3,335 matches
-
văzut un cocoș dimineață, spuse Bill. — Poate dăm peste el. — Pe vântu’ ăsta nici nu poți să tragi ca lumea. Acum, că era afară, povestea cu Marge nu mai părea așa de tragică. Nu mai era nici măcar foarte importantă. Vântul spulbera lucrurile de genul acesta. — Bate direct dinspre lacu’ mare, spuse Nick. Auziră detunătura unei arme. — Ăsta-i tata, spuse Bill. E jos, În mlaștini. S-o scurtăm pe-aici. Nu, hai s-o luăm peste pajiștea de mai jos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-i tata, spuse Bill. E jos, În mlaștini. S-o scurtăm pe-aici. Nu, hai s-o luăm peste pajiștea de mai jos și să vedem dacă dăm peste ceva. — Bine, zise Nick. Nu mai conta nimic acum. Vântul Îi spulberase toate gândurile din cap. Da’ ar putea totuși să se ducă sâmbătă prin oraș. Era bine de știut. Capitolul 5 Cei șase miniștri fură executați la șase și jumătate dimineața, la zidul spitalului. Curtea era plină de băltoace. Pe pavaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și nici altă dată. Luz n-a primit vreun răspuns la scrisoarea trimisă-n Chicago. La scurt timp după aceea, el a luat o gonoree de la o vânzătoare, În timp ce mergeau cu un taxi prin Lincoln Park. Capitolul 7 În timp ce bombele spulberau tranșeele de la Fossalta, el stătea cât mai lipit de pământ și se ruga „doamne, isuse hristoase, scapă-mă de-aici. Doamne, isuse, te rog, scoate-mă din asta. Dacă nu mă lași să mor aici, o să fac tot ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se ghemui și, Împingându-se-n bețe, Își dădu drumul pe pantă. Profilat pe albul care se-ntindea În fața sa, George dispărea, apărea și apoi dispărea din nou. Goana și picajul brusc, felul cum se lăsa pe panta abruptă Îi spulberaseră lui Nick toate gândurile, lăsând doar senzația minunată de zbor și cădere care-i invadase trupul. Se ridică ușor pe o moviliță și apoi zăpada păru să-i fugă de sub picioare În timp ce cobora tot mai jos, mai repede și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un torent cafeniu, gata să se reverse peste maluri. Torentul maroniu decolora marea și când valurile, spărgându-se de mal, se răsfirau și se limpezeau, lumina trecea prin apa acum Îngălbenită și spuma de pe crestele lor, dusă de vânt, se spulbera pe șosea. O mașină mare ne depăși-n viteză și o trombă noroioasă se ridică și ne-mproșcă parbrizul și radiatorul. Ștergătorul automat Începu să se miște, Întinzând pelicula fină de noroi pe parbriz. Ne-am oprit la Sestri să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
chicotelile la gura sobei mașina albă ca în visele mele - și tot mai ninge sat înzăpezit - visele copiilor în alb și negru magia iernii - într-o singură noapte dispar case-ntregi zăpezi între noi - din când în când doar vântul spulberă liniștea noapte cu polei - lângă Carul Mare alunecă o stea ceaiul de mentă - în cameră se-aude doar lingurița noaptea dintre ani - privind foile albe rămase-n jurnal primul vis din an - strălucind ca niciodată piatra unui inel iarnă uscată
T?cerea iernii by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83682_a_85007]
-
îl privi o vreme, apoi se dădu deoparte să-i facă loc lui Titus. Tăcuți, cei doi contemplară peisajul: câmpia imensă, care se întindea cât vedeai cu ochii sub cerul plumburiu și pe care se zăreau pete de zăpadă. Vântul spulberase ceața, iar în fața lor apărea, în lumina încă slabă, tabăra Legiunii Galbiana. Vedeau corturile dispuse în ordine, de-a lungul unor linii paralele, albe pe pământul întunecat și aliniate pe via principalis, care tăia tabăra în jumătate, separând corturile trupelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
DAU VISĂRII ÎNTRUPARE... Pus de gândul meu arzând, Timpule, îmi duci tristețea; Mai departe, până când Mai visa-voi frumusețea? În frământu-mi fără margini, Ca un val împins spre vale, Trec prin codrii de imagini Spulberând totul în cale; Cât și cum, pun întrebarea, Căzni-mă-voi spre lumină? Și, printre hățișuri, zarea, De visare-mi crește plină; În nepotolit de freamăt, Printre unde și vâltoare, Cu o naștere prin geamăt Dau visării întrupare...
