4,234 matches
-
că’n astfel de condiții nu poate; trebuie să facă aerul respirabil. Si atunci, născocește deriva continentelor, fragmentându-l pe singurul de până atunci, creând inevitabil tot mai multe zone de tranziție, În care apa și uscatul poartă o luptă surdă. Arbori și animale, cu toatele gigante, căci până la un prag fotosinteza e favorizată de bioxidul de carbon, cad În mlaștină, unde devin prada imperfecțiunii unor organisme primitive, relicve ale vechilor vremi. Care nu știu să respire, adică să folosească oxigenul, ci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu servituțile fizice. Și așa gângavul atenian Demostene a devenit orator. Îl las pe prietenul Nicu să detalieze, și Îl evoc pe Pasteur, a cărui celebritate se datorează operei de după „darul“ vârstei de 40 de ani, o paralizie; sau pe surdul Beethoven; pe al nostru Luchian purtând penelul cu piciorul; pe contemporanul Hawkins revoluționând fizica complet imobilizat el Însuși. Unde e totuși eroarea? În faptul că Înțelegem să asigurăm, de bine-de rău, doar nevoile biologice, ca o pomană - ne ajută aici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
muzică tristă, adânc-voluptoasă,/ Pătrunde-acea lume de flori și miroasă;/ Și verzile lanuri se leagănă-n lună/ Și lacuri cadența cântărilor sună158. Tot ce pare în afara mișcării, a muzicii celeste nu există în fapt, căci toată strigarea, vuirea, sunarea/ E surdă ca ceriul, e moartă ca marea 159. Într-o perioadă când oricare cap îngust un geniu pară-și160, Eminescu are curajul să-și mărturisească crezul poetic: Ci muza mea cu sine se împacă 161, întrucât Nu scapi de tine însuși, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poartă numărul 1... cu minus. Adevăratul nr. 1 avea să fie " Spiritul critic în cultura românească" de G. Ibrăileanu. C u 35 de ani în urmă, ușa casei de la Arbore mi-a deschis-o Magdalina. Nu știam că-i complet surdă; suferise de tifos în 1945 și, de 30 de ani, n-auzea deloc. Rămăsesem în cerdac, împreună cu Florența Albu; Magdalina întreba, din ochi, ce poftesc cei doi orășeni și, când ne-a citit pe buze numele Toader, s-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Arbore" a coborât în nedreaptă uitare. Cine o recitește, va fi bucurat de redescoperirea unui univers rural profund original, cu adevărat românesc, emoționant și entuziasmant tot odată.... După ani și ani, l-am vizitat din nou pe moș Toader. Așa surdă cum era, Magdalina auzise de mult chemarea cerurilor, plecând în cealaltă lume. Toader Hrib nu mai avea nici glas, nici putere dar nu se dădea bătut: și-a înregistrat prezentarea muzeului pe casetofonul ce-l purta agățat la gât. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și-am găsit și satul în care lucrase bunicul. Dar în cimitir, caută acul în carul cu fân! Jumătate din cruci putreziseră. Cealaltă jumătate nimeni nu scriseseră nimic decât semnul crucii... Un moșneag de vreo 85 de ani, știrb tot, surd și gângav, a pretins că și-l amintește el, pe Emilian Neda. Și m-a dus să-mi arate o movilă și o cruce, pe care nu scria nimic... Și cu pământul bunicului, cum l-ați obținut? Hm...! Cu cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și zgura din jur, c-așa e, bă, dă-i să bea, c-a răgușit, i s-a luat glasu’ ca și ție, iar el turna motorină dintr-o cutie de conservă pe gaura din care deșurubase furtunul, mut și surd la tot ce se punea la cale pe seama lui. Înșuruba furtunul la loc și pornea polizorul ținându-l la depărtare și Într-o parte, Încercând să se ferească de perdeaua de stropi de motorină Împroșcați o dată cu jalea isterică, pornită cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Între picioare e carne vie, și Andrei o căina că cine-o mai fute-o și pe sărmana Leontina și la cinci metri mai Încolo ea zdupăia cu ciocanul În formă și las-o dracu’ vere că n-aude, e surdă moartă. N-aș fi pus mâna-n foc, ce și ce mai auzea ea. Figura pe state ca femeie de serviciu și chiar o vedeai În cea mai mare parte din zi Învârtindu-se cu o mătură prin casă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la treaba noastră... Arăta dincolo de pornit și n-ar mai fi avut mult până să mă convingă și pe mine că n-o să ne fie bine nici nouă și nici lui Laur dacă o să-l tot târâm așa de-a surda după noi. Știe, m-a Înțeles și mă-nțelege, e neamu’ meu și sângele meu și la o adică s-a convins și el că Laur e băiat de ispravă și ascultător. Pun eu curu’ pentru Laur, bineînțeles la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu ea. După cum eram io cu Viorel, mai rămânea să se-mbârlige văru' Relu cu moșu' și-am fi domnit-o acolo În familie, tot Într-un belșug și-o armonie. N-am