12,817 matches
-
înseninează.Dorul meu de casă nu este sistemulsi nici sărăcia ce m-a alungat.Nici bătrânii jalnici ce-și șoptesc blestemulde-a trăi-ntr-o țară care i-a uitat.Dorul meu de casă nu e pâinea albăce-o rupeam fierbinte, foamea stăpînind.Nici țigani cu fuste și monede-n salba,Veseli cum învie stradă chiuind.Dorul meu de casă nu înseamnă țaradusă la ruină fără pic de milă.Nu e sărăcia ce mi-a fost povară,nici conducătorii ce-mi stârnesc azi
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
bătea la ochi la prima vedere. Abia la o privire mai atentă se distingeau trăsăturile de sudamerican, cu tenul măsliniu, ochii mari, ușor oblici, părul negru, creț, și gâtul scurt, de „aztec”. Vorbea românește cu un accent spaniol haios, dar stăpânea foarte bine nuanțele limbii și, mai ales, o colecție impresionantă de expresii de argou. Se pricepea să cânte la chitară ca un profesionist. Dacă mă gândesc bine, semăna și la voce și la alură cu interpreții de la Gipsy Kings. Cântecele
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
nu abundă metafora, dar nu pentru că i-ar fi greu să o folosească, ci din convingerea că sunt imagini, acțiuni, descrieri, care trebuie arătate așa cum sunt, cu frumusețea lor nativă, prin cuvintele curate ale bogatului grai românesc pe care-l stăpânește și îl folosește cu bucurie: „Floare de câmp,/ cu dulce mireasmă/ și-adieri de petală/ în vânt,/ te privesc,/ te alint/ și te cânt! / Flori și cântec Sensibilitatea ce o caracterizează o conduce adeseori în natură, dar nu se pierde
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
strângeam la piept și ea mă săruta și-mi mângâia cu mâinile ei fața mea de copil. Trupul ei cald se lipise de mine și dulcele ei alint mă făcuse să mă simt în al noulea cer; senzații negustate mă stăpâneau și mă amețeau ca pe un nebun exaltat de închipuirile lui. Undeva, peste râu, în pădure, am dat de tatăl lui Ioniță care înnebunise din cauza altuli copil, mort în război, pe nume Gheorghe, care se făcuse țăndări la Cotul Donului
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
documentare și umane ce mi-au folosit în elaborarea acestui grupaj de impresii, reprezintă una dintre cele mai interesante destinații exotice, pentru că aici, istoria, mitul, cultura greacă veche - țesută pe alocuri cu frânturi din istoria atâtor alte nații care au stăpânit insula de-a lungul secolelor - se regăsesc în tot ceea ce ți se oferă. Aici găsești un mix de culturi și civilizații străvechi care te ține cu adrenalina sus, indiferent în ce parte din insulă ai ajunge. Însă nu se poate
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
nemarginea. La vreun semn de întrebare Răspunsul așteptat adusu-ne-a ? Dar poate să cuprindă gândul Exhaustiv evenimentele ? Să iei cuvintele de-a rândul, Să pipăi toate elementele ? La început a fost CUVÂNTUL, Pre om făcu, cu mâini preasfintele, Ce stăpâni treptat pământul, Creând la rându-i Necuvintele. La început a fost CUVÂNTUL Și pretutindenea liniștea domnea; În el sălășuit-a SFÂNTUL Precum cu nimenea asemenea, Prin care se făcură toate Văzutele și nevăzutele, Că ține-n mâna Lui; EL poate Știutele
CUVÂNTUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355169_a_356498]
-
pe canapea sau fotoliu, stăteam întinși, relaxați, povesteam în grup. Tăcerea odată așezată ne îndemna să fim activi într-un alt mod, sarutându-ne, Emilia mă acoperise cu trupul ei, începuse un joc din acel moment, ne străduiam amândoi să ne stăpânim bătăile inimilor ce parcă nu mai erau al noastre! Simțeam la Emilia încercarea de a săruta provocator, în scurt timp a trecut la fapte, buzele ei voluptoase urcau către ureche și brusc coborau pe gât, continuau să alunece pe spate
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
drum purtam imaginea primei noastre întâlniri. Respir din ce în ce mai des, pași îmi sunt înceți, mă îndrept spre locul de întâlnire. Gândurile mă inundau, mă simt ca în fața unui examen, reușesc să mă desprind din emoții, un singur gând doar îmi mai stăpânește mintea: trebuie să fiu punctual să ajung la timp. Îmi controlez respirația încet, încet revin la confortul dorit. Era dorința de a te descoperi cât mai repede, înainte chiar de a face primii pași împreună. Privesc în jurul meu și văd
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