DAU VIS?RII ?NTRUPARE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83771_a_85096]
-
privirea într-un joc trist. Prin apele de venin a rămas inelul cu piatră de ametist. Agenda a trăit goală ca vremea în sine: nici o întâmplare nu mai revine, niciun arcuș nu mai taie aerul, auzit cândva... Acum tac toate: spulberate în adâncul unui lac, sub pământ s-au frânt: umbra, sfânta undă s-a încrețit în veșnicii să se ascundă măcar un semn colorat să-mi arate fața lunii, să destrame lent ceața groasă a nopții, tristețile lăutelor să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
lui Dumnezeu va fi luată de la voi, și va fi dată unui neam, care va aduce roadele cuvenite. 44. Cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera. 45. După ce au auzit pildele Lui, preoții cei mai de seamă și Fariseii au înțeles că Isus vorbește despre ei, 46. și căutau să-L prindă, dar se temeau de noroade, pentru că ele îl socoteau drept prooroc. $22 1. Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
apare cochilia și nu se vede melcul, trombonul este Înlocuit cu alt instrument solist și se execută o frază muzicală superbă, purgativă, la bîtă. Iat-o: „Domnul Cornea a transformat o simplă bastonadă de salubrizare citadină În POGROM !” Blasfemia este spulberată astfel de toiagul pastoral al lui Theodoru. Simplă bastonadă de salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza În urechea publicului meloman: „Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
departe, se Îmbracă cu o imaculată rochie albă, dă drumul broscuțelor În noroi Începuse să plouă și-și trage un glonț În gură. Death. În cea mai nobilă tradiție americană a dramei, În final, visul despre plecarea-n Arizona se spulberă, Depp intră În magazinul părăsit definitiv de unchiul său și adoarme. „Înainte de a veni el, aici nu a nins niciodată”, Tim Burton, În Sccisorshands. Visează că este alături de Jerry Lewis. SÎnt amîndoi Îmbrăcați ca niște eschimoși, poate că sînt chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe obuz de Îndată ce i-a furat cineva stegulețul de pe acoperiș. Episodul legionar rămîne așadar inexplicabil: Foaie verde cîntă cucu, să ne facem un seppuku anulează prin expediere În flagrant ridicol Întreaga cultură tragică japoneză și de altă naționalitate, miștoul atotcuprinzător spulberînd orice speranță legitimă Într-o violență mai bună. Ares, idolul lumii, e desființat de cuc, și, frînă de ultim model În calea civilizației, același mișto devine În condiții vitale o stranie Însușire. Care s-a atrofiat Însă și ea, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
niciodată cu ungurii, că nu-s blajini. În paginile din mijloc, un instructiv interviu cu Ion Coja. Cetim: „În momentul de față ungurii vor un fel de reînviere a Imperiului Habsburgic. Dar nu trebuie uitat că acest imperiu s-a spulberat datorită fanfaronadei, obrăzniciei și răutății ungurești”. A pus degetul pe rana imperiului, domn’ profesor, stă cu el acolo, lucia mia. De la Patria am trecut (ori am rămas) la Națiunea avîndu-l ca director pe Ion Coja de mai sus, ce-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că este și asta posibil, cum văd că totul e posibil aici, mai Întîi le trimiți și-apoi le redactezi În liniște, la Academie, sforăind pe pupitru; dar cine lipea timbrele? Intră-n operă și ciornele? Mister. Care nu se spulberă nici după recitirea cu sufletul la gură a titlului articolului, „Pledoarie pentru adevăr”. Să faci pledoarie pentru adevăr cu o paranteză-n gură, mai ales una pătrată, este o performanță pentru care merită să fii numit În Academie, ca purtător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
scrie că ziariștii sînt ca niște păsărici (leit-motivul săptămînii) dar că, În locul „trilului adecvat” folosesc „toroipanul”. Ce-i drept, păsăricile cu toroipan sînt cu duiumul, mai ales În pomii adecvați. Urmează o metaforă militară instantanee: lui Vasile „i s-a spulberat iluzia că la România literară sînt păsărari pricepuți”. Metamorfoza păsărilor În păsărari se petrece lin, În regulament oniric. Finalul luminează confuzia. „Cuvintele lui M.M. echivalează cu gestul de a lua un par și a ucide o pasăre cîntătoare fără alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pâine cu ceai, ca să-și achite mai repede datoriile și să poată fi iarăși la un loc cu Lilu. Khokha termina scrisoarea întrebîndu-mă când am de gând să mă întorc și implorîndu-mă să nu-mi ratez cariera, nici să-mi spulber tinerețea pentru un simplu episod de dragoste. Toți oamenii trebuie să treacă prin asemenea încercări. Și ei trebuie să iasă mai întăriți, mai puternici, nu să se retragă în fundul munților. Aceasta nu este o soluție, încheia Khokha. Așadar, când mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
