10,831 matches
-
necesar pentru a le împărtăși copiilor din experiența lor; să desfășoare activități împreună cu copiii: vizite, plimbări, vizionări de spectacole pentru copii; să încurajeze exprimarea liberă a copiilor și să glumească cu aceștia; să ia decizii împreună cu copiii; să stăpânească bine stresul și să rezolve favorabil situațiile conflictuale; să vadă lucrurile și prin prisma copilului; să nu aplice pedepse dure copiilor; să motiveze permanent acțiunile întreprinse; să satisfacă în mod corespunzător nevoile copilului; • Inițierea unor programe de consiliere atât a tutorilor de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele se impart În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația unor persoane sau obiecte reale. Reacție asociate acestor răspunsuri sunt de
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele se impart În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația unor persoane sau obiecte reale. Reacție asociate acestor răspunsuri sunt de furie și iritare. b) Răspunsuri intrapunitive - În care individul Își
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
vid. În aer, viteza de propagare este de 340 m/s. Zgomotul este o suprapunere dezordonată a mai multor sunete. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Poluarea fonică sau sonoră produce stres, oboseală, diminuarea sau pierderea capacității auditive, instabilitate psihică, randament scăzut și chiar fisurarea clădirilor sau spargerea geamurilor. Efectele poluării sonore sunt: “*” infrasunetele ce pot apărea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea furtunii și în timpul zborului avioanelor supersonice; “*” ultrasunetele
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate. Principalii stimuli neurogeni sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar, influențat și de emoții, stres. b) Impulsurile de la proprioceptori transmiși motoneuronilor din centrii mușchilor respiratori. Stimulii umorali intervin în reglarea respirației atât în repaus cât și în eforturi intense și prelungite și în perioada de refacere. Din multitudinea acestor factori amintim: presiunea parțială scăzută a
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
echipă sau de clasă, mutarea centrilor de interes psiho-social în timpul zilei de scoală. I.4.2. Obiective operaționale compensatorii și de refacere eliberarea și mutarea prin joc a centrilor de concentrare psihica maxima realizând refacerea neuro-psihică la nivel central, combaterea stresului; combaterea sedentarismului prin joc, realizând refacerea neuromotorie la nivel periferic; activarea marilor funcțiuni ale organismului prin joc, odată cu menținerea și întărirea stării de sănătate generală; combaterea stărilor psihice negative printr-un joc de mișcare autonom, autoimpus în scopul de a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
si V+R; • Dezvoltarea calităților motrice specifice in concordanta cu execuția corecta a deprinderilor motrice specifice Pregătirea tehnica (40%) • Perfecționarea elementelor tehnice învățate si consolidarea lor pe postul din echipa; • Creșterea vitezei de execuție in condiții îngreunate de joc si stres; Creșterea îndemânării in execuțiile de mare finețe in condiții de factori perturbatori. Pregătirea tactica (30%) • Perfecționarea tacticii individuale in apărare si atac in funcție de postul din echipa; • Perfecționarea principalelor combinații de 2-3 jucători in funcție de specializare pe postul si sistemele
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
într-o permanentă „neliniște a căutării”, al unui „efort de adaptare” la o lume în continuă schimbare. În sfera patologiei își face intrarea un concept medical nou: „sindromul general de adaptare” care se va impune în clinică prin „bolile de stres”. Asistăm la o proliferare necunoscută încă în istorie a bolilor psihice (nevroze, depresii, psihoze, diverse manifestări suicidare etc.). O nouă clasă clinică își câștigă locul în seria „speciilor medicale”: bolile psihosomatice. La acestea se adaugă bolile cardiovasculare, cancerul, SIDA, dar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca reacție afectivă specifică se asociază cu reacții neurovegetative diferite cum ar fi dificultăți respiratorii și cardiace, dispnee, tahipnee, puls accelerat, paloare, scăderea tonusului muscular sau spasme musculare, uscăciunea gurii. Aceste reacții sunt similare celor descrise în cursul stărilor de stres. Brissaud (1890) face distincția între anxietate ca reacție emoțională pură și angoasă care este o reacție emoțională cu o mare încărcătură somatică. Stările anxioase interesează, în mod egal și ființa morală, fiind trăite ca niște manifestări intime ale persoanei, pe când
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
