3,864 matches
-
Vlădescu să-i spună vreo vorbă. Și ea sfârșea: „Dă-o naibii de treabă! Se poate, mă? Doar n-o să trăim o veșnicie, să ardem pentru orice lucru! Află că m-am șucărit și eu și trebuie să-mi alung supărarea și uite că am să beau de necaz. O să beau un mescal“. Părul bogat și roșcat a săltat un timp, nervos, pe umerii subțiri, cât își strângea înciudată picioarele sub ea, pe sofaua veche. „Ești negru, dohmle“, îi zicea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
prizonieri de război de lîngă Shanghai. Escadrilele de B-29 apăreau din lumina difuză de peste Yangtze și traversau orezăriile goale, cu ușile pentru bombe deschise. Acum, cînd războiul se terminase, bombardierele americane păreau sătule să se mai concentreze asupra țintelor. Spre supărarea lui Tulloch și a locotenentului Price, Își aruncau Încărcătura În cîmp deschis, În jurul lagărului, Își strîngeau ușile și se Îndreptau lin spre bază, după ce Își făcuseră datoria cotidiană. CÎnd aveau oare să vină la Shanghai armata și marina americană? De pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
-l pot stânge! El iubise-odinioară Două fete-n ... paralel, Frumoase! Să nu le doară Le iubea exact la fel! Dar știi clipele cum vin Programate de destin! Una-ntâmplător mi-apare Și fără-ai vorbi deloc, Vine el, ce întâmplare, Supărări, cuvinte, șoc! - Cum tu mamă, mama mea, Steaua mea ce mai înaltă, Poți să-i vorbești uneia Taman despre aialaltă?! De atunci, fiul meu iubit Este trist și răvășit, Liniștea nu-mi mai găsesc N-am greșit dar ... pătimesc! Aș
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
mai înaltă, Poți să-i vorbești uneia Taman despre aialaltă?! De atunci, fiul meu iubit Este trist și răvășit, Liniștea nu-mi mai găsesc N-am greșit dar ... pătimesc! Aș pleca în depărtări, Unde ar vrea Dumnezeu, Dar vor trece supărări, Rămân cu feciorul meu! CÂNTĂ-MI CUCULE ȘI MIE Cucule, pasăre rară, Când cânți, viața-i mai ușoară, Pe mulți tu ai bucurat Cu cântecu-ți minunat! Primăvara-nfrigurată Eu aștept, ca orice fată, Să apară cuculeanul Să-mi spună cum va
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Glasul lui m-ar tot chema, Eu mereu l-aș asculta. DOAR NUMAI TU, MAMĂ Ești un mare colț de rai Și ai miere-n dulce grai, Doar tu îmi ștergi lacrima Când îmi plânge inima. Când m-apasă o supărare Doar tu îmi dai ascultare Îmi dai grijile de-o parte Și mă povățuiești la toate. Fără tine, lumea mie Tristă-mi pare și pustie, Tu ai dragostea-n privire Și-n suflet multă simțire. Tu porți un nume divin
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
iradierea vibrantă a apusului, ducând cu ele un înțeles care îi rămânea cu totul necunoscut. În dimineața aceea își înfipsese acul de păr între filele unei cărți de ghicit. Nu pusese nici o întrebare anume, pentru că nu avea nici o îndoială, nici o supărare. O făcuse din joacă și chiar izbucnise în râs atunci când citise fraza peste care nimerise: Spre seară vei avea unele surprize și vei simți o împunsătură în inimă. Gelozie? Teamă? Suspiciune? Se obișnuise cu reacțiile femeilor față de soțul său. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dacă el pleacă tot timpul... Prințul simți o mișcare blândă în miezul inimii. O zbatere de aripi moi. Bucuria de a constata că iubita lui cea mică îi semăna perfect. Și ea bătea șaua. Intermezzo informativ: Pentru unele mame, o supărare poate fi un prilej de nobilă mândrie. După liturghia pentru cei patruzeci de martiri creștini de la Sevastia, clucereasa Elenca reveni în casa ei părintească, în casa Dudescului, una dintre cele mai impunătoare case din centrul Bucureștiului, copleșită de sentimentul ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
