3,159 matches
-
structurile spațiale și cele sociale, politice și economice interacționează continuu și dezvoltă relații de interdependență, este rezultatul unui proces îndelungat denumit regionalizare. Procesul de regionalizare are un caracter multidimensional, bazat în principal pe abordări de ordin georgrafic, politic, administrativ și socio-economic. Acesta vizează, pe de o parte amplasarea geografică a spațiului și laturile ideoligică și identitară ale comunității care îl ocupă, iar pe de altă parte, aspectele administrative, de natură juridică și legate de istoria locală a instituțiilor publice. Evident, regionalizarea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o ierarhie de regiuni cu scopul de a uniformiza unitățile teritoriale în vederea elaborării de statistici regionale comparabile la nivelul UE. Nomenclatorul NUTS deservește ca referință pentru [http://ec.europa.eu]: colectarea, elaborarea și armonizarea statisticilor regionale ale Comunității; analiza socio-economică a regiunilor, NUTS 2 fiind nivelul corespunzător pentru analiza problemele regionale - naționale și cadrul general utilizat de către statele membre pentru punerea în aplicare a politicilor lor regionale; elaborarea de politici regionale comunitare (NUTS 2 clasificând regiunile a căror dezvoltare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
României, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și a mediului de afaceri, care susțin creșterea economică.” Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaționale, sunt [extras din POR 2007 - 2013]: are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local și valorificarea resurselor și oportunităților locale; dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă și mai puțin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiții de creștere, neavând, în sine, un scop redistributiv; domeniile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și gestionare a instrumentelor structurale. 4. Restructurarea teritoriului național din punct de vedere al dezvoltării regionale printr-o nouă regionalizare care să permită: - reducerea decalajelor în dezvoltare identificate în interiorul țării între județe sau zone specifice; - coerența dintre criteriile geografice, istorice, socio-economice și culturale în reeditarea regionalizării; - păstrarea identității regionale; - conformitatea cu reglementările europene în ceea ce privește evaluarea și monitorizarea procesului de dezvoltare regională; - facilitarea implementării politicii de dezvoltare a României în permanent consens cu politica promovată de Uniunea Europeană; - întărirea competitivității la nivel regional
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
piețele monetare și fianaciare. o indicatori ai dezvoltării durabile, folosiți pentru a monitoriza Strategia de dezvoltare durabilă a UE într-un raport publicat la fiecare doi ani de către EUROSTAT. Indicatorii dezvoltării durabile sunt structurați pe zece teme de interes (dezvoltarea socio-economică, consum și producție durabile, promovarea incluziunii sociale, schimbările demografice, sănătatea publică, schimbările climatice și energia, transportul durabil, resursele naturale, parteneriatul global, buna guvernare) și sunt într-o continuă adaptare la Strategia de dezvoltare durabilă a UE. o indicatori privind finanțele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și numărul de cercetători este mai mare decât în celelalte regiuni datorită centrelor universitare importante de aici. Valorile cele mai mici înregistrate de cei doi indicatori sunt în regiunea SE (5,3% cercetători). 4.2.4 Disparități privind sănătatea Factorii socio-economici, de mediu și de stil de viață au determinat modificări semnificative în evoluția principalilor indicatori demografici. Natalitatea scăzută, creșterea mortalității și emigrarea populației cu vârsta de muncă, au generat fenomenul de îmbătrânire al populației ceea ce necesită o atenție sporită asupra
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socio-economic și socio cultural, dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pot fi comunicate prin cantitatea și/sau calitatea interacțiunilor profesor - elev, inclusiv prin folosirea recompenselor și a pedepselor pentru a orienta reușita elevului. Cercetările efectuate până în prezent au arătat că, de cele mai multe ori nivelul așteptărilor profesorului se referă la statutul socio-economic sau rasa elevilor și mai puțin la sexul acestora. De asemenea, s-a demonstrat că profesorul îi tratează diferit pe elevi, în funcție de experiențele pe care le are. Elevii percep aceste diferențe care le afectează încrederea în sine, motivația pentru învățare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ca fiind puternic materialist, ca dovadă fiind munca asiduă și căutarea permanentă de recompense economice (Hoon și Lim, 2001). Wernimont și Fitzpatrick (1972, apud Hoon și Lim, 2001) au mai descoperit că experiența în muncă a indivizilor, genul și nivelul socio-economic influențează atitudinea față de bani. Statutul de angajat determină o perspectivă mai pozitivă asupra banilor, fiind considerați dezirabili, importanți și folositori. Pe de altă parte, persoanele neangajate au avut o abordare tensionată, îngrijorată și nefericită asupra banilor (Hoon și Lim, 2001
