3,826 matches
-
întrebat: - Spune-mi, dragule, unde ai vrea să mergem acum? - Cum bag seamă, în mărinimia ta, îmi lași mie alegerea locului pe care urmează să-l vizităm.Ti-ai câștigat deplin acest drept. - Mărite Spirit. Dacă nu-ți este cu supărare, aș dori să mergem la mănăstirea Sfântul Sava. - Ne vedem acolo! Odată cu ultimul cuvânt al Spiritului domnesc am simțit din nou un gol în jurul meu și s-a așternut o liniște nefirească...Nu am stat însă prea mult pe gânduri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
am poroncit credincios boieriului nostru, dumnealui Panaiote vel agă, să scoată pe misărnicii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte a ulițelor și să-i aședză unde le va găsi un loc mai de o parte, să nu fie cu supărare neguțitorilor ce țin dughene la podul ulițelor. Si iată, dară, că ne-au înștiințat dumnealui că s-au găsât loc de treaba lor, a misărnicilor și i-au aședzat pe locul sfintei mănăstiri Barnovschii, ce iaste de la poarta mănăstirii, dincoace
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că ea exista deja pe la 1620, asta nu aflasem. Si a avut viață lungă această „bolniță pentru săracii calici”, pentru că au fost mutați la Socola abia în 1905! Aș îndrăzni să te rog ceva, mărite Spirit, dacă nu este cu supărare. - Curaj, dragule. - Te rog să mă lași să urc totuși sus pe terasa turnului clopotniță. - Nu avem nici o grabă. Urcă. Voi fi și eu lângă tine. Am luat pieptiș cele 120 de trepte ale turnului. Iată-mă-s sus. În timp ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domenii : una în calitate de « gospodar » și cealaltă de gospodină. Sunt foarte multe de spus despre munca ce o făcea mama. În anul 1961, la vârsta doar de 57 de ani, a plecat dintre noi, datorită în cea mai mare parte, marilor supărări ce le-a avut de îndurat, eforturilor depuse și greutăților cu care s-au confruntat. Unele din ele au fost arătate, dar și altele. Voi reaminti : moartea tatei, cumplita secetă din anii 1945 - 1947, instituirea sistemului de cote obligatorii din
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Nu sunt militar în termen cum se spune, sunt elev la o școală militară la Sibiu, și vin în concediu de sărbători și trecând pe aici, așa cum ne este obiceiul, am trecut și pe la dumneavoastră, dacă nu vi-i cu supărare. - Vai de mine, Săndele, cum să ne fie cu supărare, când noi suntem foarte bucuroși de orice vizită pe care ne o fac nepoții noștri, iar apoi tu care vii tocmai de...unde-o fi Sighiul acela, cum spui că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
la o școală militară la Sibiu, și vin în concediu de sărbători și trecând pe aici, așa cum ne este obiceiul, am trecut și pe la dumneavoastră, dacă nu vi-i cu supărare. - Vai de mine, Săndele, cum să ne fie cu supărare, când noi suntem foarte bucuroși de orice vizită pe care ne o fac nepoții noștri, iar apoi tu care vii tocmai de...unde-o fi Sighiul acela, cum spui că-i zice. Ia mai stăi oleacă de vorbă cu verișorii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ironie a sorții! Învățătorul Ioan Marcu avea să-și vadă butucii de vie, plantați și altoiți cu mâna sa, aflați acum în al treilea an de rod, întorși cu rădăcinile în sus de tractorul “revoluționar” trimis de la C.A.P. Câtă supărare a putut să îndure bietul învățător Ioan Marcu! Și măcar dacă ar fi fost singura nedreptate suferită! Paharul necazurilor s-a umplut și în final, boala îl răpune. Tot ce realizase în gospodărie a fost rezultatul muncii cinstite și a
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
-n sus, că luna s-o dus, Te uită pe cer, că stelele pier ! Cântec de dor Așa m-aș duce pe-un drum, inima să mi-o răzbun, Așa m-aș duce pe-o cale, să mi treacă de supărare. Supărare, voie rea, ieși de la inima mea, Ori te-ai pus cu-așezământ ca să mă baji în mormânt Ori te-ai pus cu rădăcină ca să mă baji în țărână, în țărână sub pământ, unde n-am fost de când sunt. Doamne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sus, că luna s-o dus, Te uită pe cer, că stelele pier ! Cântec de dor Așa m-aș duce pe-un drum, inima să mi-o răzbun, Așa m-aș duce pe-o cale, să mi treacă de supărare. Supărare, voie rea, ieși de la inima mea, Ori te-ai pus cu-așezământ ca să mă baji în mormânt Ori te-ai pus cu rădăcină ca să mă baji în țărână, în țărână sub pământ, unde n-am fost de când sunt. Doamne la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
