3,238 matches
-
reflexivitate, cunoaștere, orientare - vizare, intenționalitate -, libertate, autonomie. Conștiința (fiind a cuiva și referitoare la cevaă este o realitate centrală a persoanei umane. Ea e considerată ca fundată în sine (prin sineă, are un conținut (al euluiă și e trăită ca subiectivitate. Subiectul conștient de eul său se diferențiază de lume în general, de lumea proximă dată nemijlocit și de alt subiect-eu-conștient. Între două conștiințe - în sens de persoane conștiente - există diverse raporturi și relații, inclusiv de respingere și apropiere, de intimitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
plecare lexicul caracterizant și o ierarhie a modurilor de manifestare ale persoanei, a trăsăturilor sale, dar și tipologia categorială a tulburărilor de personalitate. 1.9. Perspectiva conceptului de „persoană” Din suita de concepte care circumscriu individualul realității umane - individ, subiect, subiectivitate, eu, conștiință, temperament, caracter - conceptul de „persoană” a părut a fi, la un moment dat, o cheie de boltă. În prezent sitagma de „persoană umană” este mult folosită. Conceptul de „persoană” are însă o istorie în care corelația cu individul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asociere reprezentată contractual, prin care două sau mai multe persoane fizice se obligă să pună ceva în comun pentru atingerea unui scop determinat. „Persoana” din jurisprudență nu are nici o legătură directă cu afirmațiile făcute din perspectiva temperamentului și caracterului, a subiectivității, eului, conștiinței și sinelui individului uman. Ea e o funcție de reprezentare care, totuși, în societatea de drept, încadrează și urmărește din umbră persoana reală, de la nașterea acesteia (uneori chiar înainte de naștereă și până la moarte (care, și ea, trebuie înregistrată juridică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unele idei temerare ale afirmării de sine, cel puțin în plan politic (Machiavelliă și al manipulării maselor (Giordano Brunoă. Acest individualism a căpătat o altă față odată cu doctrina protestantă, care pretinde omului să aștepte harul lui Dumnezeu în intimitatea propriei subiectivități, iubindu-l și rugându-se tot timpul la fel, omul european și-a descoperit noi virtuți individuale odată cu etosul capitalismului, care, cum spunea Weber (1933Ă, are la bază etosul protestant. Apropierea omului de statutul de persoană se face pe acest
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Cracovia (prin Ingarden, profesor al lui Karol Wotiek, viitorul papă Ioan Paul al II-leaă și la Praga. Personalismul a pătruns, explicit sau implicit, și în Germania, la filosofii de orientare fenomenologică. Fenomenologia lui Husserl pune accentul pe conștiință, subiect și subiectivitate, fără a comenta persoana, deoarece nu imaginează raportarea „față în față” a indivizilor umani. În ultima perioadă în care tema alter-ego-ului a devenit centrală, Husserl (1994Ă a dezvoltat ideea unei „intersubiectivități transcendentale”, fără a face apel la conceptul de „persoană
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
importante se numără The structure of social action (1937Ă, The social system (1985Ă, Social structure and Personality (1964Ă. Tema personalității nu putea lipsi unei mari teorii sociologice, însă ea apare acum din perspectiva funcțiilor și acțiunilor sociale, ceea ce conduce către subiectivitatea conștientă și intimitatea persoanei. Aceasta poate fi tratată acum ca „agent social”, ca „agenție” - agency -, putând fi ignorată până la un punct chiar inserția sa în corporalitatea bio-psihică. Totuși, din perspectiva generală a sistemelor, Parsons acceptă patru componente ale personalității: organic-comportamentală
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diferite. Conceptul de „persoană umană reală” se corelează cel mai bine cu cel de „caracter”, în dublul sens al acestuia, de particularități tipologice și caracteristici morale, articulate cu virtuțile. De la caracter se coboară către sine, eu și conștiință. Conceptul de „subiectivitate” (conștientăă este unul care a apărut în istoria omului european (fiind strâns corelat cu cel de persoanăă pornește de la dimensiunea biologică ca o contrafață înspre intimitate, a manifestării și expresivității publice de tip mască și a reprezentării sociale a acesteia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conștientăă este unul care a apărut în istoria omului european (fiind strâns corelat cu cel de persoanăă pornește de la dimensiunea biologică ca o contrafață înspre intimitate, a manifestării și expresivității publice de tip mască și a reprezentării sociale a acesteia. Subiectivitatea este necesară pentru a contracara permanenta tentație de alunecare spre „impersonal”. În franceză, de altfel, termenul „personne” înseamnă „nimeni”. Conceptul de „psihism al persoanei umane” le include pe toate, cu specificația că psihismul uman pornește de la dimensiunea biologică și se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a persoanei Identitatea și realitatea persoanei se manifestă în mediul lumii umane, caracterizată