mai fi bătut atâta drum după altă surdă... — Și mai taci dracului odată, vere! Tu chiar aduci omu-n stare... Nu degeaba a sărit tac-tu să-ți ia beregata! Iar simțeam că-mi ies din fire. Îmi țiuiau urechile și mă-ncerca un soi de panică lâncedă ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tremurat. Tăcerea care a urmat, deveni parcă și mai apăsătoare... părea un moment de reculegere, în fața unui mormânt deschis... Doar copacii din jur, cu frunzele împuținate de toamnă, foșniră tainic, și, parcă anume, câteva crengi se frânseră cu un zgomot surd și dureros... căzând la pământ. Tresării... superstițios... „... Și, desigur, pentru a ne revedea..!”, își continuă colegul gândul, subliniind bucuria revederii după atâția ani... Îi priveam cu atâta drag, încât simții nevoia să-i dezmierd... Pe chipul lor liniștit, de oameni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu capul dat pe spate... gândindu-se la decorația care-l aștepta, și avansarea în grad. Răbdarea lui Baltă atinsese prea-plinul... Ecoul hohotului gutural, al maiorului, nu se stinse, bine, înghițit de pădure, că-i urmă un trosnet scurt și surd de pistolet. Țintit drept între sprâncene, comandantul trupelor de securitate din Munții Neamțului, se prăbuși ca fulgerat.. cu ochii sticloși, plini de mirare, îndreptați spre Căpitanul Baltă.. Câteva clipe, toți securiștii încremeniră ca niște statui, cu armele întinse înainte. Întâlnindu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
așteaptă.. Ce așteaptă ?!.. Nimeni nu știe !.. nici chiar poporul. Dar cine îi cere poporului vreo părere... cine îl întreabă ce crede !.. Nimeni !.. a încheiat, colegul cu năduf... Când l-am privit, avea fața lividă și ochii înlăcrimați... Valuri de regrete surde năvăliră din toate părțile.. Sufletele ni se umplură de întuneric,.. În clipele acelea ni se păru că se dărâmă toată viața, că se abăteau asupra noastră tot felul de gânduri urâte... „Doamne, Dumnezeule, al Puterii și al dreptății !”, îmi trecu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și dureri în piept. Simt că aproape mă sufoc. E ca și cum o gheară ascuțită mi-ar zgâria și mi-ar răsuci plămânii. Am început să strig, să mă perpelesc pe jos, dar n-am reușit să scap de senzația aceea surdă de sufocare. Eram la capătul puterilor când a sosit Aia. Mi-a fost de ajuns să simt căldura mâinii ei pe trupul meu, și durerea și apăsarea au dispărut pe loc, ca și cum n-ar fi existat niciodată. Ea a rostit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. rom. com. Silea Nirajului a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. com. Șincai, județul Mureș, avînd 3 clădiri, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. com. Surda Dimitreschi a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. com. Suseni, județul Mureș a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. com. Suveica, județul Mureș, avînd 2 imobile cu întreaga avere, conform inventarului jurnal
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
25% dintre diabeticii cu vârstă mai mare de 60 ani și o durată a diabetului de peste 10 ani). O anamneză atentă însă, poate pune în evidență un istoric de creștere a perioadelor dintre emisiile urinare, astenia jetului urinar, o senzație surdă de vezică plină și uneori de pierdere urinară involuntară sau chiar de incontinență urinară (urinare prin "prea plin"). Efectuarea unei cistografii micționale demonstrează retenția urinară, lărgirea vezicii urinare cu creșterea volumului rezidual postmicțional. În cursul înregistrării debitului urinar, presiunea intravezicală
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
vorbirii se exprimă în relație cu audiograma tonală, ca pragurile auditive pe frecvențele dominante corespunzătoare pentru fiecare din tipurile de foneme astfel: zona A domeniul frecvențelor fundamentale, zona B domeniul vocalelor, zona C domeniul consoanelor sonore, zona D domeniul consoanelor surde, formând în ansamblu o arie cu aspect de „banană'. (fig. 1.14) Indicele de articulare reprezintă proporția cu valoare între 0 și 1 în care sunt auzite informațiile la pragul auditiv, rezultat din împărțirea semnalului caracteristic vorbirii în benzi de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvintelor începând cu cuvinte simple monosilabice, trecând apoi la cuvinte bi- , trisilabice, în care fonemul interesat va ocupa o poziție inițială, intermediară sau finală în cuvânt. În articularea consoanelor, obținerea caracterului sonor este mult mai greu de obținut decât caracterul surd, încât realizarea unei sonorizări chiar accidentale se va încerca să se conserve. Dificultăți în articulare