3,253 matches
-
ale populației. Dacă cetățenii nu aveau nevoie în mod „obiectiv” de un automobil mare, aveau nevoie afectiv. Și acest afect este stimulat prin mijloace puse la dispoziția noilor campanii publicitare. Primul motor al consumerismului: invidia. Am văzut astfel apărând noi sloganuri. Acestea nu mai spuneau „Noua berlină X sau Y vă aduce confort și siguranță”, ci „Știați că este indispensabil să aveți berlina X sau Y? Ați verificat dacă vecinul dumneavoastră nu are deja berlina X sau Y?”. Aceste mici remarci
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unui astfel de automobil este dominant în sensul cel mai literal al termenului. Reclama se termină când el iese din mașină și femeile, căzând în admirație la picioarele lui, își ridică ochii spre el. „Vedeți lucrurile la scară mare!” este sloganul acestei reclame. Concluzie Dominarea între masculi pentru accesul la femele este un motor puternic al comportamentului animal și uman. Chiar și într-o societate egalitaristă moștenirea trecutului rămâne fixată în neuroni și dă frâu liber acestui instinct dacă i se
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a memora o marcă pe care am întâlnit-o rar. Principiul este simplu: arătăm publicului o marcă suficient de mult timp și pe suficient de multe suporturi mediatice și ajunge să o îndrăgească. „Marile mărci, și mai multă plăcere” - este sloganul afișat de o marcă de brânză industrială în 2007 pe afișele din Franța. Iată expresia unui adevăr profund, cel al legăturii dintre celebritatea unui produs și plăcerea de a-l consuma. Legătura dintre plăcere și notorietatea mărcii a fost evidențiată
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o revistă în care era o reclamă pentru o companie de închiriat mașini. Fotografia din reclamă arăta o mașină arăta o familie în fața unei furgonete de închiriat, cu o mascotă a lui Mickey și castelul de la Disneyland în planul secund. Sloganul era: „Conduceți mașinile noastre pentru a merge să-l vedeți pe Mickey cu familia”. Voluntarii trebuiau să privească atent reclama, apoi să ia un stilou și o hârtie și să facă o listă cu tot ce el venea în minte
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care explica că un copil care a trăit în acest apartament ar fi fumat (pasiv) mai mult de 20 de mii de țigări în primii șase ani de viață. O altă reclamă arăta portretele foto ale unui copil cu următorul slogan: „Încă nu vorbește, dar tușește foarte bine”. Alte reclame au mers și mai departe: radiografii ale plămânilor înnegriți de negru de fum, gâturi mâncare de cancer, fără a uita un site creat de IMPES (Institutul Național de Prevenire și Educație
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
din Vrăjitorul din Oz). Singura legătură a păpușii cu școala și educația se rezumă, probabil, la apariția ei într-o campanie pentru alfabetizare a Asociației Bibliotecii Americane din 1997, în care imaginea Barbie a apărut în centrul unui poster cu sloganul: "Cititul este întot-deauna la modă"126. Barbie-Cenușăreasă Barbie-Dorotea Pe lângă exemplarele de Barbie aparținând altor rase și etnii, creatorii au avut ideea de a produce păpuși cu handicap fizic, de exemplu, o Barbie cu un membru amputat. Copilul care are o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
măștile recente ale Madonnei este aceea de soție atentă și mamă iubitoare, care, asemenea rolurilor anterioare, reprezintă modul ei de a arăta că este stăpâna propriului destin și se poate comporta cum dorește. Cu alte cuvinte, artista ilustrează pe deplin sloganul folosit pentru una dintre colecțiile Barbie în anii '90: Noi fetele putem face orice, nu-i așa, Barbie?". Dar, spre deosebire de Barbie, care este iconul femeii superficiale, drăguță, deși imposibilă anatomic, Madonna creează imaginea unei femei ca-meleonice, fundamental vulgare și uneori
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
psihologiei și sociologiei în scop utilitar, publicitatea a devenit unul din principalele simboluri culturale ale societății industriale (cf. și A. Moles, 1973: 643). Omniprezența sa trebuie legată însă în primul rînd de domeniul lingvistic (rolul mesajului publicitar ca generator de sloganuri, clișee, intertext al epocii) și estetic (construirea unei anumite imagini a feminității, a virilității, a confortului etc. pentru un anumit grup, societate, epistemă). Decelînd "visele" și așteptările destinatarului, mesajul publicitar suscită anumite dorințe și nevoi pe care actul cumpărării (în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
panegiric" ținînd de o "hagiografie și apologetică a obiectului" (G. Péninou, 1970: 97). Revoluția iconică a erei vizualului și-a pus decisiv amprenta asupra mesajului publicitar biaxial: de la verbalitatea literară a formelor "arhaice" de publicitate (din care subzistă azi doar sloganul) s-a trecut la exploatarea intensă a analogicului, la binecunoscutul "imperialism al imaginii", tradus de o multitudine de coduri: cromatic (redat "incisiv" prin agresiunea unei culori: galbenul de Shell, al-bastrul deschis al companiei Air France etc.), tipografic (axat pe hiperbole
