19,182 matches
-
nu-l va scoate pe acest Orfeu de culoare din Infern, nu îmblânzește animalele, nu urnește munții din loc, așa cum nu le asigură nici măcar o slabă consolare celorlalți sclavi siliți să danseze dansuri de societate sub privirile prostatice ale unui stăpân cherchelit și libidinos. Tragedia este una la care consimt în lipsă de alternativă și victimele, unele regăsindu-se pe o treaptă superioară, precum fosta amantă a lui Epps care are propria ei casă. Există și contrapunctul singular al vocii rațiunii
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]
-
dintr-o gospodărie) era de 377,81 de coroane pe an, iar cel al unui argat nefamilist, de 497 de coroane. Că, deh, cel cu familie își consuma energia și cu familia și astfel nu lucra atât de mult pentru stăpân - pe când nefamilistul nu avea o altă grijă decât munca. Construcția bisericii ortodoxe din Lugoj va costa 22 828 de florini. Buget local Iată cam cum a fost bugetul primăriei germane din Timișoara în 1773: 7 826 de florini și 44
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎN IERUSALIM,SPRE GOLGOTA! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului În Ierusalim,spre Golgota! Intrat-ai întristat,Stăpâne,în cetate, Căci ai văzut,fățărnicie-n ochii lor, Știind că cei ce te numeau "Slăvite Împărate " La patru zile,au strigat,cu toții,să fii dat la moarte, " Uitând,că Ai venit,pentru salvarea tuturor! Cum au uitat că înviat
ÎN IERUSALIM,SPRE GOLGOTA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384843_a_386172]
-
-Ți cunosc Iubirea Dar prin jertfa de pe cruce Astăzi dă-le ...Mântuirea!" Da...prin sângele ce-a curs Am primit iertarea-n dar Prin atâtea chinuri multe Îndurate la calvar! Doamne...iartă-ne din nou Pentru-atunci și pentru-acum Și rămâi Stăpânul veșnic Pe al vieții noastre drum! Mai iartă-i Tată! Te văd și-acum Isus iubit Cum stai pe cruce răstignit... Pe cap coroana cea de spini, La tâmple picuri de rubini, Slăbit de chin și obosit... Între tâlhari Te
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
căci totul ește minunat! Osana...slavă și mărire Celui ce viața Și-a vertfit La Golgota...pe lemnul crucii să pot fi astăzi mântuit.... Ce ne-a iubit fără hotare, pășind prin moarte și prin chin... Glorificat să fii Isuse...Stăpân și Mielule Divin! Referință Bibliografică: Omagiu divin...de sărbătoare / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
OMAGIU DIVIN...DE SĂRBĂTOARE de MARIA LUCA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384842_a_386171]
-
Acasa > Poezie > Imagini > STĂPÂNUL FURTUNII Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pe acoperișuri norii cerneau plânsul cerului văduvit de măreția aștrilor nopții, norii negrii- câinii de atac ai furtunii gem săgetați de biciul de foc
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pe acoperișuri norii cerneau plânsul cerului văduvit de măreția aștrilor nopții, norii negrii- câinii de atac ai furtunii gem săgetați de biciul de foc al stăpânului. Ramurile își frâng mâinile tremurând de furia vântului care le îndoaie trupurile în iureșul pasiunilor înfricoșătoare, dezlănțuit amant în orgii, șuierându-și cu furie dorințele nesățioase dornic să le înfăptuie. Se strecoară parșiv în frunziș posedându-le Tremuratul, gustând cu
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
cer, în ceasuri fatale, ale dezlănțuitelor pasiuni. Se îndoiau toartele cerului, podul peste râu gemea năpraznic ca o pasăre neagră între fălcile ucigașe ale balaurului de ceață gata de a fi transformat în mii de fărâme Înghițit de furiile vântului, stăpânul furtunii. Referință Bibliografică: STĂPÂNUL FURTUNII / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI, 09 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
ale dezlănțuitelor pasiuni. Se îndoiau toartele cerului, podul peste râu gemea năpraznic ca o pasăre neagră între fălcile ucigașe ale balaurului de ceață gata de a fi transformat în mii de fărâme Înghițit de furiile vântului, stăpânul furtunii. Referință Bibliografică: STĂPÂNUL FURTUNII / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI, 09 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
