3,525 matches
-
căldura necesară în opera sa. Și în știință și tehnică subiecții bine înzestrați au dovedit că au suflete de mare sensibilitate. Gânduri ale lui A. Einstein, autorul Teoriei relativității, care justifică o înaltă sensibilitate estetică: 4.1.3.8 Temperamentul Temperamentul nu influențează creativitatea. Marii creatori se regăsesc în toate tipurile temperamentale. Este posibil ca, în funcție de natura domeniului de creație, un tip de temperament să fie mai nimerit decât altul. Particularitățile temperamentului influențează ritmul activității creatoare (dacă este continuu sau în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lui A. Einstein, autorul Teoriei relativității, care justifică o înaltă sensibilitate estetică: 4.1.3.8 Temperamentul Temperamentul nu influențează creativitatea. Marii creatori se regăsesc în toate tipurile temperamentale. Este posibil ca, în funcție de natura domeniului de creație, un tip de temperament să fie mai nimerit decât altul. Particularitățile temperamentului influențează ritmul activității creatoare (dacă este continuu sau în salturi) ceea ce se răsfrânge asupra randamentului și eficienței. În continuare, sunt precizate câteva recomandări pentru diferite tipuri de personalitate. Reușita în creativitate poate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o înaltă sensibilitate estetică: 4.1.3.8 Temperamentul Temperamentul nu influențează creativitatea. Marii creatori se regăsesc în toate tipurile temperamentale. Este posibil ca, în funcție de natura domeniului de creație, un tip de temperament să fie mai nimerit decât altul. Particularitățile temperamentului influențează ritmul activității creatoare (dacă este continuu sau în salturi) ceea ce se răsfrânge asupra randamentului și eficienței. În continuare, sunt precizate câteva recomandări pentru diferite tipuri de personalitate. Reușita în creativitate poate depinde de realizarea acestora. Sanguinicul este important să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lui; creatorul are nevoie de un climat tolerant, deoarece de multe ori este distrat, cu gândurile aiurea, sau are o atitudine puțin diplomatică cu ceilalți. Are nevoie de stima celor din preajma lui și de permanente încurajări mai ales dacă aparține temperamentului melancolic. posibilitatea individului de a avea încredere în viitorul său. Creatorul va avea motivația de a crea doar dacă are rezolvate trebuințele de securitate (vezi Anexa 8), inclusiv cele pe termen lung. Mediul organizațional trebuie să-i ofere creatorului siguranța
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deosebit de dăunătoare creativității. Este proprie diletantismului și superficialismului. 6. Slaba încredere în sine sau descurajarea Travaliul creației este dificil, iar slaba încredere în sine sau descurajarea sugrumă actul creator. Cel mai mult au de suferit, din acest motiv, indivizii cu temperament melancolic. Aceștia trebuiesc permanent încurajați și stimulați pentru activarea energiei creatoare. Sentimentele de incompetență sau ineficiență duc la apariția unei stări depresive, care este nefastă creației. În general, fiecare individ realizează mult mai puțin decât posibilitățile pe care le are
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de Pergolese, un soi de non-piesă alcătuită dintr-un amplu monolog al unei actrițe care joacă în culise, pentru că accesul pe scena îi este, în chip simbolic, interzis, „spectacolul” derulându-se „în fața nimănui”, cu „piese care nici nu există”. Ca temperament literar, Tănase este un „onirist” care visează în mod natural, astfel încât sobrul experiment produs de confratele sau [Țepeneag] se transformă rapid, sub până lui Tănase, în grațiosul păienjeniș al unui vis. IOAN PETRU CULIANU SCRIERI: Portrait d´homme à la
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
negativ politica sovieticilor), judecat și condamnat la zece ani de detenție. S-a stins, în urma unei duble pneumonii, în lagăr. Prima carte a lui T., Stele sub nori, apărută în 1927, e o culegere de versuri care, în contradicție cu temperamentul nestăpânit al gazetarului, mărturisesc o înclinare spre meditație și paseism, demersul liric fiind oarecum defazat, prin recursul la simbolismul anilor 1910-1920. Poveștile și poeziile pentru copii din Cartea noastră (1934, în colaborare cu P. Crihan) au o subliniată adresă morală
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
