12,786 matches
-
poate reduce la introducerea de tehnologii noi. Ar mai trebui ca românii să ajungă la stăpînirea acestor tehnologii și să fie în măsură să recupereze profiturile ce decurg de aici. STĂPÎNIREA TEHNOLOGIEI De mai bine de patruzeci de ani, această stăpînire a tehnologiei a fost cerută de rege într-un domeniu îndrăgit de el, acela al armatei și al armamentelor. Dacă dăm crezare mărturiilor atașaților militari francezi care observă transformarea armatei române, evoluția structurilor ei și a dotării cu armament, provocarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și să le încadreze într-o lectură progresistă istoricizantă. Refacerea în întregime a instituțiilor în 1952 exprimă dimensiunile globale ale sovietizării. Pe de o parte, este vorba de mitul după care revoluția creatoare poate transforma totul, victoria omului asupra naturii, stăpînirea științei. Istoricul Lilly Marcou scrie: "Omul căruia i se dăduse certitudinea oricărei puteri: de a se măsura cu viața, cu moartea, cu natura, cu forțele răului și de a ieși totdeauna învingător din această luptă titanică. Iar acest om era
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
totuși lupta necruțătoare împotriva capitalismului, oferă un timp de pace care poate fi consacrat unor forme ale competiției indirect războinice. Elita de la putere are cîmp liber pentru a urma și confirma marile direcții definite începînd din 1948-1949. Cu o extraordinară stăpînire, Dej se alătură hotărît lui Hmșciov, prins nepregătit de evenimentele din Ungaria. Și, în timp ce incertitudinile conducerii sovietice legate de nemulțumirile muncitorești interne deschid crize grave în Polonia și Ungaria, România face figură de partener stabil al Uniunii Sovietice. Conștient de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care găsesc în contactele internaționale ocazia de a se măsura. Domină conștiința nivelului și autosatisfacția cînd acest nivel este predominant. Cum să existe îndoială cînd există amintirea justițiarilor onești, un prezent al organizatorilor puternici și bogați, siguranța unui viitor prin stăpînirea sensului istoriei? Cum să existe îndoială din moment ce critica este interzisă și, dacă critica sau respingerea încearcă să se manifeste, nu vine decît de la dușmanii care trebuie eliminați? În interior, codul penal este revizuit și se accentuează puternic controlul comportamentului. Articolul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționale și istorice, 1943. Carada, N. Theodorian, Acțiunea Sfîntului Scaun în România de acum și totdeauna, București, 1936. Cazacu, Dr.P, Moldova dintre Prut și Nistru, 1812-1918, Iași, 1925. Ciobanu, Ștefan, Basarabia / Monografie, Chișinău, 1926; Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusească, Chișinău, 1923; Constituția din 1923 în dezbaterea contemporanilor, București, Editura Humanitas, 1990. Dima, Nicolae, Bessarabia and Bukovina, the soviet-romanian territorial dispute, New York, Boulder, East European Monographs, Columbia University Press, 1982. Duca, I.G., Memorii, I, București, Editura Expres, 1992; Memorii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Sincronii și alinieri europene . . 119 Ce-i de făcut? . . . . . . . 119 Reforma agrară de la 1864 . . . . . . 121 Acțiunile omului politic . . . . . . 123 Căutarea adevărului . . . . . . 126 Dependență mascată . Capitolul 7 Stîrșit de secol: eșec și reușită. Simbolurile incerte ale dezvoltării . . . 135 Obsesia desprinderii . . . . . . 135 Stăpînirea tehnologiei . . . . . . 140 Revolta primitivă . . . . . . . 142 Justiția socială . . . . . . . 144 Capitolul 8 Puterea și iluziile națiunii . . . 151 Promotorii patriei . . . . . . . 151 Amenințarea rusă . . . . . . . 158 Realitatea războiului . . . . . . 164 Anul 1917 . . . . . . . 167 Confruntarea cu o nouă ordine europeană . . . . 169 PARTEA A III-A LUPTELE DINTRE
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
era reprezentată mai cu seamă în opoziție și că ea a știut să înconjure primejdia vădită ce s-ar fi putut preveni printr-un act de lesgilațiune anterior Tractatului de la Berlin. Învingând toate greutățile - continuă mesajul - ați pus țara în stăpânirea marii sale artere de comunicațiune; căile ferate. Și aici nu ne putem îndupleca a recunoaște că Adunările au fost la înălțimea misiunii lor. Răscumpărarea, după chiar declarația d-lui Brătianu în Senat, era impusă din străinătate, ca și concesia Strusberg
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare parte de spiritul sănătos și practic al alegătorilor la cari apelăm. Daca alegătorii nu se vor lăsa înecați de fraze patriotico-reversibile și vor avea în vedere nu abstracțiuni gazetărești, ci scopurile practice, concrete, ale acestei instituții de self-government, de stăpânire prin sine însuși; daca vor căuta ca nicicând un ban comunal sau județean să nu se cheltuiască decât în mod productiv, pentru lucruri într-adevăr folositoare; daca, în sfârșit, alegătorii vor da voturile lor nu unor pretinși patrioți, cari din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