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze pertinența impertinenței în "arhitectura sloganului". Blanche Grunig (1990) preluînd mesajul autoreferențial al revistei Paris Match "poids des mots, choc des photos" decelează principalele structuri formale utilizate și utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro, on est pro Mazda" (pro
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în scenă o retorică biaxială: lingvistică și iconică susceptibilă să actualizeze pertinența impertinenței în "arhitectura sloganului". Blanche Grunig (1990) preluînd mesajul autoreferențial al revistei Paris Match "poids des mots, choc des photos" decelează principalele structuri formale utilizate și utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro, on est pro Mazda" (pro = abreviere pentru professionnel și pro = prepoziția pentru) sau toate exploatările PROTEVARA, generația PRO; "Un radio care te ascultă" (verbul a asculta induce izotopia cotidiană "a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
regim publicitar normal (euforizant) doar pentru cel care știe că magazinul LIRE prezintă aparițiile recente din librării; • intruziunea într-o formulă clasică: À la recherche du teint perdu, derivat din proustianul À la recherche du temps perdu și propus ca slogan pentru o cremă de față; • manevrarea intertextului: Je pense, donc je lis La Presse (intertextul cartezian generator dubito, ergo cogito, cogito, ergo sum adaugă o conotație de raționalitate și elitism actului cotidian de a citi ziarul "La Presse"; • permutări sintactice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Éloquence des images, Paris, PUF Fulchignoni, Enrico, 1969 La civilisation de l'image, Paris, Payot Groupe m, 1992 Traité du signe visuel Pour une rhétorique de l'image, Paris, Seuil Grunig, Blanche, 1991 Les mots de la publicité. L'architecture du slogan, Paris, Ed. du CNRS Helbo, André, 1983 Sémiologie des messages sociaux, Paris, Edilig Joly, Martine, 1994 Introduction à l'analyse de l'image, Paris, Nathan (trad.rom. Introducere în analiza imaginii, 1998, București, All Educational) Jouve, Michèle, 1992 La communication
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția persuasivă, activată prin strategii textuale (referințe de pre stigiu, structuri argumentative, compararea contrastivă, aluzia, citatul etc.) și extra textuale (imagini, sunet în reclamele din sfera audiovizualului), menite să capteze aten ția, să convingă potențialii cumpărători/beneficiari
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Fiecare este liber să facă ce crede el că este bine. Ar fi perfect inutil să insistăm asupra diferenței evidente dintre adevărat și absurd, dintre valoare și non-valoare, dacă falsa justificare pseudoștiințifică, eliminînd diferența esențială, nu ar fi devenit un slogan, cauză clară și motiv ascuns al derutei spiritelor și al celei mai spectaculoase consecințe a acesteia: criminalitatea extrem de răspîndită și libertinajul ridicat la rang de ideal. Termenii "malefic" și "maladie" au o rădăcină comună. Răul esențial este maladia spiritului sub
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
jefuite de cei pe care presa și guvernul îi vor numi "spărgători", și în apropierea podului Alma, unde gărzile mobile sunt asaltate cu proiectile (Juhem, 1998). Ce-aveau de-a face toate acestea cu violența în școală? Pe banderolele manifestanților, sloganele cereau " Mai multă siguranță în licee" și "Mai mulți supraveghetori". De unde un "umor" care le-a permis editorialiștilor să gloseze despre "copiii șaizecișioptiștilor" care, ironia sorții, cereau mai multă autoritate în școli. Mass media au descoperit atunci un fenomen care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de referință a deschiderii totale a muzeului către public, un act angajator al democratizării culturale. Din nefericire, unele instituții autointitulate "muzeu" riscă să se identifice doar la nivelul activităților economico-finaciare derivate și a divertismentului, promovînd agresiv prin intermediul campaniilor publicitare un slogan fără acoperire: "participare culturală". Prima parte a secolului XX se confrunta cu fenomenul cedării de către artiștii contemporani a unor impresionante colecții în favoarea muzeelor, în scopul expunerii temporare sau permanente, fenomen caracterizat de Vander Gucht (1998) a fi un veritabil "testament
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