căldură să se plimbe de pe un catarg pe altul. În această atmosferă a portului, noi ne savuram înghețata să uităm de căldură și mai ales de țeapa pe care o primisem nu cu mult timp în urmă. Ți-a trecut supărarea?am întrebat-o pe fiică-mea. Nu știu ce-mi venea să fac de necaz? Să nu fim în stare să ne ținem de grup? Cum să te ții, dacă toți se împrăștiaseră. N-ai văzut că unii nici n-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
pierdute prin lume, cheltuind cu această ocazie vreo 3000 de florini, venitul său pe trei ani. Poetul nu putea să lămurească totul printr-o scrisoare, căci epistola ar fi găsit-o pe mama singură și i-ar fi cauzat o supărare cumplită, fără ca, cu toate acestea, să poată ajuta cu ceva86. În ianuarie 1876 își ia din nou un concediu de zece zile87 și vine la Ipotești, alarmat probabil de boala mamei. Pleacă zdrobit și se va întoarce la 15 august
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o fetiță, pe care și-o doriseră foarte mult, Lucia, care a murit la vreo doi-trei ani și mătușa nu și-a mai putut reveni din asemenea necaz. Măicuța mea se împăca tare bine cu toți, eu n-am cunoscut supărări în familia tatălui meu, așa că sora mea o îngrijea în toate pe bunicuța, iar când a venit iarna nu a mai lăsat-o să treacă gardul, i-a pregătit bunicuței o cameră la noi și mi-a dat mie sarcină
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și slănină pentru grăsimi, lenjerie cum nu aveam noi acasă, iar școala - uniformă școlară, cărți, caiete și rechizite de tot felul. Parcă îl văd și astăzi pe tăicuțu când a intrat în casă, întorcându-se de unde fusese, negru la față de supărare, cu ochișorii plângând: „nevastă, nu putem da fata la școală, uite ce mi-au cerut...!” Biata măicuță l-a liniștit: „lasă române, că dăm fata la croitorie la Mărioara, și tot o să facă ea ceva”. La toate în școală eram
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Central stătea un nebun, sus pe gard. Trece o mașină luxoasă foc, dar rămâne în pană. Domnul de la volan se dă jos din mașină, se uită, caută, umblă la mașină, dar nu pornește. Își pune mâinile-n cap de atâta supărare și dă să plece, să caute ajutor. Nebunul de pe gard îl atenționează: „Domnule ia caută mata, acolo la bujie!”. Cel cu mâinile pe cap îl ascultă, caută bujia, suflă în ea, o mai curăță, o montează la loc și mașina
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dincolo de ușă tot ce v-ar putea deruta, tulbura, afecta conștiința, inima și cugetul, ființa... Intrați curați, cum intră orice preot adevărat, cinstit și cu har în altar, când slujește... Lăsați afară cearta cu soția ori cu soacra, necazurile, afacerile, supărările, nemulțumirile, de orice fel, orice gând hain și străin... Intrați curați, să puteți să le dați copiilor învățătura cea trebuitoare, judecată dreaptă, vorba nepărtinitoare și înțeleaptă... Iar nota pe care i-o puneți pentru orice răspuns s-o cumpăniți cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dinspre altar. Vreme de câteva ore bune ne-am simțit ca în sânul lui Avraam. Și-am trăit clipe de meditație. Și de dialog intim cu noi înșine și cu Cel de Sus, uitând de griji și de necazuri, de supărări și de tot felul de întrebări grele. Sufletul a vibrat, a devenit mai curat, mai iertător, mai bun, mai înțelegător, mai puternic. Iar corul această orgă umană divină a dat gândului nostru aripi nevăzute și ne-a purtat și-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
grăbit să-i răspundă, răspicat, limpede, prompt, clar: Nici pomeneală, domnule! Vedeți-vă de drum! Nu putem nicidecum! Nici nu obișnuim să bem cafele... Vă mulțumim de invitație... Dar ne și grăbim...! Și, mă rog, dacă nu vă este cu supărare, aș putea afla unde vă grăbiți? Și încă așa tare?... Poate vă pot fi de folos! Câteva minute am tăcut amândoi. La ce-i folosea lui să știe unde ne ducem noi? Era, totuși, un simplu necunoscut! Apoi, aveam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