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
când proprii copii trebuie să facă parte dintr-o clasă În care sunt integrați copiii cu probleme psiho-comportamentale sau psiho-fiziologice, poate să apară o atitudine de reținere sau de respingere. În aceste condiții apare Întrebarea: care sunt avantajele, În plan socio-economic, rezultate În urma aplicării integrate În sistemul actual de Învățământ din țara noastră? Analiza microsocială are În vedere: disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține Învățământul integrat prin activitățile desfășurate În colectivul claselor; acceptul părinților care au copii În aceste
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
pentru identificarea patternurilor consistente și a relațiilor sistematice dintre variabile, cu scopul final de a descoperi modele predictive de comportament; * se determină gradul de cunoaștere, de practicare a mijloacelor contraceptive și atitudinea față de planificarea familială în funcție de mediul de proveniență, condițiile socio-economice și nivelul de școlarizare, cu implicare medico-socială; * se evaluează situația actuală privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală, comparativ cu studii anterioare de valoare din domenii multidisciplinare; * constituie o tipologie privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sarcinii prin renunțarea la fumat, alcool și alte droguri, administrarea de suplimente vitaminice, acid folic, în cadrul consultațiilor prenatale; * variabilitatea Indicelui de Masă Corporală; * evaluarea influenței fiecărei variabile, a semnificației diferenței dintre rezultate în cadrul subeșantioanelor pe gen, grupe de vârstă, status socio-economic, a semnificației corelațiilor identificate privind motivele pentru care oamenii doresc să aibă copii, maternitatea voluntară în afara căsătoriei, sprijinul intergenerațional în familie, noile tehnologii de reproducere; * analiza comparativă a caracteristicilor comportamentului sexual-reproductiv: pe gen, pe vârste (tineri, maturi, vârsta a treia
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nucleele de locuire capătă o importanță tot mai mare și concentrarea urbană crescândă comportă o articulare socială progresivă, precum și o specializare a muncii, coordonate de un centru administrativ care este În general un palat regal. Tocmai acest tip de model socio-economic este cel În care, așa cum arată comparația istorico-religioasă, apar religiile politeiste, cu un univers divin articulat și structurat organic, În corespondență cu complexitatea societăților care au contribuit la elaborarea sa. De altfel, politeismul va fi În general forma religioasă caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
important factor de risc cardiovascular, adesea pacienții vârstnici prezintă subnutriție în proporție variabilă (5-10% pentru subiecții peste 70 de ani din cadrul populației generale și 30-65% la pacienții de aceeași vârstă instituționalizați), consecință atât a factorilor medicali, cât și a celor socio-economici (58) . De aceea, reco- mandările prevăd ca aportul proteic să fie de minim 0,8 grame/kg dacă nu este prezentă insuficiența renală (59). De asemenea, ghidurile AHA recomandă la vârstnici alimente bogate în nutrienți și cu conținut caloric scăzut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu al factorilor de risc tradiționali. Deși acești factori de risc tradiționali au prezentat un risc relativ mai mare la subiecții tineri cu un infarct miocardic comparativ cu vârstnicii, parametrul vârstă nu a influențat valoarea prognostică negativă a stresului. Statusul socio-economic și suportul social. Statusul socio-economic reprezintă un cofac- tor important care contribuie la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, pre- cum și la un prognostic nefavorabil la subiecții cu patologie cardiovasculară preexistentă, în consecință, cu implicații atât în prevenția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