revin realizării fricativelor și unor consoane din a treia regiune de articulare cum ar fi c și g. În cazul vocalelor ordinea de corectare și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de articulare, antrenamentul motricității articulatorii, antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic, și tehnici speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare. Demutizarea consoanei P - Pitacismul - Parapitacismul Fonemul p este o consoană ocluzivă, produsă prin explozia aerului la nivel bilabial și surdă prin lipsa vibrațiilor corzilor vocale. Poziția sistemului fonoarticulatoriu impune o ușoară coborâre a mandibulei în vederea apropierii buzelor, ce realizează ocluzia articulatorie și acumularea aerului spre vestibulului bucal, iar limba ocupă o poziție de repaus pe planșeul bucal. Poziția se exersează
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sagitală a poziției organelor fonatoare în timpul articulării lui m asigură o înțelegere mai bună a pronunției. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei F - FitacisrnulParafitacismul Fonemul f este o consoană constrictivă obținută prin îngustarea canalului articulator la nivel labiodental, și este emisă surd, lipsind sonorizarea laringeană. Fonemul f este caracterizat printr-un zgomot fricativ, care se produce prin frecarea aerului în constricția canalului vorbitor, fapt pentru care se mai numește fonem fricativ sau siflant îșuierător). Poziția sistemului articulator la emisia fonemului f Maxilarul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în pronunția fonemului f se elimină cu ușurință. Demutizarea consoanei V - vitacismul — paravitacismul Fonemul v este o consoană constrictivăfricativă, la care constricția canalului vocal și frecarea aerului se realizează la nivel labiodental, în aceeași poziție cu a fonemului pereche - consoana surdă f, dar spre deosebire de aceasta, fonemul v are un caracter sonor prin implicarea vibrației corzilor vocale. Poziția sistemului fonoarticulator este aceeași ca la emiterea fonemului f, iar articularea este aproape similară omorganicei sale v. Constricția mai redusă a canalului vocal la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
simțului fonematic și al labiolecturii discriminarea fonemelor să fie realizată din context. (22, 184, 228) II.5.4. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în a doua regiune de articulare Demutizarea lui T - Tetacismul - Paratetacismul Fonemul t este o consoană surdă, ocluzivă linguo-dentală, sau respectiv linguo-alveolară pentru limba engleză în pronunția grupului th. Poziția sistemului articulator este ușor de reprodus întrucât buzele sunt îndepărtate, descoperind ambele șiruri de dinți, iar maxilarul inferior este ușor coborât lăsând să se întrevadă vârful limbii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vârful limbii, ceea ce crează un profil sonor asemănător sunetului s sau ț. Se conservă sunetele obținute explicându-se diferențele de transcriere grafică și utilizarea lor. Demutizarea lui D - Deltacismul - Paradeltacismul Fonemul d este o consoană ocluzivă linguo-dentală, ca perechea sa surdă t, dar este însoțită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului d este aceeași ca pentru emiterea sunetului t, dar explozia este puțin mai discretă, fiind compensată de fonația sonoră laringeană. Sunetul produs prin explozia aerului pentru articularea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
final să se exerseze grupul biconsonatic bt la care se micșorează distanța temporală interfonemică în articulare până la obținerea unei suprapuneri sonore unice similare sunetului d. - A treia tehnică de articulare se bazează pe transferul vibrațiilor din articularea vocalelor asupra consoanei surde în silabele inversate de tipul vocală-consoană. Se rostește consoana t, precedată și urmată de vocala a, în felul următor: ata-ata-ata, care prin creșterea vitezei de articulare estompează a-ul de început dar transferă sonorizarea lui t care apare sub formă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
voce a curentului de aer asupra unor obiecte ușoare așezate pe dosul mâinii sau la marginea mesei. - Dezvoltarea sonorizării se face prin pronunția silabelor tu, ti, tî, evitându-se asocierea la t a sunetului h, care va conferi un aspect surd articulării. - Lipsa poziționării corecte a limbii poate fi reglementată pornind de la un t interdental, retrăgându-se treptat vârful limbii în poziție corectă. Din poziția interdentală, se „mușcă" vârful limbii cu dinții și se trage în jos bărbia cu putere în timp ce
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]