TBC, sifilis, rubeolă etc.), incompatibilitatea factorului Rh (mama negativă și tatăl pozitiv), diferite tulburări cromozomiale. b) Cauze care acționează în cursul vieții intrauterine: ingestia de alcool a mamei, consumul de droguri, utilizarea unor medicamente cu efect teratogen, sifilisul și rubeola, stresuri, boli psihice etc. c) Cauze intranatale, reprezentate prin „traumatismul obstetrical” și care constau din următoarele: encefalopatiile infantile, asfixia neo-natorum (circulară de cordon etc.), traumatisme craniene consecutive aplicării forcepsului. d) Cauze endocrine diferite cum ar fi: cretinismul, mixoedemul. e) Cauze metabolice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au o deteriorare minimă în ariile senzorio-motorii și nu se disting de copiii normali decât foarte târziu. La vârsta maturității, aceștia capătă aptitudini sociale și profesionale adecvate pentru o autoîntreținere minimă, dar pot necesita îndrumare și asistență în condițiile de stres social și economic. În prezent toți cei cu retardare mintală ușoară pot trăi satisfăcător în societate, independent sau în apartamente ori cămine supravegheate. 2) Retardarea mintală moderată Aceasta este recunoscută ca reprezentând „forma antrenabilă” întâlnită într-un procent de 10
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
progreseze dincolo de nivelul clasei a II-a. Pot învăța să circule independent prin locurile familiale. Ca adulți se pot autoîntreține prin practicarea de munci necalificate sau semicalificate sub supraveghere strictă sau în cadrul unor ateliere protejate. Necesită supraveghere în condiții de stres. Se adaptează bine la viața în comunitate, dar, de regulă, în cămine supravegheate. 3) Retardarea mintală severă Acest grup cuprinde un procent de 3-4% din totalitatea cazurilor. Această categorie de indivizi au o dezvoltare motorie redusă și achiziționează foarte puțin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburarea stării de echilibru psiho-biologic a individului, sau chiar la dezorganizarea structurală a acestuia, contribuind în felul acesta la înlocuirea stării de normalitate sau de sănătate cu cea de anormalitate sau de boală. Rezultatul acțiunii factorilor agresivi, morbigenetici, sau de stres, asupra individului au efecte diferite, în raport cu natura acestora, durata acțiunii lor, intensitatea și circumstanțele favorizante care contribuie la finalizarea acțiunii patogene. Rezultatele acțiunii factorilor morbigenetici pot fi simple, ușoare, manifestate prin tulburări pasagere ale stării de normalitate, sau, dimpotrivă, pot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalitate al bolnavului, înțelegând prin aceasta în primul rând o anumită dispoziție constituțională somato-psihică, ce implică un anumit tip de reacții ale individului. Este, prin urmare, vorba despre o anumită „vulnerabilitate” care iese în evidență în condițiile declanșate de efectul stresului asupra persoanei individului respectiv. Tulburările psihosomatice constituie, fără îndoială, un capitol important al psihopatologiei. Ele dovedesc că între somatic și psihic, nu trebuie trasată o limită, ci, dimpotrivă, somaticul și psihicul constituie două părți ale întregului care este persoana umană
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realizări ale Sinelui: somatice și psihice. Orice situație care face să eșueze această dinamică, duce la apariția unor tulburări diferite, în cadrul cărora se înscriu și tulburările psihosomatice. Trei elemente se consideră că aduc o contribuție directă în edificarea tulburărilor psihosomatice: stresul, frustrarea și agresivitatea. Acești factori se opun satisfacerii tendințelor libidinale ale persoanei, producând tulburări somatice sau stări de dezechilibru psihic. Orice tendință nesatisfăcută se transformă prin refulare în inconștient fie în focar de tensiune intrapsihică, fie în simptom nevrotic. Acestea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevrotic. Acestea stau la baza organizării tulburărilor psihosomatice, întrucât ele sunt resimțite de individ ca emoții dezagreabile care rup echilibrul psihosomatic. Frustrarea produce o blocare a satisfacerii unei nevoi a individului, declanșând sentimentul unei amenințări a posibilităților vitale ale acestuia. Stresul este și el o amenințare a posibilităților existenței persoanei, epuizând resursele de energie psihică ale acesteia. Agresivitatea reprezintă descărcarea tensională consecutivă frustrărilor individuale, ca o soluționare a acestora. În sensul acesta, tulburările psihosomatice se dovedesc a fi expresia unei relații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cum ar fi următorii: mobilitatea geografică, migrațiile populaționale, schimbările culturale și conflictele culturale, izolarea socio-culturală etc.; alți factori, de natură psiho-biologică, dar cu efect cultural, cum sunt următorii: creșterea duratei de viață, difuzarea medicamentelor analgezice și psihotrope, creșterea factorilor