le sînt bandajate rănile și apoi sînt trimiși Înapoi În prima linie. E corect așa. Da, spusei. Așa și trebuie să fie. — Așa și trebuie să fie. Doar că băiatul Ăsta s-a Împușcat atît de rău, că și-a spulberat osul și a apărut o infecție; așa că i-au amputat mîna. CÎțiva soldați dădură din cap. Hai, spune-i și restul, zise unul dintre ei. — Poate-i mai bine să nu vorbim despre asta, spuse soldatul tuns periuță și neras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
friții Ăia, i-am spus lui Claude cînd reveni. Le mai băgĂm una. Mai facem noi rost de altele. Oricum trebuie să apară patrula. — Ăștia-s ariergarda. Blindatul Ăsta. — Hai, bagă-i racheta, i-am spus lui Claude. Trase și spulberă cu totul partea din față, după care băieții au intrat ca să culeagă ce mai rămĂsese din bani și din cecuri. Eu am mai luat o gură și le-am făcut cu mîna celorlalți. Cei care trăseseră cu 50-urile Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
strada Lăpușneanu, un geamantan mare. II. În curte, cineva trebăluia în fața bucătăriei de vară, aproape de beci. Mama! Sub influența primului imbold, vru s-o strige, dar renunță. Deschise încetișor poarta, însă o închise imediat. Un câine negru și lățos, voinic, spulberă surpriza pe care i-o pregătise mamei. Voia să se strecoare neauzit și, din spate, să-i acopere ochii cu palmele. Savurând surpriza, avea s-o întrebe: Ghici, cine-i? încântat apoi de bucuria revederii. Dar câinele se îneca lătrând
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nuca. O bate harnic cu laba. Vîntul (ipocrit) rămîne nemișcat. Îl pîndește cuminte. Nu intervine. Îl îngăduie să-și îngroape nuca meticulos. Dar, după ce l-a lăsat să-și termine treaba, îi sare-n față ca Mișu Negrițoiu și-i spulberă truda. Frunzele zboară cît colo. I-a găsit-o. Tano se saltă iarăși în turbare să-l înhațe, dar nu reușește decît să-și prindă coada-n colți. Chelălăie de ciudă. O clipă, rămîne cu botul în o. Miroase iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
trecut demni peste Styx? îmi povestea ceva, din cele multe ce i se întâmplaseră - așa cum de multe ori mi-a povestit și repovestit, cât timp m-am aflat lângă el și el lângă mine... Dar visul... ca orice vis - se spulberă și... rămâi cu imaginea celui ce a fost cândva, la sfârșitul secolului XIX și până spre anul decesului, în 1969. Câte nu mi-am amintit, având ceva mai multe minute, timp de reflecție, până mi-am reluat odihna de noapte
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
amintea cândva Lenin, ideologul P.C.(b) al U.R.S.S. Cum peste lume au trecut „vânturi și valuri” mânioase și orânduirea de tristă amintire a comunismului în general și a comunismului românesc urmat de acel deșănțat cult al personalității s-au spulberat, e timpul să veghem cu atenție să nu mai trecem prin ce am trecut ca indivizi și colectivitate națională. Cu poșta de prânz, factorul Sorin Vulpe mi-a adus pachetul cu cărți expediat de dl. Mihai Bejinaru din Câmpulung-Moldovenesc, adresându
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
facă ceva, nu reușește și din nou cale întoarsă spre vest, cu nădejdea că și mama adoptivă nu va mai trăi mult și se va înstăpâni el ca proprietar al casei și agoniselii de o viață. Speranța aceasta i se spulberă într-o zi nefastă - de vară caniculară. O ploaie, rupere de nori, s-a năpustit pentru orașul și lumea ce viețuia în el. Un pârâiaș bicisnic, care uneori vara nu avea pic de apă, în urma acestei ruperi de nori își
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
prezintă televiziunea, apar aspecte apocaliptice ale sfârșitului lumii, în care potopul biblic pare o nimica toată pe lângă dezastrele combinate ale cutremurului și valurilor uriașe care au inundat o parte a teritoriului japonez. Un oraș cu 27.000 de locuitori este spulberat de valuri. Mașini, case, ambarcațiuni și chiar nave cu tonaj sporit sunt purtate haotic pe valuri ca niște simple coji de nucă. Mai grav este faptul că s-a produs explozie la acea centrală atomoelectrică, că există pericolul real al
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]