creator de unelte, sisteme, prin care ( crede el ) preia anumite funcții ce aparțin doar universului creator , tinde să îl ducă în apropiera absurdului ce îl ademenește cu speranța că poate domina moartea și viața, că poate deveni un fel de stăpân al inelelor, un stăpân efemer ce nu reuseste ( înca ) să devină o constantă a materiei. Abia atunci când va găsi cheia propiei sale veșnicii, a structurării și restructurării sale, va reuși să se apropie de Dumnezeu. Având în vedere faptul că
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
prin care ( crede el ) preia anumite funcții ce aparțin doar universului creator , tinde să îl ducă în apropiera absurdului ce îl ademenește cu speranța că poate domina moartea și viața, că poate deveni un fel de stăpân al inelelor, un stăpân efemer ce nu reuseste ( înca ) să devină o constantă a materiei. Abia atunci când va găsi cheia propiei sale veșnicii, a structurării și restructurării sale, va reuși să se apropie de Dumnezeu. Având în vedere faptul că, omul însuși este o
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
la pat odată cu plecarea prințului, iar în locul său stăpânea acum Sfetnicul cel Mare, un om hain și zgârcit care chinuia supușii și jefuia împărăția după bunul său plac. Când îl văzu pe Prințul-Polonic sosind la palat încărcat de daruri, noul stăpân din Haba-Daba porunci ca fiul împăratului să fie prins de îndată și aruncat în Groapa cu Zmei, un loc care făcea legătură cu lumea de dincolo, o lume în care trăiau numai zmei, balauri și vrăjitori. Vezi însă că hainul
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
de frumos cu toate acele viețuitoare obișnuite cu răutatea vrăjitorilor, încât nu trecu mult și le câștigă prietenia. Din păcate, nici una dintre ele nu știau nimic despre prințul aruncat în Groapa cu Zmei. Doar un șoricel mic își aminti că stăpânul său vorbise nu demult cu un alt vrăjitor, sfătuindu-se ce să facă cu un om ajuns cine știe cum la castelul lor. - Aveau de gând să îl transforme în vârcolac în prima noapte cu lună plină. - Asta se va întâmpla chiar
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
de gând să îl transforme în vârcolac în prima noapte cu lună plină. - Asta se va întâmpla chiar în această noapte, se speria Nini-Noni, nu mai am timp! Trebuie să mă duci cât mai repede în camera de vrăji a stăpânului tău. Toate lighioanele o însoțiră pe zână, dornice să o ajute fiecare în felul ei. Pisicile deschideau calea, bufnițele aprindeau felinarele, liliecii zburau în urma lor, gata să dea alarma dacă ar fi fost surprinși cumva de vrăjitori. Nini-Noni fu cât
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
dus sufletu-n blesteme, Zicând: „Să-l răstignească!" Dintr-un lemn I-au făcut cruce Și de spate I-au legat, Pe Golgota să Își urce Crucea, ca un condamnat. Iar pe Dealul Căpățânii, Răstignit între tâlhari, L-au batjocorit „stăpânii" De trădători mercenari. Chinuit în răstignire, Coroană de spini I-au pus, Să-I mărească pătimire Împăratului Iisus. Cu piroane în picioare Și în mâini, așijderea, Se-ntuneca glob de soare, Să nu-I vadă durerea. Curgeau lacrimile Maicii De-
PATIMILE, MOARTEA ȘI ÎNVIEREA LUI IISUS HRISTOS de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384959_a_386288]
-
Suntem copii purtând păcatul parinților vetrei unirii, Și crunt e-acestă împăcare, căci suferă chiar Dumnezeu, Lumină nu-i destulă-n soare și arde însuși Prometeu, Religii duc păcatu-n stele și universu-i sânge-n fapte, Destine slugi ale terorii au pus stăpâni pe lumi deșarte, Și arde piatra, se sufocă, de minți temeinic arogante, Și plâng Magii Steaua luminii, sămânța urii-i neagra noapte, În izbăviri își duce crucea și Domnul lumii și martirii, Învie-n fiecare an de-o fi ucis
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
ce cantități, și te miști în sus binefăcător pe scară, nu mai e ochiul dracului. Iar dacă cobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lăcomie și prin toate imperfecțiile legate de orgoliu și de pofta de stăpân. 9. Nu pot evita neplăcerile bătrâneții și nu mă pot supăra pe Dumnezeu că m-a ținut până aproape la nouăzeci de ani. Însă bătrânii au o supapă foarte înțeleaptă: au dreptul la nerușinare. O nerușinare nelimitată. Când mă gândesc
