13,648 matches
-
de adulți confuzi Stăteau în jurul mesei la mijloc tăcuți urmărind cum se-ncinge planeta de pălăvrăgeală și zero acțiune Stăteau în jurul mesei la mijloc tot mai străini în tăcerea din casă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe ca să hăituie somonul la deal Străbătând câmpia-n șa ca să hăituie copite-n ierburi Străbătând codrii pe jos ca să-nfrunte ursu-n hățiș Străbătând potecile la Soare-răsare ca să-ntâmpine cărările la Soare-apune Străbătând mereu... străbătând mereu... De departe oglinda
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
tăcuți urmărind cum se-ncinge planeta de pălăvrăgeală și zero acțiune Stăteau în jurul mesei la mijloc tot mai străini în tăcerea din casă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe ca să hăituie somonul la deal Străbătând câmpia-n șa ca să hăituie copite-n ierburi Străbătând codrii pe jos ca să-nfrunte ursu-n hățiș Străbătând potecile la Soare-răsare ca să-ntâmpine cărările la Soare-apune Străbătând mereu... străbătând mereu... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În ceruri
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
zero acțiune Stăteau în jurul mesei la mijloc tot mai străini în tăcerea din casă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe ca să hăituie somonul la deal Străbătând câmpia-n șa ca să hăituie copite-n ierburi Străbătând codrii pe jos ca să-nfrunte ursu-n hățiș Străbătând potecile la Soare-răsare ca să-ntâmpine cărările la Soare-apune Străbătând mereu... străbătând mereu... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În ceruri răposații se petreceau în rădvane Se strămutau prin nouri
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
mai străini în tăcerea din casă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe ca să hăituie somonul la deal Străbătând câmpia-n șa ca să hăituie copite-n ierburi Străbătând codrii pe jos ca să-nfrunte ursu-n hățiș Străbătând potecile la Soare-răsare ca să-ntâmpine cărările la Soare-apune Străbătând mereu... străbătând mereu... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În ceruri răposații se petreceau în rădvane Se strămutau prin nouri boiți în curcubeu Cercuri se năruiau în himere
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
cu vise chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe ca să hăituie somonul la deal Străbătând câmpia-n șa ca să hăituie copite-n ierburi Străbătând codrii pe jos ca să-nfrunte ursu-n hățiș Străbătând potecile la Soare-răsare ca să-ntâmpine cărările la Soare-apune Străbătând mereu... străbătând mereu... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În ceruri răposații se petreceau în rădvane Se strămutau prin nouri boiți în curcubeu Cercuri se năruiau în himere cerești - Se-împreuna ziua cu noaptea-n anotimpuri Calendare
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe ca să hăituie somonul la deal Străbătând câmpia-n șa ca să hăituie copite-n ierburi Străbătând codrii pe jos ca să-nfrunte ursu-n hățiș Străbătând potecile la Soare-răsare ca să-ntâmpine cărările la Soare-apune Străbătând mereu... străbătând mereu... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În ceruri răposații se petreceau în rădvane Se strămutau prin nouri boiți în curcubeu Cercuri se năruiau în himere cerești - Se-împreuna ziua cu noaptea-n anotimpuri Calendare despre tinerețe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
publicat în Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015. PANU Era în mijlocul lunii iunie 1943 la orele 4 dimineața, când am pornit în marș. Am plecat dis-de-dimineață pentru a prinde câteva ore de răcoare fiindcă aveam un drum lung de străbătut, peste 100 de km, până la următoarea oprire, prin imensa stepă rusă, o întindere fără sfârșit, fără nici un copac sau arbuști, numai cu scaieți și iarbă aproape sub un soare dogoritor. Nu adia nici o boare, nu se vedea zburând nici o pasăre
CONSTANTIN ZAVATI [Corola-blog/BlogPost/350360_a_351689]
-
răcirea motoarelor, destinderea picioarelor și ușurarea ostașilor! Citește mai mult PANUEra în mijlocul lunii iunie 1943 la orele 4 dimineața, când am pornit în marș.Am plecat dis-de-dimineață pentru a prinde câteva ore de răcoare fiindcă aveam un drum lung de străbătut, peste 100 de km, până la următoarea oprire, prin imensa stepă rusă, o întindere fără sfârșit, fără nici un copac sau arbuști, numai cu scaieți și iarbă aproape sub un soare dogoritor. Nu adia nici o boare, nu se vedea zburând nici o pasăre
CONSTANTIN ZAVATI [Corola-blog/BlogPost/350360_a_351689]
-
nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului PANU Era în mijlocul lunii iunie 1943 la orele 4 dimineața, când am pornit în marș. Am plecat dis-de-dimineață pentru a prinde câteva ore de răcoare fiindcă aveam un drum lung de străbătut, peste 100 de km, până la următoarea oprire, prin imensa stepă rusă, o întindere fără sfârșit, fără nici un copac sau arbuști, numai cu scaieți și iarbă aproape sub un soare dogoritor. Nu adia nici o boare, nu se vedea zburând nici o pasăre
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
băiatul și ea simțea nevoia să îl mângâie, să îl ia în brațe, să îl protejeze cumva. Se vedea foarte bine că el uitase de ea complet, că pur și simplu n-o mai vedea. Cu privirea fixă și înlăcrimată străbătu cei câțiva pași care îi despărțeau de Andreea și de Cornel, scrutându-i cu privirea, fără să spună nimic. - Ionuț, nu-i ceea ce crezi, încercă Andreea să se scuze. - Aaa, nu? Oricum, nu contează ceea ce cred. Mai contează ce cred
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]
-
Pașii m-au dus, ca în fiecare început de primăvară, în parcul minunat din apropiere; privirea abia aștepta să se scalde în culorile minunate ale floricelelor, proaspăt răsădite în pământul... ursuz și rece. Vîntul adia ușor iar un ciripit vioi străbătea orizontul luminos, dăruindu-mi acea bucurie nestăvilită, de ...Viață. Norii transparenți și rotunzi au început plimbarea lor spre zările înalte...iar izvorul cu al lui susur, strălucea mîndru sub särutul aurit al soarelui. Acest tablou efemer, pictat de natură în
PRIMA...ZI de DOINA THEISS în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350430_a_351759]
-
aflux de populație dar și de autovehicule. Centrul istoric abia mai păstrează amintirile din epoca trecută, modernismul acaparând aproape totul. Ceea ce este de remarcat în comparație cu alte capitale ale lumii, Bucureștiul rămâne o citadelă cu spații verzi de invidiat. El este străbătut de două râuri, Dâmbovița și Colentina, cu un șirag de lacuri amenajate pentru agrement în perioada estivală cu ștranduri, bărci și vaporașe, înconjurate de parcuri unde atât localnicii cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin. Pe râul
CATEDRALA DIN CARPAŢI 1. METROPOLA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350425_a_351754]
-
înconjurate de parcuri unde atât localnicii cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin. Pe râul Colentina se desfășoară lacurile Herăstrău, Floreasca, Tei și Colentina, fiecare dintre ele fiind înconjurate de parcuri împodobite cu arbori, alei ce le străbat de la un capăt la altul ca un adevărat labirint și spații verzi cu flori de sezon. La patrimoniul spațiilor verzi se mai adaugă parcurile: Cișmigiu, Tineretului, Alexandru Ioan Cuza, Carol și nu în ultimul rând Grădina Botanică, cea mai mare
CATEDRALA DIN CARPAŢI 1. METROPOLA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350425_a_351754]
-
îngenunchiați în fața profund inestetică a morții, se mai poate încă vedea astăzi pe o scenă de teatru oarecare, cum se stinge molcom sufletul unui personaj smuls realmente din cotidian ori închipuit subiectiv de către dramaturg, cu o ultimă lacrimă a sa străbătând delicat obrazul cu foarte multă grijă umplut de fard al unui actor. Ssst!... Liniște, vă rog!... Gongul bate, ca într-o veche clopotniță medievală, de trei ori lung tăcerea - o tăcere complice, am putea spune, în miezul căreia răsare și
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
anii 1931 și 1936 și, ulterior, pe cele ale Facultății de Construcții din cadul Institutului Politehnic de pe același mal dâmbovițean. A doua mare conflagrație mondială a constituit însă un moment de răscruce în viața Omului Marcu Botzan, cel care a străbătut un capitol unic de viață pe întinderea unui spațiu de aproape, iată, un secol întreg, palma dureroasă a secerei morții transformând tânărul idealist din anii ’40 în modelul de echilibru uman și intelectual de mai târziu, veritabila parabolă reușită, de
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
mâna pe pahar mă aflam într-o răscruce și nici nu m-am gândit pe ce drum o iau. Părea o potecă pitorească, dar curând am avut parte de incredibile și greu de descris poticniri și trântiri la pământ. Am străbătut apoi bezna unui tunel. Când am zărit în capătul lui lumina, am știut-o prețui și am știut că trebuie să mă îndrept spre ea. Când am ajuns în lumină, am hotărât să dau din ea și altora. Sunt mândru
MĂ NUMESC IANOŞ de IOAN KALLO în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349021_a_350350]
-
artistei, din tinerețea care irumpe bogat, este figurat în poemele care fixează coordonatele majore ale volumului, sublimând fiorul erotic și vibrația sentimentului patriotic.Toposul acestor trăiri îl alcătuiesc termeni care emoționează și răscolesc. Sunt cuvinte cu valoare de simbol, care străbat, ca un leitmotiv, paginile volumului: ”candela”, ”rugăciune”, ”Dumnezeu”, ”țară-mamă”, ”masă”, ”pâine”, ”vin”. Elementul de coeziune este iubirea, care dă poetei forța de a-și traduce gândurile, devenite poeme vibrante: “Să picure doar Dragostea într-un pahar Și ce vin aș