Instinctiv, caut cu privirea pachetul de țigări, prind coada ibricului de cafea cu un gest rapid îl țin câteva momente sub jetul de apă apoi îl așez pe aragaz și începe să citesc un curs pe care trebuia să-l stăpânesc. Termin și ultima gură de cafea, sting o ultimă țigară, încerc să-mi aduc aminte de visul ce mi-a adus zâmbetul pe față, imaginii rămase întipărite adânc în minte... trupul cu formele Clarei, îmbrățișarea atât de delicată. Se achită
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
poetul și criticul Ion Roșioru, scriitorul Gheorhe Dobre, criticul Mircea Dinutz, cunoscut din „Jurnalul de Vrancea, profesorul Traian Cristea, cantautorul Dan Manciulea, scriitoarea Elena Radu, profesoara Maria Mânzală. Constantin Marafet, organizatorul concursului, ia microfonul , se uită în sală și își stăpânește cu greu emoția. Anul trecut evenimentul se desfășura într-un cadru mai intim. Acum alta este dimensiunea lui, chiar dacă nu toți cei invitați au putut să îl onoreze, unul dintre ei fiind Adrian Botez, membru al juriului, absent din motive
CARTEA CU PRIETENI XXXXI- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355219_a_356548]
-
Articolele Autorului Mă apropii de trandafirii înveșmântați fastuos, în haine regești care îmi zâmbesc săgalnic și mă cheamă spre ei cu șoapte de dor. În împărația florilor, trandafirul este un rege măreț înconjurat de o suită de mândre crizanteme. El stăpânește cu iubire și bunăvoință peste toate florile. Iar ele îl privesc cu drag, lipsite de invidie și sorbindu-i încet cuvintele-i pline de har. Din moment ce ai pășit pe acest tărâm, vei descoperi o nouă viață în care suspinele se
TRANDAFIRUL, REGE ÎN ÎMPĂRĂŢIA FLORILOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355544_a_356873]
-
prietene! Și nu ne onorați cu prezența voastră la... - La biserică... vin eu. Singur, știi... Dar la restaurant vom fi împreună, te asigur, a răspuns Fănel destul de vizibil încurcat, spre hazul miresei care-l examina destul de atent după ce-și stăpânise emoția. - În ordine. Mergem să ne schimbăm și ne vedem la biserică peste două ore, dar vino cu noi acasă până atunci. Avem masă bogată, l-a invitat Valentin. Vin mulți prieteni. - Trebuie să merg și eu acasă... am ceva
ISPITA (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355500_a_356829]
-
băieți pricepuți care ne-au cumpărat?: bravo lor - rușine nouă! Rușine pentru că nu am reacționat de fel și nu am apărat dreptul pe care l-am primit prin faptul că ne-am născut pe aceste meleaguri: acela de a fi stăpâni pe bogăția pământului natal și pe frumusețea acestuia. Potentialii bogați sunt acum percepuți ca cerșetori ai Europei (jignirea a fost difuzată pe toate canalele TV, când un distins francez a prezentat salutul românesc: o mână întinsă în semn de cerșeală
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
politicienii israelieni recunosc faptul că oamenii de afaceri israelieni au cumpărat România, aflăm și scopul final al acestei acțiuni: actuala locație a statului israelian este una nesigură pentru poporul evreu, peste tot sunt înconjurați de state neprietenoase și greu de stăpânit economic, sunt o enclavă într-o lume islamică. Prin cumpărarea României, israelienii pregătesc un teritoriu de rezervă pentru ei. Vă miră acest aspect? Gândiți-vă la faptul că dintotdeauna aceste meleaguri au fost râvnite de toți. Să nu vă închipuiți
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
Articolele Autorului SĂ ZBOR Privește zborul liber nestingherit Al păsărilor ce zarea o străbat, Ele se îndreaptă spre infinit Și îl parcurg în lung și-n lat. Dorința-mi e să pot zbura Să spintec cerul cu line aripi, Mă stăpânește însă frica Și nu încerc, cred m-aș strivi. Baia de Arieș 1964 http://www.e-poezie.net/index.php?topic=20173.0 *** UNEORI. . . Buzele încă îmi ard Doar amintirea ți-o păstrez Când uneori pe gânduri cad, Pe tine
SĂ ZBOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355625_a_356954]
-
în acest fel forța și profunzimea dragostei, adevăratul sentimente de respect și prețuire reciprocă. Dragostea trebuie să treacă și prin inimă și prin creier. În egală măsură ori, poate, mai mult prin creier... Ce credeți? Dacă se vrea. Dacă se stăpânesc instinctele animalice. Dacă există dorință și respect reciproc. Acestea rămân o veșnicie. Iubirea născută doar din pasiuni trecătoare, numai din atracție fizică ori din interese meschine, poate fi trecătoare și nimicitoare. Poate ucide.... În condițiile subliniate, curiozitatea femeii dispare. Se
CURIOZITATEA NU UCIDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355613_a_356942]
-
