8,384 matches
-
și în „Dreptatea”, „Țărănimea”, „Viața de azi”. Prima carte, romanul Robii pământului, o tipărește în 1913. În mai multe pamflete, uneori cu o virulență nejustificată, alteori cu deplină îndreptățire, atacă tare sociale și politice. Aceleași teme se regăsesc în revistele teatrale (A fost un vis, „Cu sorcova” și Vlăsia mare din 1919) ori în drama Omul singur, din 1930, citită în Comitetul de lectură al Teatrului Național din București. În 1943 figura între membrii Societății Scriitorilor Români. A mai semnat, în
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
de propagandă culturală românească. După război, în 1919, participă la întemeierea cenaclului și revistei „Sburătorul”. Membru fondator al Societății Autorilor Dramatici Români va fi, în trei rânduri, și președinte al ei (1923-1926, 1933-1939). Din 1923 face parte și din Comisiunea teatrală din cadrul Ministerului Cultelor și Artelor. E delegat la congrese ale dramaturgilor și compozitorilor, la Roma, Berlin, Madrid, Budapesta, Londra, Viena, Varșovia, Sevilla, Paris. Debutează ca autor dramatic în 1912, cu piesa Ziua din urmă, apărută în „Flacăra” și reprezentată de
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
un ins dominat de instincte își împușcă, din greșeală, fratele. În schimb, spectacolul Teatrului Național din București cu piesa Comedia inimii va fi fluierat. Aici tema e pendularea între erosul carnal și cel sufletesc, temă tratată mai mult retoric decât teatral. Doar sub beneficiu de inventar poate fi înregistrată producția dramaturgului după întâiul război mondial. Nevestele domnului Pleșu reia parțial, în alt fel, tema din Bujoreștii, transformând un grefier nu tocmai serios într-un bărbat de ispravă care, însurându-se cu
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
mai atinsese scrisul jurnalistic românesc decât prin M. Kogălniceanu și N. Bălcescu, i se adaugă preocuparea lui Eminescu pentru toate celelalte rubrici, dându-i prilejul de a se manifesta, cum o făcuse și la „Curierul de Iași”, pe terenul cronicii teatrale, al comentariului și recenziei literare sau științifice, al polemicilor lingvistice și filosofice. Cu timpul, deși trebuia să facă aproape toată gazeta, el are de înfruntat și controversele frecvente cu politicienii conservatori, nemulțumiți, printre altele, de revolta cu care redactorul semnalează
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
articol despre spectacolele actorului italian Ernesto Rossi. El este prezent, începând cu articole politice (Liberalii și conservatorii, Ce este Centrul?, Frații radicali și d. Dim. Sturza ș.a.), la toate rubricile: reportaje parlamentare, știri externe sau din țară, note, informații, cronici teatrale, la care se adaugă traduceri din nuvelele lui E. A. Poe. Mai puțin sau, poate, deloc convins de justețea poziției apărate, Caragiale nu se angajează în lupta de zi cu zi a gazetei nici cu dârzenia lui Slavici, nici cu pasiunea
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
Valea, Petre Păscu, Traian Dragoș, Ion N. Voiculescu, Virgil Olteanu, iar articole de critică și istorie literară semnează Emanoil Radian, Nicolae Albu, Victor Papilian, Al. Cerna-Rădulescu, Corneliu Maior. Ț. Ț. mai găzduiește articole politice, un interviu cu Tudor Arghezi, cronici teatrale, epigrame. Alți colaboratori: Aurel Tita, Mircea Pavelescu, Nic. Negulescu, C. Cristobald, N. Hanganu, Vasile Netea. A. P.