învoi în principiu la orișice tocmai pentru că această învoire în principiu nu implică nimica în fapt. Cine și cum va traduce în fapt hotărârea platonică a Conferenței, aci este cestiunea. Este adevărat că Grecia și-a pregătit pentru luarea în stăpânire a teritorielor hărăzite ei de Conferență o oștire de 30 000 de oameni. Se zice chiar că guvernul grecesc nu ar dori decât să stabilească odată Conferența linia de graniță și apoi s-ar bizui singură, întemeindu-se pe propriele-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Conferență o oștire de 30 000 de oameni. Se zice chiar că guvernul grecesc nu ar dori decât să stabilească odată Conferența linia de graniță și apoi s-ar bizui singură, întemeindu-se pe propriele-i forțe, să intre în stăpânirea nouălor granițe. Oricine poate înțelege că lucrul încetează de-a fi serios din momentul ce totul se încheie la această bizuință, pentru că în orice caz a lua cu 30 sau 40 de mii de oameni ofensiva contra Imperiului turcesc este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
superficiale, pe când Franța, Italia și Anglia, deși se feresc în espunerile oficiale de a se îndușmăni cu Austro-Ungaria și Germania pentru cestiunea dunăreană, au dat a înțelege pe sub mână, însă clar, cabinetului, din București că, daca România ar ceda Austriei stăpânirea Dunării nu și-ar îndeplini misiunea de stat neutral la gurile Dunării și că puterile apusene, în oarecari împrejurări, ar vedea mai bucuroase gurile Dunării în mînile rușilor decât în mînile unei Românii slabe și cu totul dependente de Austria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Franța, Italia și Anglia, deși se feresc în espunerile oficiale de a se îndușmăni cu Austro-Ungaria și Germania pentru cestiunea dunăreană, au dat a înțelege pe sub mână, însă clar, cabinetului din {EminescuOpXI 305} București că, daca România ar ceda Austriei stăpânirea Dunării, nu și-ar îndeplini misiunea de stat neutral la gurile Dunării și că puterile apusene, în oarecari împrejurări, ar vedea mai bucuroase gurile Dunării în mînile rușilor decât în mînile unei Românii slabe și cu totul dependente de Austria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcut bunei dreptăți, celei mai elementare libertăți a conștiinței. Toate popoarele de pe lume au câte ceva sfânt și neatingibil. La unul e legea, la altul conștiința națională, la al treilea alte bunuri morale, și în acest reziduu ultim al caracterului său stăpânirea politică a unei alte nații cată să-și aibă marginea. Nici o comprimare nu se poate face în infinit, oricât de elastic ar fi un corp; nici o comprimare nu se poate urma în infinit nici asupra conștiinței unui popor. Iată dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prelegerile d-sale. Se înțelege că dărilor de seamă pe scurt pe care le facem aci nu le putem da câtuși de puțin din farmecul ce profesorul știe a da prelegerilor sale, cu talentul său de cuvântare, prin o completă stăpânire a obiectului său și prin o dezvoltare bogată și ilustrată la fiece pas cu exemple interesante. Vom fi mulțumiți dacă vom putea înșira fără lipsă de fond ori greșală de ordine, ca un fel de sumar exact și clar, propozițiile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cânta altădată la Circ. Ni se raportează textual apostrofa ce a întîmpinat-o reclamanta de la un democrat pe care-l supărase în fine cu stăruințele și lacrimile ei: "Vinde-ți cocioaba dacă n-ai să plătești statului cât ți-a hotărât stăpînirea! Un alt caz iarăși ni se aduce între altele la cunoștință. Aci e vorba de un contribuabil care nu se închină decât la biserica creștinească și nicidecum la Templul Libertății din Strada Doamnii. D. Ion Vlădoianu, proprietar din capitală, contestă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-l reducem. Eliminând stresul și factorii de stres este ca atunci când scăpăm de o durere foarte puternică de măsea sau de durerea unei colici renale. Nu putem face nimic atunci când durerea ne doboară, nu putem face nimic atunci când stresul pune stăpânire pe noi iar orice stres, după ce trece, lasă o cicatrice în organismul nostru. Orice stres are un preț pe care organismul trebuie să îl plătească mai târziu. Orice stres are o cauză și de acolo trebuie să începem întotdeauna. Ar
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2982]
-
rămâne în fața acelei dihotomii din Visible et l'Invisible a lui Merleau-Ponty, care închide ființa spre neant: " Iar timpul crește-n urma mea ... mă-ntunec!" (Trecut-au anii...). Acum, în aceste poeme metafizice, ochiul nu mai încearcă să ia în stăpânire lumea, ci să-i străvadă începutul, originea. Este o răscruce, acea întorsătură (Kehre, la Heidegger), acel "drum întrerupt" închiderea în sine, pe care Ioana Em. Petrescu a formulat-o cu nebănuită profunzime. "Stinsul" ochiului ("Pentru-a luci deplin / menit îi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
