17,770 matches
-
Allard era Însărcinat cu afaceri militare la Tabriz, În slujba lui Abbas Mirza, iar Ventura la Bagdad, alături de Mohammed Ali Mirza, Într-un moment când cei doi prinți moștenitori (dintr-un total, se pare, de cincizeci) Își disputau acerb viitoarea succesiune persană. 97. Totuși, când Moorcroft, În calitate de superintendent al East India Company, vizitează Lahore, În 1821, fiind primit de Ranjit Singh cu onorurile cuvenite, este extrem de uimit de competența armatei sikh și de ordinea taberelor maharajahului. Baronul Hügel, În 1845, va
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
no. 14-15/Political A, November 1861, f. 14 - scrisoare din Calcutta, October 16, 1861, către Ch.J. Canning, General Governor of India. Cel din urmă nu trebuie confundat cu George Canning, ministru de Externe al Angliei (1822-1827) și prim-ministru (1827). Succesiunea scrisorilor arată insistența lui Honigberger, dincolo de 1850, de a-și concretiza planurile În Kashmir, iar apelul la cei trei guvernatori generali arată, Încă o dată, amploarea activităților și planurilor autorului. 313. În original: Thibet. 314. Perioada În care Honigberger se află
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ca paravan pentru nevrozele actualității. Scheletul ciclului, structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor prinse în cadru nu fac decât să mascheze succesiunea stereotipă a generațiilor, privită ca eternă reîntoarcere a identicului. SCRIERI: Martorul, Timișoara, 1972; Ucenicul vrăjitor, București, 1976; Pietrele, București, 1978; A treia zi, București, 1980; Spitalul, București, 1981; Efectul P., București, 1983; Maximele, minimele, Cluj-Napoca, 1984; Castelul albastru, Cluj-Napoca, 1986
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
sinonimia, echivalentă, posibilitatea substituirilor”. Notația numerică a silabelor ce constituie un picior o înlocuiește pe cea clasică, greco-romană, a silabelor lungi și scurte, si pe cea a silabelor accentuate și neaccentuate. În felul acesta, se obține o imagine clară a succesiunii ritmurilor într-un poem în versuri sau în proza, ceea ce pune în lumina, așa cum s-a constatat, „natură tonica a limbii franceze” și, firește, a versului francez. Ritmul e definit - deopotrivă în poezie și în muzică - în funcție de perceperea lui de către
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
boală, dar nu reprezintă boala, anomalia având un caracter spațial; c) conceptul de patologic, ce reprezintă sentimentul direct și concret de suferință, desemnând o tulburare somatică sau funcțională a organismului; patologicul are un caracter cronologic, reprezentând întreruperea desfășurării unei anumite succesiuni de fenomene în timp; d) conceptul de infirmitate este o varietate a anomaliei, un stadiu al acesteia, ceva ce se situează dincolo („postprocesual”) de patologic, fiind o consecință a acestuia; e) conceptul de sănătate, care este un concept mult mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imposibilitatea operării unei demarcații nete între starea de sănătate mintală și boala psihică și recunoscând concomitent existența unor „stări intermediare”, este necesar să insistăm asupra analizei acestui aspect, care demonstrează, că în cazul organizării și dinamicii sistemului personalității, există o „succesiune de forme” de la normal la patologic. În sensul acesta am izolat următoarele forme de status mintal: a) sănătatea mintală, reprezentând forma de normalitate psihică, de echilibru interior și adaptare la realitatea externă; b) stările intermediare, care, deși ies din cadrul normalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale a omului și a societăților). O analiză istorică atentă ne îndreptățește să admitem existența unei evoluții a sănătății mintale și a bolii psihice, desfășurată „în paralel” cu evoluția istorică și socială a comunităților umane. Dincolo de aspectele formale determinate de succesiunea evenimentelor istorice, se poate vorbi și despre o „istorie psihologică interioară”, atât a individului, cât și a comunităților umane determinate de acțiunea acestor evenimente exterioare. Formele de viață istorică exercită două tipuri de influență asupra grupelor umane, prin intermediul modelului socio-cultural
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un dublu efort al individului și grupurilor sociale. Pe de o parte, asimilarea rapidă a „factorilor de progres”, pe de altă parte, „schimbarea stilului de viață” (conduite, reacții, sensibilitate, mod de gândire etc.) și în cele din urmă adaptarea la succesiunea rapidă a acestor schimbări. Această rapiditate a schimbărilor transformă viața într-o cursă care epuizează resursele și sfârșește prin a izola și goli emoțional și ideativ omul. Acesta devine, prin dependența sa de mijloacele de comunicare și stilul de viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihosomatice), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii), conduite antisociale (violență, suicid), dificultăți de adaptare și integrare socială sau familială (conflicte, separare, divorț), refuzul integrării sociale (asociere în grupuri marginale, delictuale, crimă organizată). Schimbări