3,694 matches
-
Hașdeu, 1882, p. 30). Este interesant că Hașdeu susține existența aceluiași raport fluid condensat și în planul sunetului (sonului): "Primul membru al triadei, sonul, se deduplică și el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâiu, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
planul sunetului (sonului): "Primul membru al triadei, sonul, se deduplică și el în realitate, anume în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâiu, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de țipetele animalelor nu fusese satisfăcător studiată, lingvistului român i se pare riscantă constituirea unei alte doctrine
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de țipetele animalelor nu fusese satisfăcător studiată, lingvistului român i se pare riscantă constituirea unei alte doctrine (în afara fonologiei) care să aibă în vedere "teoria sonului nearticulat". Oricum, este remarcabil "izomorfismul" constatat de lingvistul român la fiecare dintre nivelurile luate în considerație. 21 Prima bifurcare a gloticii, în fisio-glotică și psico-glotică, este explicată de Grigore Brâncuș prin faptul că Hașdeu ar fi fost influențat de "psihologismul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
5) semnificatul ontic valoarea existențiala atribuită stării de lucruri desemnate într-un enunț, de pildă: "afirmativ", "negativ", "interogativ", "imperativ" etc. (Coseriu, 1973, pp. 136-137; cf. și Coșeriu, 1994b, pp. 66-70). 37 Aș fi putut adaugă o coloană și pentru sunet (son), în care am fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid. Într-adevăr, chiar Hașdeu (1882a, p. 30) recunoaște că și sonul se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pp. 66-70). 37 Aș fi putut adaugă o coloană și pentru sunet (son), în care am fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid. Într-adevăr, chiar Hașdeu (1882a, p. 30) recunoaște că și sonul se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar"), dar afirmă că, la stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
coloană și pentru sunet (son), în care am fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid. Într-adevăr, chiar Hașdeu (1882a, p. 30) recunoaște că și sonul se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar"), dar afirmă că, la stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid. Într-adevăr, chiar Hașdeu (1882a, p. 30) recunoaște că și sonul se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar"), dar afirmă că, la stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticii". 38 Altminteri, Hașdeu a avut, fără
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sonul se deduplică în cele două aspecte ("în son nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar"), dar afirmă că, la stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticii". 38 Altminteri, Hașdeu a avut, fără îndoială, încă de la început, si preocupări punctuale legate de etimologia expresiilor idiomatice românești (vezi, de pildă, explicația dată expresiei a căuta nod în papura
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a pu concevoir, - sans que je puisse réussir à obtenir une bourse d'étude de la part du gouvernement Roumain, alors, qu'il y a des boursiers de l'État qui ne font rien en fait d'études. J'ai supplié Son Altesse Royale pour un acte humanitaire envers un pauvre et malheureux roumain, car mes pétitions avec leș actes officiels d'études universitaires et de la part de Son Excellence, le Ministre de Roumanie n'ont jamais pu être présentés à Să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
l'État qui ne font rien en fait d'études. J'ai supplié Son Altesse Royale pour un acte humanitaire envers un pauvre et malheureux roumain, car mes pétitions avec leș actes officiels d'études universitaires et de la part de Son Excellence, le Ministre de Roumanie n'ont jamais pu être présentés à Să Majesté, le Roi de Roumanie, étant retenus au Secrétariat du Palais Royal de Bucarest. Mă situation est d'autant plus triste, que je suiș dans mă dernière
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
je suiș dans mă dernière année d'études à l'École Polytechnique, et je suiș menacé de mourir de faim à căușe que je n'ai pas la moindre protection à Bucarest. Și mă demande que j'ai adressée à Son Altesse Royale ne pourra avoir aucune suite, îl ne me reste autre chose à faire qu'à mettre fin à mes jours, la vie m'étant devenue le plus grand supplice. Très respectueusement, je vous serai bien reconnaissant. Basile G.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ministrul României la Bruxelles să facă niște investigații. Tânărul era Florian Becescu, ajuns într-o stare deplorabilă în capitala Belgiei, fiind "bolnav, singur și abandonat": Sinaia 24 Juin Serviciul Doamnei de Onoare a A.S.R. Principesei României Mon cher Eugène, Son Altesse Royale, la Princesse, a reçu une lettre d'un étudiant roumain de Bruxelles, lui demandant un secours d'argent disant qu'il est malade, seul et abandonné. Son Altesse Royale me charge de vous prier de nous informer au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Doamnei de Onoare a A.S.R. Principesei României Mon cher Eugène, Son Altesse Royale, la Princesse, a reçu une lettre d'un étudiant roumain de Bruxelles, lui demandant un secours d'argent disant qu'il est malade, seul et abandonné. Son Altesse Royale me charge de vous prier de nous informer au juste qui est ce jeune homme, ce qu'il fait, si c'est vrai qu'il est dans la misère et s'il mérite vraiment qu'on lui donne
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella, Eugène Goblet, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch Éditeur, Bruxelles, 1909. Angelescu, Constantin C., Studenții români în străinătate. Universitatea din Bruxelles, în "Studii și Cercetări Istorice", XVIII, noemvrie 1943, pp. 119-126. Bartier, John (en collaboration avec Georges de Vlamynck), Université Libre de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1937. Liégeois, Camille, Kraentzel, Fernand, Organisation de l'enseignement supérieur en Belgique, în L'Organisation de l'enseignement supérieur, ÎI, Institut Internațional de Coopération Intellectuelle - Société des Nations, 1938, pp. 22-58. (des) Marez, Guillaume, L'Université Libre de Bruxelles (1834-1930): son origine, son développement et șes activités, Imprimerie Charles Bullens, Bruxelles, s.d. Nastasă, Lucian, Le Rôle des études à l'étranger dans la carrière des professeurs d'université roumains (1878-1944), în L'Enseignement des élites en Europe Centrale (XIXe-XXe siècles), sous