visul unei umbre și umbra unui vis" (Mureșanu). Petru Borges, visul este o rupere a "șirului", revelația memoriei: "Nopți după nopți am irosit, silindu-mă să-mi amintesc... Astfel am izbutit să birui anii, astfel am luat din nou în stăpânire toate câte îmi aparținuseră cândva" (Scriptura zeului). Memoria este carte, cartea e memorie. "Suntem memoria noastră, suntem acest himeric muzeu al formelor nestătătoare / această grămadă de oglinzi sparte" (Cambridge). Prin ea ne regăsim: "Bibliotecile sunt memoria umanității". "Viața ca vis
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
bine să ne facem un program zilnic în care să respirăm corect, să zicem de un sfert de oră; de asemenea este bine să ne plimbăm prin parcuri sau prin pădure, unde este aer curat, atunci când vedem că oboseala pune stăpânire pe organismul nostru. O respirație sănătoasă duce și la eliminarea toxinelor din organism, prin stimularea sistemului limfatic care se purifică. Efortul intelectual are nevoie de o cantitate mare de oxigen. Performanța în citirea rapidă și în învățarea accelerată nu se
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2994]
-
școli de a adăuga mai multă valoare pentru elev/părinte constituie principalul criteriu prin care aceasta se va diferenția pozitiv față de celelalte școli cu care își dispută un număr de potențiali clienți. Avantajele dobândite de elev se materializează în măsura stăpânirii cunoștințelor teoretice, în abilitățile practice, în calitatea prestației profesorilor, dotarea bibliotecii și a laboratoarelor, profesionalismul personalului didactic auxiliar și nedidactic cu care elevul intră în contact, activitățile extracurriculare și de loisir realizate de școală, posibilitatea punerii în valoare și dezvoltării
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
năvălește din oraș, hooo! jos! (cine?), soldățeii reapar după cîteva ore, cu epoleții schimbați, armata e cu noi!, castelul scapă de furia gloatei, (stră)bunele fantome se întorc mirate (după o jumătate de secol) din păduri, (re)iau totul în stăpînire. Și, uite, nu e nici anul de cînd cărările spre încoace erau gîtuite: staiii! nu e voie!, o luai pe altă cărare, pe alt versant, staiii! înapoi!, cei doi pîrîți faraoni își însușiseră (și) munții, staiii! nu! doar atît, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu... străinii, orice atingere cu gloata prin definiție amenințătoare. Consecințele, constată analiștii fenomenului, încep să se arate mai ales în plan psihologic: mentalitatea noilor orașe-buncăr începe foarte repede să se deosebească de cea a orașelor obișnuite; rezultă o pierdere a stăpînirii de sine, remarcă subtilii analiști, un sentiment de panică suscitat de cea mai mică situație neprevăzută și o frică obsesională de străin, considerat "agent al violenței". La noi? Să fim, deocamdată, liniștiți: nu ne pîndește încă această psihoză a super-civilizației
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-vă respirația!) Montpellier, fiind trimiși (alt suspans) la pag. 3, pentru a afla numele celor șapte... din Montpellier. Un subiect grav, cu care nu aș încerca, nici în somn, să glumesc, atinge drama românilor din Ardeal, aflați dincolo, sub altă stăpînire, celor de dincoace, răgățenilor, cerîndu-li-se să le fie în frățească alăturare. Mai întîi, tot pe pag. 1, dintr-o corespondență din Elveția de la enigmaticul Tell (Wilhelm?!), ne face idee despre climatul în care se mișcă ireproșabilul elvețian, la urma urmei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mobilizând resorturile intime ale personalită ții, cea de-a doua, declașând mecanisme de evitare sau refuz al indeplinirii obligațiilor școlare. Dar, succesul, sau insuccesul școlar depinde și de factori volitivi - caracteriali cum ar fi: conștiinciozitatea, perseverența, ambiția, spiritul de inițiativă, stăpânirea de sine, rezistența la efort, independența etc. Dintre factorii enumerați aici succint, o atenție aparte trebuie acordată celor motivaționali. Practica educațională arată că activitatea de învățare este plurimotivată, dar unii factori o influențează mai puternic, iar alții, mai slab. În
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acesta fiind eliberat în 27 iulie 1965 din funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Interne, rămânând doar secretar al C.C. al P.C.R.. Așa cum recunoștea ulterior unul din liderii partidului, „în fond, lupta se ducea pentru stăpânirea organelor de securitate. Timp de 16 ani, Drăghici a fost organizatorul și conducătorul lor. Fără îndoială, aparatul îi era credincios lui. Cât timp a trăit Dej, Securitatea era în slujba lui Dej, prin intermediul lui Drăghici. După dispariția lui Dej, stăpân
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]