de stres, suprasolicitarea individului prin mijloace mass media. Toate aceste aspecte mai sus prezentate configurează cadrul disciplinei sau al ramurii psihopatologiei transculturale. Scopul unei psihopatologii transculturale este de a explica natura diversității formelor de manifestare a bolilor psihice, de a surprinde ceea ce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în întregime sau a unor fragmente, precum cel naționalist), încercarea justificării unor cedări, afișarea onestității într-o lume pervertită. Tematica vieții cotidiene Lectura tematică a dialogurilor este tot atât de revelatoare. Majoritatea celor intervievați au insistat pe câteva aspecte dominante: coada, cu stresul și umilințele ce le implică, viața profesională, relațiile cu regimul. Nu vom întreprinde, pentru textul de față, o analiză sectorială, ci vom încerca să ne articulăm modului în care cei chestionați și-au construit discursul. Dominantă e tema cozii, ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atunci. Pentru mine, ca femeie, era traumatizant! Din punct de vedere psihic, am simțit o tensiune permanentă, o stare de angoasă. În permanență mă gândeam la copii, la evoluția lor ulterioară. De dimineață până seara eram într-o stare de stres continuu. Nu știam ce avea să-mi ofere ziua de mâine, în afară de cozi interminabile și de nenumărate ore petrecute în fața unui magazin. Parcă nu eram eu însămi, trăiam așa cum poate n-aș fi vrut niciodată să trăiesc, eram asemenea unei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interminabile și de nenumărate ore petrecute în fața unui magazin. Parcă nu eram eu însămi, trăiam așa cum poate n-aș fi vrut niciodată să trăiesc, eram asemenea unei mașini puse în slujba supraviețuirii. și profesional eram influențată de această stare de stres, eram tot timpul tensionată, nu aveam răbdare la activitatea de la clasă. Încercam să-mi fac datoria, mi-o făceam, dar era ceva din inerție, nu puneam prea mare pasiune pentru că toate gândurile mele zburau spre aprovizionare, spre meniu, spre piață
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
după ce ies din școală, mă așteaptă cozi lungi, surprize peste surprize, mă gândeam dacă pot sau nu să găsesc ceva ca să le pun pe masă copiilor mei”. Goana după produse e doar un aspect - e drept, important - al existenței, cu stresul și nesiguranța sa, parte dintr-un sistem de intimidare și supunere: „Am trăit sentimente dintre cele mai diverse, de la revoltă la neputință, ajungând până la ură și la negarea a tot ce se întâmplă în jurul meu. Se crease o stare de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
plantați pomi, țara e deja o pădure. Amuzant e cel cu scroafa care a fătat un purcel și la minister au fost raportați zece, la fiecare for adăugându-se încă unul”. Am putea redacta un capitol distinct din relatările privind stresul și promiscuitatea care rezultau din colectivismul ce s-ar putea rezuma prin sintagma: viața la bloc. Mulți și-au transferat aici obiceiurile din localitățile de baștină, în holuri se făceau nunți și botezuri, spațiul din fața blocului lua adesea locul tăpșanului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care nu mai aveau nume, vizându-se anihilarea acestora ca identitate; de asemenea, la legarea lor cu lanțuri la mâini și la picioare, tot pentru efectul psihic (în arestul din București). Unora dintre cei anchetați le-a albit părul din pricina stresului. Alții au declarat mai târziu că, dacă ancheta a fost un coșmar previzibil, post-ancheta și-a avut rolul ei de tortură psihologică infinită: „Îmi era frică și să merg pe stradă” (Oprea și Olaru, 2002, p. 72). șantajul prin promisiunea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care a dus la închiderea Institutului, la dizolvarea organizației de partid și la interdicția profesională, s-a limitat la cinci zile. Reclamanții au amintit scrieri ale unor renumiți oameni de știință, de pildă, ale lui Hans Selze, întemeietorul cercetărilor despre stres, din care reieșea că procedeul relaxare cunoscut sub numele de Meditație Transcendentală este obiect de cercetare psihofiziologică în diferite centre științifice din lume. A fost citată și literatura sovietică recentă ce conținea aprecieri pozitive asupra MT. În acest context, au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pronunțat aceeași sentință, cu aceleași argumente. Aproape toți psihologii rămași fără alternativă s-au supus ordinelor și s-au dus în fabrici ca muncitori necalificați, indiferent de vârsta și starea sănătății lor. Nu este de mirare că, sub presiune și stres, una dintre persoanele implicate a murit de apoplexie (I.Ciocan). Un altul, G. Nicola, care lucra ca electrician, a suferit ca urmare a unui puternic șoc electric o moarte clinică, a fost readus în viață, dar a rămas cu sechele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]