la o avalanșă de acuze mai mult sau mai puțin adevărate, în timp ce se îmbrăca cu gesturi nervoase, învârtindu‑se în jurul singurului fotoliu din încăpere, până ce a ajuns la ușa pe care a tras‑o cu putere după ea. Ca să se stăpânească, Gabriel s‑a reașezat pe scaun. Și‑a sprijinit capul în pumnii strânși pentru a se abține de la alte vorbe grele ce le simțea că vor să năvălească din gura‑i încleștată. Simțea duritatea mesei în coatele rezemate de ea
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
ei la întrebările referitoare la grupul de prieteni, locuri frecventate de Iuliana în timpul liber cu colegii ori singură, corespondenți pe internet, hobby uri și multe altele. Femeia a încercat să povestească cu amănunte, dar se depărta adeseori de la subiect. Își stăpânea cu greu lacrimile și suspinele. Agentul de poliție a intervenit de câteva ori pentru a o liniști și a o ruga să se refere strict la problemele de interes operativ la care făceau trimitere întrebările formulate de el. Discuția a
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
ar fi reușit să miște un picior. Nu și ridica privirea îngrozită din podea. Cu un braț încerca să și ascundă sânii, cu palma și cotul, în timp ce pe celălalt îl apăsa în neștire între picioare. Strângea din dinți ca să și stăpânească plânsul. Observase că lui îi făcea plăcere s o audă văicărindu se, țipând ori plângând. Oricum, nu mai avea vlagă să țipe. Se simțea secătuită de putere. Singura fărâmă de voință era tăcerea. Nici să gândească nu mai putea. Tremura
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
pe canapea. A îndrăznit să tragă atunci, din nou, cu coada ochiu �lui. Nu‑și putea imagina cât s‑a mers și nu bănuia în ce direcție. Cu rugăciuni în gând și cu lacrimi în ochi, a încercat să‑și stăpânească tremurul corpului. Era pur și simplu înnebunită de teamă. Nu înțelegea încă ce dorește bărbatul ăsta de la ea. Nu avea bani, nu purta lucruri de valoare. În cap i se învârteau multe întrebări la care nu găsea răspunsuri care să
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
afirmativ, strân � �gând pătura sub bărbie. Bărbatul, clăti �nân �du‑se ușor, a trecut în camera de alături și s‑a întors cu încă două pături și o pernă. Ea nu se mișcase din locul în care o lăsase. Își stăpânea cu greu plânsul și urletele ce‑i stăteau în capul pieptului, cu ochii țintă pe perete. Se întreba dacă este real ceea ce i se întâmplă ori este doar un coșmar. - Să‑ți dai pantalonii jos. Poate mai am poftă de
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
nu s‑a întâmplat ca Iuliana să nu vină noaptea acasă fără să anunțe unde și cu cine este. Mii de gânduri se adunau și se destrămau în mintea ei obosită și tot atâtea întrebări rămâneau fără răspuns. Neliniștea o stăpânea deja puternic și‑i provoca un sentiment ciudat de panică. L‑a trezit pe Tudor și a intrat apoi în bucătărie, să‑i pregătească micul dejun, după care a început să se îmbra �ce. Se priveau în tăcere fără să
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, își schimbă numele în Gheorghe Rucăreanu, începând să cumpere diferite delnițe, apoi și moșii întregi, chiar munți din proprietatea devălmașe a satului. Stăpânit de gânduri frumoase pentru satul al cărui nume și-l adoptase, ajungând și la o stare economică înfloritoare, Gheorghe Rucăreanu, mai târziu epistat al orașului Câmpulung, a zidit biserica din partea de sus a Rucărului și alături de biserică a construit chilii
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Dunăre. Pentru aceasta, Cavalerii Ioaniți primeau întreaga Țară a Severinului (Terra Zeurini) cu munți și cu tot ce ținea de ea, precum și cnezatele lui Ioan și Farcaș, până la Olt, în afară de cnezatul voievodului Litovoi, care era lăsat românilor așa cum l-au stăpânit ei până atunci. Totodată li se dăruie toată Cumania, de la râul Olt și munții Transilvaniei, stabilindu-se pentru aceste ținuturi aceleași îndatoriri militaro-economice ca și pentru Țara Severinului. Era de asemenea exclus voievodatul lui Seneslau, care era lăsat în stăpânirea
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
resemnare... sperând și dorind a crede că acea lume va reprezenta pentru noi, un ”nou început...”. Adeseori mă surprind (gândind la trecerea mea pe altă lume), lipsită de frică; dimpotrivă, simt o pace sufletească și o liniște lăuntrică ce-mi stăpânește ființa. Chiar de nu este de lungă durată, totuși acest gând răzleț reușește să-mi dăruiască acel curaj și încredere în acea ”lume nouă” din univers... Ce ne-am face oare fără libertatea gândului...? Ar mai exista oare visători...? Ar
DE VA VENI LA TINE...GÂNDUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346076_a_347405]