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
treaptă sublimă, pe acest Olimp al harului sfânt este grație numai Darului lui Dumnezeu, care ne oferă binecuvântarea Prieteniei Sale Sfântă și Lumina Cuvântului tămăduitor. Prietenia hristică este chemarea divină, este alegerea dumnezeiască, este zborul serafic, este ardoare heruvimică, care străbate omul creștin din temelie, și-l preface din adâncurile sale ființiale, sensibilizându-i profund viața astrală. Prietenia divină sălășluiește în permanențele Sale sacre: în enunțurile inteligenței și ale spiritului, în toate aspirațiile sublime, în toate chipurile și sensurile Frumosului, în
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
în frumoase poeme scrise în stil clasic. Implicarea eului în „conflictul” dintre anotimp și persoanele iubite din versurile semnate de Elena Olariu dă o notă de sinceritate. Gustul pentru rememorarea histrionică îl descoperim la Alex Popa din Anglia. Același lucru străbate și poeziile Ionelei Flood tot din orașul de pe malul Tamisei. În versuri scrise în stil clasic, profesoara Gigi Stanciu, decantează gânduri cu o voluptate irepresibilă, iar poeziile semnate de Cristiana Maria Purdescu, Gheorghe Mizgan, Sorin Micuțiu, Silvia Petre-Grigore, Ioana Geier
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349071_a_350400]
-
și penibil de către instinctual gregar împresurător și mediocritatea zeflemitoare, arogantă și ironică. Vocea lui este și un semnal de alarmă referitor la disoluția și diluarea aplatizantă, realativistă și nivelatoare ce ne terorizează modul de viață și viețuire, strigăt din care străbate atitidinea morală exemplară și spirituală de finețe pascaliană, puse cu inspirație seducătoare în slujba culturii românești. “Grija pentru cristalizarea optimă a conștiinței noastre “de sine” și de a fi cunoscută pe multe meridiane culturale pe care le-a frecventat, ca
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
acestei constatări a cărei concretețe e incontestabilă, se impune ca, abordând comunismul ca regim politic sau ideologic, să-l privim și din perspectivă teologică. „Antispiritul comunist” de care pomenește părintele Andre Scrima este în fond acel suflu demonic care îl străbate în toate cotloanele sale. Proteic și insidios, comunismul își păstrează constanta demonică în toate împrejurările. Ca neam și persoane care am trecut prin experiența comunistă, ni se impune ca datorie morală analiza și înțelegerea acestei experiențe la dimensiunea de experiență
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
zile înainte de trecerea în noul an, primele coloane rusești au trecut peste apa Siretului. „Drumul, negru de căzăcime rusească” Așa cum se consemnează într-una din gazetele vremii, “vineri, în ziua anului nou a bisericii apusene, pe la 12 oare din amiazăzi, străbătu ca un fulger prin populațiunea îngrozită a Sucevei vestea că drumul ce vine dela Ițcani este negru de căzăcime rusească”. Populația orașului era cuprinsă de spaimă, „spaimă care sporise și însutise numărul” invadatorilor. Nu erau - scrie în aceeași gazetă din
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
aceste măsurători au dus la constatarea a două coridoare care merg din zona Bucegilor până în apropiere de Peștera Urșilor din Carpații Occidentali, acestea fiind întretăiate din când în când de diverse tuneluri mai mici sau mai lungi.” „... aceste tuneluri nu străbat haotic munții, ci sub forma unor linii care figurează imaginea unui lup imens, având gura deschisă, ca atunci când se aruncă asupra prăzii. Capul lupului este în Munții Apuseni, iar coada coboară până în apropiere de Pietroșița... traiectul trimițând, prin conexiune la
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Despre Biserica si abordarea misiunii sale in istorie / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 82, Anul I, 23 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DESPRE BISERICA SI ABORDAREA MISIUNII SALE IN ISTORIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349136_a_350465]
-
sinceritate/onestitate de Duh liminară, dusă, uneori, până în preajma brutalității - nici măcar o clipă, însă, neatingând hotarele vulgarității. Ba chiar cu bucuria mistică a mărturisirii Durerii și Nedreptului Îndurat, întru redescoperirea și împlinirea funcției cathartice și soteriologice a Poeziei: „o piatră străbate/umbrele lor/și mă lovește în piept.// Doamne,/cu câtă bucurie/o ridic!...” - cf. Cu câtă bucurie...!, p. 16. Sunt 10 poeme cu titlul Strigăt - ceea ce sugerează obsesia, aproape „pipăirea” dureroasă a presentimentului unei iminențe a apropierii clipei de întrerupere
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]