neplăcuta surpriză de a sta în fața lui cu fruntea sus și zâmbitor. O să închei pacea!” Kutuzov se descărcă izbucnind, dintr-odată, într-un hohot zdravăn de râs și constată, cu ocazia asta, că tusea nu-l mai deranja. Dispăruse... de supărare, de indignare, de revoltă?! Deschise ușa și tună peste balustrada palierului. Ivan se buluci în sus, pe scară, încheindu-și, din mers, nasturii pantalonilor. Înțepeni dinaintea generalului și-și pocni călcâiele. ― Prezent, să trăiți! ― Lasă asta, ștrengarule! Du-te la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pământul. Colivia de oase a pieptului său, în care a bătut o inimă cu toate virtuțile și slăbiciunile omenești, azi e desigur plină cu pământ și un căluș de humă a luat locul limbii, care știa să blesteme cumplit la supărare și să clădească înțelept ideile la voie bună. Mă întreb câteodată, cu legitimă curiozitate, dacă în tinerețea lui bărbătească n-a ratat câțiva Ramseși de calibru meu, deși am doi frați, oameni aproape cumsecade. Unul din ei, caligraf la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu surâsul său ironic. Țuica era o șliboviță poloneză de esență concentrată. El înghiți, totuși, dintr-odată conținutul unui pahar plin. După aceea îi pieri surâsul, deveni neliniștit, plescăi din limbă și începu să vorbească răstit, întunecat de o cumplită supărare: ...Și mai cu seamă dintr-o râie a obiceiului și de teama mizeriei care mă poate duce la mormânt, sau la ospiciu, stărui încă afundat cu tălpile în cleiul de acasă. Nu sunt bine pregătit să mor, și nu posed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nevoie să ne luptăm cu focul împotriva focului. — Ce zice? întrebă un muncitor pe un altul. — Vom ataca mai întâi biroul, surprinzând inamicul cu simțurile încă amorțite de negurile psihice din zorii zilei. — Hei, domnu’ R., nu-ți fie cu supărare, strigă un om din mulțime. Cineva mi-a zis că ai necazuri cu poliția. E adevărat? Un val de neliniște și stânjeneală cuprinse grupul de muncitori. — Cum? strigă Ignatius. Unde ai auzit o asemenea calomnie? Este absolut fals. Aceste zvonuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
friptă luată de la Marks and Spencer. Isobel nu era adepta curățatului și tăiatului. Făcuseră dragoste toată dimineața. Iar anul acesta probabil că va trebui să se ducă la ai lui de Crăciun. Care vor avea totă familia În preajmă. Certuri, supărare, băut, zâmbete forțate, nenorocitul de Monopoly... O siluetă În față Îi Întrerupse șirul gândurilor. Era un bărbat, cu capul plecat, mergând hotărât prin zăpadă. Jim Lumley: tatăl vitreg al lui Peter. Trage un pic pe dreapata, bine? spuse Logan, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
tremură, Încercând să simuleze că era din cauza frigului. Dar știa că e din cauza ei. Valiza cea mare fu pusă lângă ea. După aceea, știa bine, Îi va fi rău la stomac. Îi va fi rău până nu va rămâne decât supărare și rușine. Dar asta mai târziu. Deocamdată, sângele Îi vuia În urechi. Cu degetele amorțite, Împinse fermoarul În jos. — Bună spuse el. În geantă, micuțul Jamie McCreath deschise ochii și Începu să țipe. Urmele de pași dispăreau rapid, fulgii grei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cum s-a ajuns acolo. Din hrisovul lui Alexandru Ioan Calimah voevod, din 3 septembrie 1795, însă, aflăm: “Deci socotind... că... ce mai întăi trebuință de a să pune la cale, pentru ca și domnii să aibe unde să șază și supărare a să lua casăle unora și altora pentru ședere domnii să lipsască, n-am lăsat a nu cerca toate chipurile ce s-ar pute afla mai lesnitoare spre punere la cale aceștii neurnite trebuință, și după cercările ce s-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
este slăbiciune, ci o virtute... Am tăcut apoi amândoi o bună bucată de vreme. --Ei? Ai curaj să mergem mai departe, fiule? --Abia aștept, sfințite. -I-a să vedem noi ce se mai întâmpla pe lângă Trei Sfetite... --Dacă nu-i cu supărare, aș aminti cum este descrisă această biserică de Marco Bandini la 1647, când a vizitat Moldova: “clădită... din piatră tăiată și lucrată cu cizeluri și... împodobită cu marmură neagră încrustată... (în felul unui ornament de carte), și e înconjurată de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către vodă propun ca hudița să fie de șase palme domnești și “hotărâre rămâne la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mănăstirii... din vechime ar fi fost drum... Iar acum de câtăva vreme prefectorul Bisericii Catolicești au cuprinsu acel drum cu binalile ce-au făcut pi locul acela. Și neavând loc deschis pe undi umbla li s-ar fi pricinuind multă supărari”. La sfârșit se spune: “Și trebuinți iaste a fi pe acolo uliți... și de trii stânjini pentru întâmplare de foc și pentru trebuințili orășenilor”. În iunie 1794, se face o nouă cercetare, urmată de anaforă către vodă, confirmată de acesta