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Camille, Kraentzel, Fernand, Organisation de l'enseignement supérieur en Belgique, în L'Organisation de l'enseignement supérieur, ÎI, Institut Internațional de Coopération Intellectuelle - Société des Nations, 1938, pp. 22-58. (des) Marez, Guillaume, L'Université Libre de Bruxelles (1834-1930): son origine, son développement et șes activités, Imprimerie Charles Bullens, Bruxelles, s.d. Nastasă, Lucian, Le Rôle des études à l'étranger dans la carrière des professeurs d'université roumains (1878-1944), în L'Enseignement des élites en Europe Centrale (XIXe-XXe siècles), sous la direction
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de faire appel à des artistes étrangers, pas nécessairement renommés, pour des travaux d'importance publique. L'auteur évoquait la décision de la Mairie de la capitale de faire commander un buste du roi à l'artiste italien Romanelli, assez modeste, dans son opinion. Îl comparait leș œuvres de ces étrangers, importés en Roumanie, et " qui se moquent de nous ", aux " fameux diplômes de Bruxelles qui portaient l'inscription bon pour l'Orient "... Ce livre se propose d'aller au-delà de ce stéréotype journalistique
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
assumé, à l'Université Libre de Bruxelles, par la faculté de droit), tout comme des programmes d'étude, ce qui a produit une croissance importante du nombre des enseignants et des étudiants. Un épisode moins connu (à căușe probablement de son caractère éphémère) de l'histoire institutionnelle de l'Université Libre est aussi évoqué: la création de l'Université Nouvelle (1894), suite à des conflits entre leș enseignants concernant la proposition du géographe français Elisée Reclus d'y donner une conférence
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
en Belgique, Eugen Mavrodi (qui soutient le projet), et Eliza Grecianu, une dame d'honneur de la Reine de la Roumanie. Leș détails concernant leș conférences et leș réunions de l'association, tout comme leș conflits entre șes membres, y compris avec son président (le même Florian Becescu) ont été reconstitués par l'intermédiaire de la presse de l'époque. Ces témoignages dévoilent, au-delà des objectifs officiels, relatifs à la défense des droits des étudiants inscrits à l'Université Libre, des côtés moins " nobles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la correspondance qu'il a eue, au début des années 1900, avec leș autorités roumaines. Îl leur demande de l'aider de récupérer leș bijoux qu'il avait mis en gage avânt de partir accompagner să femme, grièvement malade, dans son pays d'origine, où elle avait quitté ce monde. Îl mentionne également leș difficultés à obtenir le diplôme de docteur, provoquées également par le manque d'argent. Fascinantes, ces bribes de destins ordinaires șont des fragments précieux de micro-histoire, des
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
durée, conjoncture, événement), le temps long de mentalités qui le plus souvent résistent au changement, avec le temps court des abandons brutaux ou de transferts rapides de croyance et de sensibilité. Une autre caractéristique de l'histoire des mentalités en son âge d'or tient à să manière ambiguë de penser son rapport à la société. La notion semble, en effet, vouée à effacer leș différences afin de retrouver leș catégories partagées par tous leș membres d'une même époque. Parmi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
souvent résistent au changement, avec le temps court des abandons brutaux ou de transferts rapides de croyance et de sensibilité. Une autre caractéristique de l'histoire des mentalités en son âge d'or tient à să manière ambiguë de penser son rapport à la société. La notion semble, en effet, vouée à effacer leș différences afin de retrouver leș catégories partagées par tous leș membres d'une même époque. Parmi tous leș praticiens de l'histoire des mentalités, Philippe Ariès est
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
et leș gestes qui, dans une société donnée, șont soustraits aux urgences du quotidien et soumis à un jugement esthétique ou intellectuel; celle qui vise leș pratiques ordinaires à travers lesquelles une communauté, quelle qu'elle soit, vit et réfléchit son rapport au monde, aux autres ou à elle-même. Le premier ordre de significations conduit à construire l'histoire des textes, des œuvres et des pratiques culturelles dans l'histoire du genre, de la discipline ou du champ où elles s'inscrivent
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1936, pp. 84-85. 21 Despre Universitatea Liberă din Bruxelles, în afară volumului semnat de Léon Vanderkindere, deja citat mai devreme, a se vedea, spre exemplu, și studiile aniversare ale lui Eugène Goblet d'Alviella, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch Éditeur, Bruxelles, 1909, Guillaume des Marez, L'Université Libre de Bruxelles (1834-1930): son origine, son développement et șes activités, Imprimerie Charles Bullens, Bruxelles, s.d., L'Université de Bruxelles (1909-1934), Scripta, Bruxelles, 1934 ori John
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
devreme, a se vedea, spre exemplu, și studiile aniversare ale lui Eugène Goblet d'Alviella, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch Éditeur, Bruxelles, 1909, Guillaume des Marez, L'Université Libre de Bruxelles (1834-1930): son origine, son développement et șes activités, Imprimerie Charles Bullens, Bruxelles, s.d., L'Université de Bruxelles (1909-1934), Scripta, Bruxelles, 1934 ori John Bartier (en collaboration avec Georges de Vlamynck), Université Libre de Bruxelles (1834-1959), Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 1959. 22
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]