ale modului de viață: a) evenimentele vieții trăite: succesiune rapidă; efort de adaptare/integrare; tensiune și conflict în relațiile interumane; mărirea presiunii sociale prin creșterea cerințelor; obligativitatea asimilării evenimentelor trăite; incapacitatea de a răspunde la solicitările externe; b) calitatea și sensul vieții: devalorizarea calității vieții; pierderea sensului vieții; absența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip agresiv vom reveni când vom analiza devianța și sociopatiile. Un alt aspect la fel de important, legat direct de starea de sănătate mintală, îl reprezintă comportamentul individului. A. Porot distinge două accepțiuni pentru comportament: în sens psihofiziologic, comportamentul trebuie considerat o succesiune și o îmbogățire progresivă de reflexe condiționate, iar în sens mai general, el ne apare ca maniera de a fi și de a reacționa a unui subiect în viața curentă sau în prezența unor circumstanțe particulare; în același timp, conduita
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punct de vedere temporal de o serie de „vârste-epoci” și de „vârste critice”, de criză; b) viața individuală în sensul de istoricitate interioară personală (conștiință, experiență, aspirații, realizare, decizii, activitate, schimbări intervenite, relații interumane etc.). Viața individului se constituie din succesiunea unor etape de dezvoltare, evoluție, maturizare și declin psihobiologic și socio-cultural. Viața este alcătuită însă și din aspectul exterior al existenței, reprezentând suma tuturor experiențelor și evenimentelor trăite de persoană în decursul diferitelor sale etape de viață. Aceasta constituie „istoria
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
analizei jurnalelor, autobiografiilor sau a corespondenței. Pornind de la punctul de vedere psihanalitic, se disting două direcții principale de analiză psihobiografică a individului: un aspect exterior și un aspect interior. Din perspectiva aspectului exterior al vieții, psihobiografia apare ca fiind o succesiune de etape psihobiologice și psihosociale ale persoanei în raport cu factorii externi, care au o acțiune „modelatoare” asupra acesteia. Ea este reprezentată sub forma unei curbe dinamice a vieții, care a fost studiată de Ch. Bühler. Teoriile ce iau în considerare aspectul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
desprinde clar faptul că viața este construită dintr-o discontinuitate de etape, bine individualizate, dar întrerupte prin momente sau scurte perioade de „criză”. Din acest motiv, viața individului fiind dinamică, ea nu ne apare ca un „continuum”, ci ca o succesiune de etape discontinui. De aceea, nici starea de sănătate mintală nu este unică sau uniformă. Ea variază în decursul vieții individului, în raport cu etapele vieții acestuia, manifestându-se deosebit de pregnant mai ales în cursul „crizelor” de viață. În ceea ce privește „crizele” de viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adolescentului Stadiile de dezvoltare/maturizare Copilăria și adolescența sunt perioade de viață deosebit de importante, întrucât în acest interval de timp se organizează și dezvoltă personalitatea individului. În această etapă a „Istorii individuale” se produc numeroase transformări, importante și rapide ca succesiune în timp, ale personalității, cu caracter specific, schimbări care reprezintă, în egală măsură, nu numai condiția dezvoltării, ci și un risc crescut pentru starea de sănătate mintală a individului. Fiecărui „stadiu” de dezvoltare îi corespunde o anumită „configurație a personalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și conservate ca atare, diferitele generații „creșteau” în atmosfera aceluiași spirit, asimilându-l, conservându-l și transmițându-l mai departe. Valorile erau respectate, iar indivizii se conformau acestora. În societățile de tip modern, deschise progresului și schimbărilor, asistăm la o succesiune rapidă a modelelor oferite membrilor societății. Acestea sunt asimilate diferit de generațiile coexistente, fapt care face să apară deosebiri de mentalități, conduite și stiluri de viață. Rezultatul este că fiecare caută să impună celorlalți stilul său de viață, ceea ce duce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individ; demogeneza - factorii care depind de mediul social; ecogeneza - factorii care țin de mediul fizic ambiant. Bolile psihice se deosebesc printr-un tip de evoluție clinică particulară, specifică. K. Jaspers distinge în evoluția bolii psihice o varietate de aspecte, o „succesiune de faze”, de forme de alterare psihopatologică. El vorbește în sensul acesta de „atac”, „fază” și „perioadă”, considerându-le ca având în principal un caracter endogen. Faza este alterarea vieții psihice de natură endogenă sau produsă de anumiți stimuli insuficient
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a personalității. El este o manifestare comună pentru o mare diversitate de procese patologice. Perioada este faza de origine endogenă care revine cu regularitate periodică, la intervale egale de timp, separate între ele prin etape de acalmie. Perioadele constau din succesiunea regulată a fazelor, cum se poate vederea din următoarele situații: toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către o periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice); dezordinile afective severe (folie à double forme, folie alternante); periodicitatea unor simptome ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