unui sistem pedagogic muzeal racordat la necesitățile educaționale contemporane. Oare vom depăși în curînd această etapă? CAPITOLUL IV MUZEUL ÎN AER LIBER: DIMENSIUNI SOCIO-CULTURALE ȘI EDUCATIVE 1. TRADIȚIE ȘI MODERNITATE " Muzeele înseamnă educație!", o definiție unanim acceptată și folosită drept slogan în anul 1998 de către I.C.O.M., cu ocazia inaugurării sub patronajul UNESCO a deceniului Mondial al Dezvoltării Culturii 1. Poate cele mai interesante formulări ce privesc funcția socială a muzeului în aer liber se regăsesc într-o intervenție publicată
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
opoziții și a unei separări sistematice între fracțiunea de matematică pură și cea de matematică aplicată în universitățile americane a dat naștere unui fracționalism neprincipial și unor confruntări exagerate între idealurile închipuite de puritate matematică, pe de o parte, și sloganurile la fel de închipuite de relevanță extramatematică, pe de alta. Matematica și societatea contemporană În ultimul an, am prezentat câteva observații pe tema prezentului articol la o întâlnire a jurnaliștilor de știință. Organizatorul întâlnirii, care întâmplător se uitase pe un manuscris anterior
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
că angajații nu se oferă să ajute clienții să își ducă cumpărăturile la mașină, a observat o mică bârfă între colegi, deși aceștia trebuiausă fie atenți la un client și pe un alt angajat care nu a reușit să spună sloganul cel mai important al companiei: „Dorim să vă întoarceți la noi”. Toate acestea au fost notate pe un cartonaș de 3 × 5 de către Mike pentru o analiză ulterioară. De câte ori vă întâlniți într-o singură zi cu o situație - sau observați
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
sensibilitatea anumitor scriitori, descendenți ai lui Rousseau 28, au paralizat mișcarea progresivă, convingând femeia că merge contra propriilor interese. Regulile vieții de societate din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea fac referință la "patriotismul" feminin și militează pentru sloganul: "Să rămânem femei!". Sub influența acestui curent tradițional și conservator 29, limbajul, comportamentul și statutul femeii franceze suferă puține inovații. Se poate spune că dacă pe termen scurt femeile au pierdut, pe termen lung, într-o perspectivă mai îndepărtată, femeile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cunoaștere a realității. Tinerii formați (parțial) în Occident, ca și (mai) maturii care au avut șansa unor vizite frecvente sau a unor și mai edificatoare șederi acolo, au contribuit hotărâtor la deschiderea noastră mentală de după 1989, importând teme, formule, sintagme, slogane, teorii, paradigme, viziuni, stiluri de viață occidentale. Chiar și atunci când importul este superficial, el e util: urgența primului deceniu postcomunist a fost cu siguranță demolarea „moștenirii” ceaușiste. 2. Războaiele noastre culturaletc "2. Războaiele noastre culturale" Rămâne, după toate cele de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
proclamau că le salvează, precum și pe terenul patriotismului (demagogic), unde președintele democrat (mă refer aici la partidul său) a opus viziunea unei „comunități de comunități” (în sensul de „comunitate a comunităților”, mai nou românii înțeleg și altfel asemenea construcții sintactice) sloganului conservator al republicanilor, „națiunea de națiuni”. În Germania, ideea (mai bine zis, sloganul) construirii „statului social” (Umbau des Sozialstaates) s-a pretat vocabularului comunitarist, fiindcă social-democrații au găsit în acesta din urmă ceva mai mult multiculturalism decât admite însuși Etzioni
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
refer aici la partidul său) a opus viziunea unei „comunități de comunități” (în sensul de „comunitate a comunităților”, mai nou românii înțeleg și altfel asemenea construcții sintactice) sloganului conservator al republicanilor, „națiunea de națiuni”. În Germania, ideea (mai bine zis, sloganul) construirii „statului social” (Umbau des Sozialstaates) s-a pretat vocabularului comunitarist, fiindcă social-democrații au găsit în acesta din urmă ceva mai mult multiculturalism decât admite însuși Etzioni, pe când creștin-democrații au apreciat ceea ce credeau a fi proiectul conservator al comunității tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
simplul „the best”. Secundum non datur poate fi deviza stăpânilor tărâmului propagandei. Propaganda este sistematică, ceea ce înseamnă că este repetată identic, puternic și regulat de un număr considerabil de ori. Un singur discurs, un singur film, clip sau un singur slogan difuzat o singură dată, un articol publicat într-o revistă de mic tiraj nu înseamnă propagandă. Propaganda trebuie să fie regulat repetitivă pentru că se adresează masei, nu individului. Pentru un ins dotat cu reguli ale gândirii raționale, repetarea unei afirmații
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]