oprească la catedră ca asistent și într-o zi îl luase deoparte și-l întrebase: "de ce nu intri și tu în partid, că așa se cere", el îi explicase cu o voce înceată, pe care abia și-o stăpânea, între supărare și indignare: Eu nu pot...! Sunt fiu de "chiabur"! Îi explicase apoi, pe îndelete, ce fel de chiabur era tatăl lui. Erau 7 persoane în casă tata, mama, bunica, patru frați (adică trei băieți și o fată). Și aveau 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
socoteală. — Toți banii sunt aicea, și iar se bătu peste buzunar. Ce dracu’ Relule... — Toți, câți? Hai să-i numărăm. Nu mă mai supăra și tu. Te văd că ești supărat. Te-ai Înnegrit și te-ai Îngălbenit tot de supărare. Poftim, ia de socotește-i. Sunt toți cu care-am plecat. Îmi Întinse teancul de sute și m-am apucat să-i număr. Socotim banii, Relule, socotim morții, facem nota de plată și plecăm. Până marțea viitoare ne-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Nostalgia începe să mă roadă: mă sfâșie cu tăria mirosurilor pe care le aspir în fiecare dimineață când calc pe pietrișul din grădină. Metamorfozele A fost ideea ei să schimb registrul prea scolastic în care plămădisem la Roma Metamorfozele. Din cauza supărării lui Augustus, așa cum se știe, am ars cartea când am părăsit Roma. Vreau s-o scriu altfel. E necesară o lectură mai detașată a faptelor simbolice care-i privesc pe zei; o lectură mai puțin exaltantă și mai apropiată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cuvine: astfel ferice îți va fi viața.” „Cât despre trup, ți-e de folos să-l îngrijești cât mai bine și să pui o limită justă în a bea, a mânca, precum și în sarcini: socotește bine limita dincolo de care încep supărările.” „Obișnuiește-te cu un regim de viață auster și frugal, dar bagă de seamă ca făcând așa să nu stârnești invidii.” „Nu cheltui fără judecată ca unul care nu cunoaște măsura, dar să nu fii nici avar; este o măsură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
27 de țări în care au cerut subiecților, toți studenți, să raporteze cît de frecvent trăiesc "în mod natural" o listă de emoții specifice. Pe eșantionul luat ca întreg s au impus în clasamentul simbolic al celor mai experimentate emoții "supărarea", "furia" și "bucuria", dar au fost înregistrate importante diferențe interculturale în ierarhizarea emoțiilor, sugerîndu-se o dată în plus, măcar prin intermediul frecvenței de exteriorizare emoțională, că există "popoare fericite, dar și popoare nefericite". W. Gudykunst și colaboratorii (1996) au organizat o investigație
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colaboratorii (1996) au organizat o investigație interculturală de amploare pe tema decodificării emoțiilor, ale cărei rezultate au fost corelate cu cele obținute de G. Hofstede. Participanții la cercetare trebuiau să aprecieze cît de frecvente sînt următoarele emoții trăite: "bucurie", "tristețe", "supărare", "frică", dar mai ales în ce situații se manifestă ele. Rezultatele au indicat că pînă și în interiorul unui eșantion omogen de țări (precum cel format din statele Europei Occidentale) se înregistrează diferențe substanțiale. Apoi, o emoție precum "frica" este asociată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ai exteriorizării unor emoții cu tonalități diverse în interacțiune cu o autoritate simbolică sînt semnificativ mai puternice în culturile naționale cu un individualism crescut. Tot astfel, M. Argyle și colaboratorii (1986) au observat că regulile care restrîng exprimarea socială a "supărării" și a "nefericirii" au parte de o susținere socială implicită mai consistentă în țări precum Japonia și Hong-Kong (unde colectivismul este crescut), decît în Italia și Marea Britanie (regiuni cu un individualism ridicat). Așadar, culturile naționale individualiste și cu o distanță
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
condiționări, este cea care se realizează atât cu mintea cât și cu sufletul; este un act de umilință a întregii noastre ființe, o acceptare a curgerii naturale a râului vieții noastre. Neiertarea ne aduce în suflet și în inimă amărăciune, supărare, tensiuni, agresivitate și gânduri negative. Neiertarea este o negare a vieții, deoarece viața înseamnă o curgere continuă prin noi și noi etape și experiențe, o iertare și o dezlegare de cele ce au trecut, au rămas în urmă. Neiertarea ne
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]