5 am practicat jocurile „Ce numere au fugit?” sau „Ce numere s-au ascuns?” prin care am urmărit deprinderea elevilor cu ordinea crescătoare sau descrescătoare a numerelor. Jocul „Numără corect” Obiective: să perceapă numerele după auz; să poată număra respectând succesiunea numerelor. Sarcina didactică: ascultă și numără corect bătăile din palme și alege numărul potrivit. Mat. didactic: cartonașe cu numerele de la 0 10 Desfășurare: învățătorul bate din palme, elevul alege cartonașul cu numărul corespunzător bătăilor din palme. Jocul „Ce numere au
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
imaginația, demonstrația. Toate au un caracter pur uman și nu pot fi făcute decât de oameni.” (Grigore Moisil). II.2. Folosirea jocului didactic În înțelegerea și fixarea algoritmilor de calcul în instruirea școlară, algoritmul ar putea fi definit ca o succesiune riguroasă de raționamente de la care, dacă nu te abați, rezolvi singur o situație problematică sau o problemă de un anumit tip. Inițial, metoda rezolvării problemelor prin algoritmi a fost aplicată în matematică de matematicianul Al.Horezmi (secolul al IX-lea
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
la rezolvarea unei serii întregi de probleme de același tip. Pe plan didactic, algoritmizarea ar însemna găsirea de către profesor a înlănțuirii necesare a operațiilor fiecărei activități de învățat, ce se pretează unei astfel de ordonări. Algoritmizarea didactică presupune forma sau succesiunea aproximativ fixă a operațiilor executate de elev și prestabilirea lor de către profesor. Elevul își însușește, pe calea algoritmizării, cunoștințele sau tehnicile de lucru, prin simpla parcurgere a unei căi deja stabilite, pe când în cadrul învățării de tip euristic însușirea are loc
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
competențe specifice și conținuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către profesor pe parcursul unui an școlar. În elaborarea următoarele etape: planificărilor, putem parcurge 1. Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referință și conținuturi; 2. Împărțirea în unități de învățare; 3. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare ; 4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu obiectivele de referință/competențele specifice și conținuturile vizate. Planificările pot fi întocmite pornind de la următoarea rubricație: În tabelul de mai sus
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
la nivel de obiective de referință/competențe specifice și conținuturi. 2. Proiectarea unităților de învățare Identificarea unor teme majore și organizarea conținuturilor în jurul unităților de învățare oferă o astfel de imagine într-o manieră mult mai clară decât enumerarea unei succesiuni de lecții. De aici, opțiunea pentru organizarea procesului de învățământ în unități de învățare. O unitate de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă, care are următoarele caracteristici: determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
la rezolvarea unei serii întregi de probleme de același tip. Pe plan didactic, algoritmizarea ar însemna găsirea de către profesor a înlănțuirii necesare a operațiilor fiecărei activități de învățat, ce se pretează unei astfel de ordonări. Algoritmizarea didactică presupune forma sau succesiunea aproximativ fixă a operațiilor executate de elev și prestabilirea lor de către profesor. Elevul își însușește, pe calea algoritmizării, cunoștințele sau tehnicile de lucru, prin simpla parcurgere a unei căi deja stabilite, pe când în cadrul învățării de tip euristic însușirea are loc
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
competențe specifice și conținuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către profesor pe parcursul unui an școlar. În elaborarea planificărilor, putem parcurge următoarele etape: 1. Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referință și conținuturi; 2. Împărțirea în unități de învățare; 3. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare ; 4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu obiectivele de referință/competențele specifice și conținuturile vizate. Planificările pot fi întocmite pornind de la următoarea rubricație: În tabelul de mai sus
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
la nivel de obiective de referință/competențe specifice și conținuturi. 2. Proiectarea unităților de învățare Identificarea unor teme majore și organizarea conținuturilor în jurul unităților de învățare oferă o astfel de imagine într-o manieră mult mai clară decât enumerarea unei succesiuni de lecții. De aici, opțiunea pentru organizarea procesului de învățământ în unități de învățare. O unitate de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexibilă, care are următoarele caracteristici: * determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]