nu doar prin tehnologie - care evoluează contiunuu, preschimbând mediul de existență al oamenilor -, ci și prin limbajul discursiv, asertiv. Persoana umană nu e doar o ființă cu subiectivitate conștientă, ci și o ființă capabilă de discursuri, relatări, narațiuni, de caracterizări și evaluări, realizate cu ajutorul limbajului. Dintotdeauna oamenii s-au descris și caracterizat reciproc, fapt din care a rezultat tradiționala caracteriologie, dar tot prin limbaj ei s-au analizat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe eu, nefolosind explicit conceptele de „sine și „persoană”. Această fenomenologie a sinelui le preia în mare parte, și anume: intenționalitatea în sensul de vizare intențională a lumii și a propriului subiect, considerat în prezent ca tendința activă a sinelui; subiectivitatea resimțită, considerată în prezent ca și conștient reprezentat al sinelui; experiența conștientă trăită direct și nemijlocit, la care mulți comentatori ai psihologiei self-ului fac apel în prezent. Fenomenologia lui Husserl e o doctrină filosofică a subiectivității transcedentale, dar influența
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
activă a sinelui; subiectivitatea resimțită, considerată în prezent ca și conștient reprezentat al sinelui; experiența conștientă trăită direct și nemijlocit, la care mulți comentatori ai psihologiei self-ului fac apel în prezent. Fenomenologia lui Husserl e o doctrină filosofică a subiectivității transcedentale, dar influența sa asupra psihologiei persoanei și asupra psihopatologiei a fost remarcabilă. În psihanaliza inițială a lui Freud, reflexivitatea sinelui nu joacă un rol important, în locul său fiind plasat id-ul instructiv inconștient. De abia în psihanaliza târzie, după ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cele cinci dimensiuni fundamentale ale personalității acceptate de psihologii preocupați de trăsături. SWAP-200 are în vedere și mecanismele de apărare. Alte inventare măsoară anumite trăiri patologice ale persoanei. Deși e destul de răspândită opinia că autoevaluarea lasă loc unei mai mari subiectivități decât evaluarea făcută de operatorul de interviu, rezultatele sunt, în general, aceleași. Repetarea aceluiași chestionar la aceeași persoană la intervale nu prea mari de timp e destul de stabilă. Ea nu e inferioară ca stabilitate hetero-evaluării repetate efectuate de același evaluator
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trebuie să-i scape astăzi faptul că are loc o treptată Îngustare a toleranțelor, o progresivă siluire a individului prin reglementarea tot mai strânsă a Încadrării sale ca rotiță Într-un mecanism multifuncțional. Sub presiunea acestui proces, etaloanele tradiționale de subiectivitate, libertate și personalitate vor cunoaște profunde transformări. Performanța actului managerial se Întemeiază pe reînvățarea, readecvarea rapidă a disponibilităților formative și relansarea competențelor În funcție de reevaluarea propriilor motivații și obiective. Rutina, inerția, abordarea necritică a propriei implicări În proces, limitele unor acte
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple „confecțiuni”. Acumularea de notație „măruntă”, psihologistă și comportamentistă, cu ambiția exhaustivității, puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi percepute un sensibil progres în stăpânirea meșteșugului de prozator, un
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
dezvoltă, atât în interior, cât și în raport cu exteriorul, fac ca latura sa mondenă, socializatoare să constituie o dimensiune deloc demnă de neglijat. Relevanța ei transpare din bogata anecdotică a oricărui c.l., din jurnalele, amintirile și memoriile membrilor săi, unde subiectivitatea se depune și operează în chip manifest. Explicit sau implicit, în literatura produsă sub auspiciile unui c.l. sunt așadar încastrate ideologia unei grupări și relațiile de putere din interiorul ei. Abordarea acestor opere literare nu poate face deci abstracție
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
epică. Profesorul pornește de la ideea că istoria literară este, cu anumite caractere proprii, un capitol al istoriei generale și urmează a fi studiată folosind criteriul valorii și pornind de la documente autentice. Se discută raportul dintre „obiectivitate” (autenticitate și onestitate) și „subiectivitate” (alegerea și interpretarea faptelor de la nivelul prezentului și cu marca personalității istoricului). Prelegerea Istoria ca sinteză epică... divulgă concepția romanescă ce a stat la baza Istoriei literaturii române..., antipozitivismul de aici amintind într-un fel de ideile din Principii de
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