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întrebat: --Pe unde ai vrea să hălăduim astăzi? Știu că astă noapte ai umblat cu “Zâna cea bună” pe Ulița Ciubotărească și Ulița Feredeelor... N-am îndrăznit să privesc în ochii bătrânului și am răspuns moale: --Dacă nu-i cu supărare, aș vrea să ne purtăm pașii închipuirii pe Ulița cea Mare, sfințite. --Mă gândeam eu că n-om putea face nici un pas altundeva dacă n-om zăbovi pe Ulița Domnească. Uite că... Bătrânul și-a pus mâna streașină la ochi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de zapise, vodă spune: “Ce dară și noi, pe alegere și hotărâre ce li s-au făcut... am dat și de la noi această carte... ca să-și stăpânească fieștecare mănăstire locul său, precum li s-au hotărât”. --Nu e pricină de supărare, fiule, fiindcă din păcate așa s-au petrecut lucrurile. Și călugării sunt oameni cu simțul proprietății, deși averea nu era a lor, ci a mănăstirii. Acum însă, pentru că tot suntem pe Ulița Mare, te rog să asculți ce spune teslarul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Din această clipă vom merge pas la pas, fără să călcăm de două ori în același loc, pentru a vedea cum au curs veacurile peste cele șapte coline... --Sper să nu mă las furat... --De cine, dacă nu-i cu supărare, “boierule’? --Păi cine știe ce ochi focoși de căprioară cocoțată colo între pernele butcii cu un cârd de pierde-vară în jurul ei pot să-mi ație calea? Nu știi vorba? Ochii văd... inima cere... --Dacă n-aș ști sigur că șăguiești, ți-aș
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zicala: “La omul sărac nici boii nu trag”! --Adevăr grăit-ai. Da’ spune-mi, unde bați? - m-a întrebat gândul de veghe. --Dacă îți spun, ai să zici că cârtesc împotriva celor sfinte. --Numai să ai dreptate, că nu-i supărare. Ei? --Apoi este vorba de un zapis făcut de Mihălache cofetar și nevasta lui, Măriuța, la 13 iunie 1749 (7257), în care cei doi spun: “Dat-am zapisul nostru la mâna sfinții sale chir Gavriil egumenul de Trii Sfetitele... că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
el făclierul ce știa... --De la făclieria lui “Gheorghie făclierul” la biserica armenească nu-i decât un pas... --Știi ceva, amice? Nu-mi place să-mi vorbești în parabole. --Dacă-mi spui care-i pricina nedumeririi tale, nu-i loc de supărare. Altmintrelea... Ți-ai găsit nașul! --Când pomenești de biserica armenească, te rog să precizezi care din ele? “Maica Precista” sau “Sfântul Grigorie”? --Păi nu-i ușor de răspuns la o asemenea întrebare. Dar să nu ne lăsăm copleșiți de aceste
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vale de Târgul Făinii ci să numești pe Ulița Chirvăsăraua Vechi... acum să află împresurată de cătră megieși; mă rog mării tale... să se rânduiască un vornic de poartă ca... să și hotărască locurile mănăstirii... ca să nu mai fii în supărare”. Vodă poruncește lui Costandin Palade vel logofăt de Țara de Gios să lămurească lucrurile. Acesta îl trimite pe Gheorghe Tăutul vornic de poartă care la 10 februarie 1797 răspunde că: “am făcut stânjen de opt palme domnești... și am început
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ni s-au dat din partea lor (Tazlăului) Vasile țigan, să fie... a Trei Sfetiteli>”. “Dacă nu lămureai lucrurile până la capăt, - maimai că gândul mă ducea în ispită, amice” - l-am liniștit eu. --Te-am văzut căzut pe gânduri, dragule. Ai vreo supărare? --Nu, părinte. Mă gândeam la soarta celor șase copii rămași după moartea lui “Neculai cel bătrân”. Cine știe dacă au fost întrebați care cu care vor să fie împreună, fiindcă viața îi mai complicată și nu încape în niște socoteli
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vite cu trunchiurile lor... să nu facă putoare la desime ulițelor,... am poroncit... să scoată pe misărcii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte a ulițelor și să-i aședză unde le va găsî un loc,... să nu fie cu supărare neguțitorilor ce țin dughene la podul ulițelor. Și iată... că s-au găsit loc de treaba lor, a misărciilor, și i-au aședzat pe locul sfintei mănăstiri Barnovschii,... cu folosul mănăstirii... au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]