TRIBUNA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290262_a_291591]
-
Iulian Devale (pseudonim al lui Ion Băilă), Simion Henegariu. Dintre articolele, studiile și alte contribuții dedicate literaturii române sunt de reținut Manual de stilistică de I. F. Negruțiu, Discursul lui Al. Lahovari cu ocazia înmormântării lui Alecsandri, apoi Prima societate teatrală ambulantă de Vasile Podoabă, Alexandru Odobescu și activitatea sa de P. Dimiu, Alecsandri - improvizator de N. G. Rădulescu-Niger, precum și Heliade-Rădulescu, Ultima rază din viața lui Eminescu, Un proces literar: Caragiale - Caion, Mihail Kogălniceanu, Inocențiu Micu Klein. Intervenții pe teme istorice
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
popoarelor asiatice (Nic. Fr. Lazaris), Istoricul teoriei evoluției (F. C. Dreyfus), Literatura turcă (Miorel), Sully Prudhomme și Henri Poincaré (M. I. Toncescu, sub pseudonimul Mihton), Teatrul Național (Mihail Mora) Istoria fotografiei (P. Goruneanu), Lumile planetare, Incendiile cerești (C. Flammarion) etc. „Cronica teatrală” este susținută de Victor Anestin, care mai semnează și eseurile Crăciunul. Cum era odinioară, Un nou curent în poezia noastră. Alți colaboratori: Otilia Ghibu, Stelian Ionescu, I. Hefter, Elie G. Iliescu, Ionel Nedelescu, Petre Petrescu. Alte rubrici: „Fapte - Invențiuni”, „Știri
TRIBUNA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290264_a_291593]
-
broșuri propagandistice ori traduce „literatură” de același gen. Dar se consacră în cele din urmă studierii dramaturgiei și teatrului românesc. Scrie monografia Un artist cetățean - Costache Caragiale (1954) și lucrarea Rolul lui C. Aristia și C. Caragiale în formarea artei teatrale la noi. Împreună cu Simion Alterescu întocmește o monografie a Teatrului Național din București (1955) și realizează, în colaborare cu Al. Niculescu, antologia Primii noștri dramaturgi (1960). Paginile de istorie literară au meritul de a încerca să contribuie la cunoașterea unor
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
Național din București (1955) și realizează, în colaborare cu Al. Niculescu, antologia Primii noștri dramaturgi (1960). Paginile de istorie literară au meritul de a încerca să contribuie la cunoașterea unor perioade, momente și personalități din istoria dramaturgiei și a vieții teatrale românești, înmagazinând mai ales informație culeasă din periodice și arhive, interpretată, bineînțeles, în spiritul timpului în care au fost elaborate. În schimb, amplul studiu introductiv la o ediție din dramaturgia lui Sorbul (1956) include o exegeză critică de natură a
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
1946; Noiembrie, șapte, cu desene de Ligia Macovei, București, 1946; Un artist cetățean - C. Costache Caragiale, București, 1954; Teatrul Național „I. L. Caragiale” (1852-1952) (în colaborare cu Simion Alterescu), București, 1955; Rolul lui C. Aristia și C. Caragiale în formarea artei teatrale la noi, f.l, f.a. Antologii: Primii noștri dramaturgi, introd. edit., București, 1960 (în colaborare cu Al. Niculescu). Traduceri: Ödön de Horváth, Tineret păgân, București, 1945; Marea fericire de a trăi în epoca stalinistă, București, 1950 (în colaborare cu Irina
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
perioadele 1972-1990 și 2000-2002. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1993-1994), director al Centrului Cultural Mogoșoaia, director adjunct al Muzeului Satului și director al revistei „Cultura națională” (1995-1997). Din 1997 este profesor și șef al Catedrei de artă teatrală la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Debutează cu critică literară, în 1955, la „Steaua”, iar editorial cu monografia Gheorghe Șincai. Viața și opera, apărută în 1965 și distinsă cu Premiul Academiei Române. Mai e prezent în „Tribuna”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Orizont
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
Își trece examenul de bacalaureat în 1926, când se înscrie, din nou împreună cu Sebastian, la Facultatea de Drept a Universității din București. Va obține licența în 1930, însă nu profesează, fiind atras de gazetăria culturală și artistică. Face cronică muzicală, teatrală și cinematografică la diverse periodice, între care ,,Facla”, ,,Rampa” și ,,Zorile”, unde va fi redactorul rubricilor artistice și culturale. Versuri, proză și reportaje îi apar în ,,Universul literar”, unde va debuta cu o poezie în aprilie 1928, ,,Tiparnița literară”, ,,Săptămâna
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
la diverse periodice, între care ,,Facla”, ,,Rampa” și ,,Zorile”, unde va fi redactorul rubricilor artistice și culturale. Versuri, proză și reportaje îi apar în ,,Universul literar”, unde va debuta cu o poezie în aprilie 1928, ,,Tiparnița literară”, ,,Săptămâna literară, plastică, teatrală”, ,,Vremea”, ,,Meridian”, ,,Floarea de foc”, „Adam”, ,,Azi”, ,,Cuvântul”, ,,Contimporanul”, „Litere”, „Premergătorul”, „Stilet” și „Curierul” (Brăila), „Start”, ,,Omul liber” ș.a. Cronici, recenzii, note critice publică în ,,Bilete de papagal”, ,,Viața literară”, ,,Clopotul”, iar după 1944 în ,,Victoria”, ,,Unirea”, ,,Tribuna poporului”, ,,Viața
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
același timp, împreună cu Mihail Sadoveanu, redactor al revistei „Însemnări literare”. Prim-redactor al „Vieții românești” în 1920, redactor al revistei „Lumea”, alături de Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu, Mihail Sevastos ș.a. (1924-1926), director al Teatrului Național din Chișinău (1926-1927), inspector teatral general pentru Moldova (1930), va mai conduce temporar Teatrul Național din Iași (1934). Inițiază în ianuarie 1936, împreună cu Mihail Sadoveanu și Gr. T. Popa, revista „Însemnări ieșene” și este ales membru corespondent al Academiei Române (mai 1936). Debutează în 1904, încă
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale. Se mai remarcă articolul Literatura. Folosul literaturii. Ce și cum trebuie citit, iscălit cu inițiala S, o amplă analiză făcută de I.C. Drăgescu creației Dorei d’Istria, urmată de lista completă a scrierilor și picturilor ei. Într-un text critic
UNIREA DEMOCRATICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
care știa prea multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de Mircea C. Demetriade, sub inițiale, și, cu denumirea schimbată în „Cronica dramatică”, de Iuliu I. Roșca, sub
UNIREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de Mircea C. Demetriade, sub inițiale, și, cu denumirea schimbată în „Cronica dramatică”, de Iuliu I. Roșca, sub iscălitura Don Remi. Acesta deschide și o amplă rubrică literar-culturală de interes local, „Din viața de București”. Traducerile din Émile
UNIREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
Handoca, I.C. Damira, Bruno și Any Braeschi) sunt completate armonios de desenele scenografului Th. Kiriakoff și de caricaturile lui Ion Sava sau ale lui Brudea. Culese din țară și din străinătate, sub rubrică „Teatru. Cinema” sau risipite printre altele, informațiile teatrale și cinematografice sunt mereu proaspete și obiective. Un „Bazar sportiv” alătura cronici sumare redactate de Emil Ronea și Mircea Manole. Diversitatea paginilor este susținută de mai multe traduceri, una din idiș (Shalom Alehem, Cei doi Basarabeți), aparținându-i lui C.