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
noastre romănești și ortodoxe, autentice!... Cugetând la activitatea și la personalitatea preasfinției sale, care este foarte bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care l-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU (1940 – 2009). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA MAREA SA TRECERE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprili [Corola-blog/BlogPost/384999_a_386328]
-
și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii și nu s-a mai trezit. Chemă stăpânul pe Ion argatul Vrednic tăran,cinstit și respectat Bun meșter,o știa tot satul Și-i dă poruncă clară,răspicat: -Te știu sărac Ioane,necăjit O droaie de copii îți plâng la masă, Să-ți dau de lucru eu am
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
față cu amicii: - Hai noroc, prietene Salamandră bey! Interlopu Bengosu Te pizmuiește de moarte Tu fiind singuru-n clubul Regiei Care l-ai pus cu botul pe labe Pentru că folosea fetele străzii ca sclave Și agresează fără scupule femei. Tu urăști stăpânii de sclavi de moarte Și continui să-i fii spin între coaste Stricându-i afaceri și faimă. În sinea ta Îți zici pe bună dreptate Că toți și fiecare în parte te judecă bine. -Ești omul cu multe fețe domnule
OMUL CU MULTE FEȚE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385172_a_386501]
-
neputință, mă ascund de-a mea ființă, n-am cu cine să vorbesc, măsor timpul și-l greșesc. Vânt turbat îmi dă năvală peste chip cu îndoială, mă aruncă în vâltoare și mă împinge în depărtare. Bat la porți fără stăpân, destinul le-a fost hapsân, cerul le-a trimis îndemn și-au rămas doar cruci de lemn. Ascult urletul de lup, rădăcini din trup se rup, veghez sufletul rănit, din cuvânt de ”dor” zidit... Referință Bibliografică: MARTURISIRI / Mariana Petrache : Confluențe
MARTURISIRI de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385190_a_386519]
-
Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Poate-mi vei sta de-acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Referință Bibliografică: Zbucium / Florina
ZBUCIUM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385211_a_386540]
-
de gândire, de acțiune, de concept, de expresie și așa mai departe. Este relaxarea mea, locul în care mă refugiez de cele mai multe ori, pentru că acolo este întotdeauna bine și frumos. E „Nirvana” mea! Acolo sunt cu totul și cu totul stăpân, nu există limite și constrângeri, numai voința și simțirea mea conduc < >”, a declarat artistul. Brandul pe care l-a fondat, Martin Art, s-a dezvoltat și este deja cunoscut iubitorilor de artă, dar și celor care-și doresc pur și
CRISTIAN MARTIN, ÎN SLUJBA ARTEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/385194_a_386523]
-
-l însoțească în călătoria spre muntele misterios, pentru nu trezi bănuielile iscoadelor regelui David de la curtea tatălui său, căci de păstrarea secretului acelei misterioase acțiuni depindea reușita. Mongolii erau vasalii marelui suveran creștin David, urmaș al preotului rege Ioan și stăpân al regatului Ciorciei și celei mai întinse părți a Chitaiului. Ținuturile suveranului ocupau mare parte din Asia centro-orientală. Scopul călătoriei sale era să întâlnească în mare taină pe aleasa inimii sale, fiica regelui creștin. Tatăl fetei nu ar fi consimțit
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
-i-se pe obraji. Șopti mai mult pentru sine, căci prințul Tolui de acum era departe, dispăruse din vedere împreună cu șoimul său alb și cu prada, ducând cu sine inima sa: - De acum eu sunt condamnată în veci la suferință stăpânul inimii mele, căci tatăl meu nu va consimți niciodată, ca fiica lui -un mare rege creștin, să se mărite cu un prinț păgân. După această întâlnire dintre cei doi tineri, nimic nu mai fu la fel ca înainte pentru niciunul
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]