lui Cantemir în epistema renascentistă numită de Foucault eruditio, Corneliu Bîlbă are dreptate, de vreme ce se referă exclusiv la primele două texte alcătuite de autor. "În epistema respectivă, comentează el, autoritatea eruditului constă în faptul că face să vorbească tradiția, iar subiectivitatea lui se retrage lăsând loc pentru rostirea adevărului"8. Odată cu Istoria ieroglifică însă ceva se schimbă în atitudinea lui Cantemir față de sursele pe care le folosește. "Autorul" se individualizează, iar opera, intrând, fără a avea această prejudecată, pe tărâm literar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai târziu D. Drăghicescu, cu Din psihologia poporului român (1906), Constantin Rădulescu-Motru, cu Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte (1910), Cioran, cu Schimbarea la față a României (1936) și alții. Nu iese din discuție, cu toate acestea, doza de subiectivitate inevitabilă pe care anumite pasaje din lucrare o pot conține; nu este vorba despre acele interpretări deformante pe care el le acordă unor evenimente din trecut, care i s-au tot reproșat 92. Sigur, faptul că "inventează" anumite documente care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
investigăm cu sporită atenție personajul central al alegoriei, Inorogul, care îl reprezintă pe însuși autorul cărții. "Mască a autorului", "emblemă autobiografică", după cum bine s-a spus2, el este personajul în construcția căruia s-a investit cea mai mare doză de subiectivitate. Or, aceasta presupune în mod obligatoriu o denaturare a mitului, fie ea și rafinată, lipsită de rupturi brutale. Dintre toate simbolurile zoomorfe cu care are de a face Cantemir, cel al unicornului este nu doar cel mai răspândit, ci și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și filosof" (p. 20). În recenta sinteză Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, volumul I, Editura Cartea Românească, Polirom, București-Iași, 2011, după ce consideră că "pentru a însemna literatură, opera ar trebui să fie expresia unei individualități marcate, a unei subiectivități afișate și asumate în mod conștient" (p. 9), Mihai Zamfir plasează începuturile literaturii române în secolul al XIX-lea, deși Istoria ieroglifică, alături de Țiganiada respectă cu asupra de măsură toate exigențele stilisticianului. Izolarea lui Cantemir și Budai-Deleanu, prin faptul că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și filosof" (p. 20). În recenta sinteză Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, Volumul I, Editura Cartea românească, Polirom, BucureștiIași, 2011, după ce consideră că "pentru a însemna literatură, opera ar trebui să fie expresia unei individualități marcate, a unei subiectivități afișate și asumate în mod conștient" (p. 9), Mihai Zamfir plasează începuturile literaturii române în secolul al XIX-lea, deși Istoria ieroglifică, alături de Țiganiada respectă cu asupra de măsură toate exigențele stilisticianului. Izolarea lui Cantemir și Budai-Deleanu, prin faptul că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
instrumente narative, inspirate dintr-un stoc de clișee, asemenea eroului ale cărui încercări glorifică valorile ideologice și provoacă uimirea cititorului. De data aceasta personajele sunt cele care posedă o psihologie proprie și a căror inserție în povestire permite dezvoltarea unei subiectivități. Ceea ce autorizează explorarea stărilor de conștiință, a reacțiilor la schimbările mediului sau a interacțiunii cu "ceilalți". Și oferă acces la fantasmele personajelor sau la îndoielile lor existențiale, cum se poate vedea la Ballard și la anumiți autori ulteriori mișcării New
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
încoace, cu timpul și cu paradoxurile temporale. Dar niciunul nu a fost la fel de fascinat ca Dick de glisările straturilor temporale și de interacțiunile lor, atât în lumea înfățișată drept obiectivă în ficțiunea narativă, cât și între acea lume instabilă și subiectivitatea personajelor sale, cum se observă, de exemplu, în Ubik. Adesea, pentru Dick personajul principal este, desigur, purtătorul anumitor valori, dar acestea îi sunt proprii și nu sunt niciodată recunoscute drept pozitive, căci îi aparțin "omului fără însușiri". Eroii lui se
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
relație cu celelalte, a căror sumă creează, poate, o realitate. În afară de cazul în care aceasta din urmă nu e manipulată de vreo instanță oarecare, ascunsă, a cărei descoperire constituie misiunea deziluzionantă a eroului. Această tematică originală, care pune în valoare subiectivitatea și tinde spre un fel de solipsism, este folosită de Dick pentru a aborda o perspectivă pe care am putea-o califica drept morală și/sau politică. Eroul dickian trebuie adesea să demaște, într-o societate păstrând toate aparențele democratice
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Ceaușescu. Adevărata funcționalitate a unor comportamente și rolul lor protectiv în momentul de stres sunt circumstanțiale și evaluarea lor din perspectiva unei alte societăți poate distorsiona sensul lor original. în plus, când ai făcut parte din acel tot, rămâne o subiectivitate care uneori împiedică dimensionarea corectă a lucrurilor proiectate în timpul dureros al trecutului pierdut. Factorii de risc au determinat, așa cum s-a văzut, dezvoltarea unor mecanisme defensive prin care sinele individual, precum și cel colectiv făcea față adversităților. în viziunea funcțională, pozitivă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]