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
atât în ceea ce privește cercul de colaboratori, cât și programul asumat: un periodic popular, ce oferă cititorilor literatură accesibilă. Revista a preluat constant și foiletonul cotidianului, continuându-l în zilele când ziarul nu apărea, publicând, de asemenea, alternativ cu gazeta tutelară, cronica teatrală, cronica judiciară, populara rubrică „Viața la mahala” a lui Marion. Acestor rubrici li se adaugă altele, nu mai puțin atractive, precum aceea intitulată „De la Secție”, redactată tot de Marion, alta dedicată „oamenilor iluștri”, o selecție săptămânală de aforisme ș.a. În
UNIVERSUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
corespondențe referitoare la situația politică a românilor din Ardeal și Banat, grupate sub titlul România subjugată. Apar, de asemenea, note de călătorie în Transilvania, proze, amintiri și însemnări literare de B. Delavrancea (Odinioară, Sorcova ș.a.), semnate cu inițialele d.l.v. Cronicarul teatral al gazetei, și el iscălind doar cu inițială, R., constată cu satisfacție deschiderea stagiunii la Naționalul bucureștean cu Fântâna Blanduziei de V. Alecsandri , urmată la scurt timp de drama Ovidiu a aceluiași autor, găsește cuvinte de laudă pentru O scrisoare
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
de la Societatea Scriitorilor Români (pentru comemorarea lui G.M. Zamfirescu, B. Fundoianu ș.a.), Sindicatul Artiștilor (N.D. Cocea, Marile epoci ale teatrului), Ateneul Român (Radu D. Rosetti, Poetul cetățean) sau de la Uniunea Patrioților (Mihai Ralea, Intelectualii și problemele actuale); se adaugă premierele teatrale și cinematografice, vernisajele, aparițiile editoriale, semnalări privind înființarea unor instituții culturale (după stagnarea impusă de anii războiului) etc. Rubricile, structurate pe direcții artistice, reiau și uneori detaliază până în marginea reportajului aceste evenimente, în majoritate orientate spre Răsărit și spre „realizările
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
tablete umoristice nu lipsite de vioiciune stilistică (Muștele, Puricii, Modă). În 1945 C. Nani semnalează cu mare satisfacție acordarea Premiului Național de Poezie lui Tudor Arghezi (Invincibilul Arghezi). O rubrică încăpătoare este „Arta și cultura”, unde se include o „Cronică teatrală” cu mai mulți semnatari (Rubio Liviu - director de scenă la Teatrul Gioconda -, Al. Cerna-Rădulescu), transformată în „Cronica dramatică” odată cu trecerea ca titulară a Constanței Trifu de la „Cronica cinematografică” și, în cele din urmă, când este încredințată unei Xantipa, devenită „Bazar
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
cu mai mulți semnatari (Rubio Liviu - director de scenă la Teatrul Gioconda -, Al. Cerna-Rădulescu), transformată în „Cronica dramatică” odată cu trecerea ca titulară a Constanței Trifu de la „Cronica cinematografică” și, în cele din urmă, când este încredințată unei Xantipa, devenită „Bazar teatral”. Bine documentate sub aspectul jocului actorilor, ca și asupra valorii literare a textului dramatic sunt comentariile Despre teatrul lui Mihai Sebastian de C. Nani, Camil Petrescu, „Mitică Popescu” sau despre spectacolul cu O noapte furtunoasă (considerații ample asupra literaturii dramatice
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
Toma Marian. „Ziar popular de informații” (subtitlu menționat de la numărul 3), U.o. se vrea a fi o expresie „a tuturor curentelor politice și populare, a orientărilor de gândire și de opinie publică”. Pagina a doua, supraintitulată „Ultima oră. Literară. Teatrală. Artistică. Culturală”, aflată sub responsabilitatea lui Petru Comarnescu, promite chiar din primul număr că va avea, „în toate diversele aspecte sub care se va înfățișa, un fir conducător, care-i va da coeziune și libertate [...]. Din această pagină vor respira
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]