tradiționali. Deși acești factori de risc tradiționali au prezentat un risc relativ mai mare la subiecții tineri cu un infarct miocardic comparativ cu vârstnicii, parametrul vârstă nu a influențat valoarea prognostică negativă a stresului. Statusul socio-economic și suportul social. Statusul socio-economic reprezintă un cofac- tor important care contribuie la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, pre- cum și la un prognostic nefavorabil la subiecții cu patologie cardiovasculară preexistentă, în consecință, cu implicații atât în prevenția primordială, cât și în cea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
deschidă larg porțile, oferind ajutor și protecție milioanelor de foști naziști. Cele două perspective - doctrina și calculul - nu sunt neapărat incompatibile. Ulbricht și colegii săi credeau realmente că nazismul nu putea fi extirpat din Germania decât prin realizarea unei transformări socio-economice: ei nu se sinchiseau de responsabilitatea individuală sau de reeducarea morală. Dar au Înțeles și faptul că nazismul nu era doar o farsă jucată nevinovatului proletariat german. Clasa muncitoare germană, ca și burghezia, Își neglijase fatal Îndatoririle. Tocmai din acest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vârstă a copiilor este asociată cu modificarea comportamentului matern, în sensul trecerii de la tehnicile fizice, mai numeroase la vârste mici, la utilizarea metodelor verbale. Părinții privesc comportamentul copiilor dintr-o varietate de perspective. Variațiile provin din apartenența la diferitele categorii socio-economice, din diversitatea filozofiilor de viață asumate, din motivele, nevoile, așteptările și scopurile diferite ale părinților, cât și din amploarea diferențelor de personalitate dintre copii și părinți. Toate acestea influențează practicile educative utilizate de părinți. Spre exemplu, părinții aparținând claselor sociale
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
analiză a comportamentului consumatorului. Într-o societate În continuă schimbare și adaptare la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă o arie socio-economică majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care au avut loc la nivelul societății În ansamblul ei, iar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consum care funcționează În clasa lor socială, de exemplu, să nu cumpere produse de lux. Un aspect aparent paradoxal cu privire la comportamentul de consum este surprins de către D. A. Statt (1997). Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul lor pentru achiziționarea de bunuri. În schimb, clasa muncitoare cheltuie aproape tot ce câștigă și, mai mult decât atât, este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
le Îndeplinește zilnic, oferindu-i susținere În structurarea și impunerea imaginei pe care și-o dorește fiecare la orice oră și În orice loc. Efectul Medici Un specialist recunoscut În sesizarea problemelor, tendințelor și fenomenelor ce se Înscriu În orizontul socio-economic al societății contemporane și care dau „dureri de cap” managerilor și liderilor din lumea afacerilor, Frans Johansson aprecia că „dacă ești prea rebel, atunci riști să fii concediat, iar dacă ești un tip conformist, atunci nu aduci nimic nou În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de viață, nivelul de receptare a influenței. Astfel, se poate constata o dublă determinare a actului de achiziție: pe de o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă un anumit produs va fi cumpărat sau nu, ce marcă va fi preferată, când, unde și cum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
idealistă a anilor ’90, când opinia publică dezbătea problematica abuzului de substanțe stupefiante ca pe o „temă occidentală”, ca pe o realitate izolată a consumatorului, a persoanei afectate, prea Îndepărtată pentru o societate aflată În plin proces de reorganizare politico socio-economică. Raportarea neadecvată, specifică deceniului trecut În România, ignora pericolul pe care Îl prezintă drogurile Într-o societate În curs de modernizare. Era prezentat ca o perspectivă liniștitoare faptul că România este doar un coridor al rutei balcanice de trafic al
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
author><author>Marleen Verbruggen </author></authors></contributors><titles><title>European Structural Indicators, a Way Forward</title><secondary-title>Economic Systems Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Economic Systems Research</full-title></periodical><pages>185-196 </pages><volume>15</volume><number>2</number><keywords><keyword>Socio-economic Policy Analysis</keyword><keyword>Statistical Indicators</keyword><keyword>Social Accounting Matrix</keyword><keyword>Sesame</keyword></keywords><dates><year>2003</year></dates><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Keuning, Verbruggen, 2003). De un mare interes sunt însă indicatorii globali ai dezvoltării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]