greco-romană” și „ilustra tipul academic, reabilitându-l”, privea lucrurile cu înțelepciune și superioritate (proprie savantului), cu o distinctă cumpătare și limpezime a judecății, fiind menit să profeseze clasicismul. Tipul opus lui Tudor Vianu e considerat, în multe privințe, G. Călinescu, temperament dramatic, labil, combatant pentru toate conceptele. S. îi descifrează personalitatea, sprijinită pe puterea contradicției și nu o dată pe sofisme și paradoxuri. Spre a-i fixa specificul, cu totul ieșit din comun, de o complexitate barocă, îl proiectează metaforic, definindu-l
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
ș.a. Poetul T. s-a relevat pe deplin abia în versurile apărute în „Minerva literară ilustrată” și mai ales în ciclul Sonete patriarhale (1916). Forma fixă a sonetului l-a silit la o rigoare și un echilibru mai puțin proprii temperamentului său. Multe sonete închid, ca în niște stampe de epocă, o lume apusă, în care se perindă prinți bizantini și beizadele, duduci și boieri veliți în rădvane vieneze sau figuri pitorești din mahalaua bucureșteană de la sfârșitul veacului al XIX-lea
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
înrăit de o viclenie rudimentară (pregătește abil un contrașantaj, dezarmându-l pe Cațavencu). Posedând o gândire plată, este capabil să se entuziasmeze de o expresie de genul "într-o soțietate fără moral și fără prințipuri, care va să zică că nu le are". Temperamentul său domol, într-un fel, si el expresie a șireteniei, este sugerat de ticul verbal "ai putintica rabdare", dar si de numele care crează impresia de zahariseală, de capacitatea de a se modela ușor ("trahanaua" este o coca moale). Este
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un clopot. Erai vizitat În permanență la vizetă și căutat să te prindă În defect... În timpul ăsta, În liniștea celularului, Îi auzeai pe unii care țipau, răcneau. Diferite stări nervoase, diferite psihologii... Unii suportau mai greu, alții mai ușor, În funcție de temperamente. Era și asta o suferință În plus, că auzeai despre unul, despre altul că a murit... Și a fost o perioadă lungă de tot când nu ne-a dat pic de apă de baie, nu ne-a scos la baie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cameră, că ne-au Împărțit. Ancheta cum s-a desfășurat? Ai luat mai multe interviuri, așa că cred că Îți imaginezi... A fost brutală, ca la Securitate: palme, pumni, șuturi În fund, dat cu capul de pereți. Și depindea bătaia de temperamentul celui care te ancheta. Și cel care v-a anchetat pe dumneavoastră cum a fost? Păi, m-au anchetat vreo doi-trei anchetatori, nu numai unul. Acuma nu știu, nu mai există anchetatorii ăia, unii poate or fi murit, alții sunt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și intelectuale. Paralel cu frecven tarea primelor cercuri social democrate românești, înființate în București mai ales în mediul universitar medicinist („ne-au înregimentat sub drapelul socialist sentimentele umanitare și spiritul de revoltă. Eram socialiști nu prin reflecțiune, ci numai prin temperament și simțire.“). Bacalbașa încearcă să pătrundă în lumea presei, în care tinerii mulțumiți cu remunerații mai mult simbolice erau bine primiți. În 1880, Constantin Dobrogeanu-Gherea îl însărcinează să asigure secretariatul revistei România viitoare, care a apărut, probabil cu un unic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Daracul, revistă satirică săptămânală publicată cu intermitență de N.T. Orășanu între 5/17 ianuarie 1869 și 19/31 octombrie 1876. Nu a apărut o perioadă mai îndelungată de timp, între 9/21 ianuarie 1872 și 18/30 iulie 1876. Potrivit temperamentului redactorului ei, N.T. Orășanu, a fost o publicație de neobosită opoziție, promovând idei democratice și antimonarhice. 330. La București, chiar înainte de perioada de avânt a presei românești moderne, de după 1877, apăreau mult mai multe publicații periodice decât își amintește aici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și în Senat, au lovit mai zilnic și mai tare în regimul lui Lascăr Catargiu au pierit deodată cu acesta. Cauza am spus-o vorbind de Ion Deșliu. Oamenii aceștia, deși aveau unul un deosebit talent și celalt un extraordinar temperament de luptă, nu aveau idei organice pe care să-și întemeieze acțiunea. Conservatorii, atunci la guvern, aveau o puternică pleiadă de personalități prețioase. Din punctul de vedere al valoarei personale, al culturii, al talentului, conservatorii erau mult superiori liberalilor. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lucrurilor mici cât și sentimentul lui destructiv se manifesta. Îmi amintesc și simt parcă și acum febrilitatea cu care așteptam ziua și ora ședinței în care era să se dezbată grava chestiune a răsturnării comitetului. Pătimaș de luptă, militant prin temperament, eram întotdeauna unul dintre cei dintâi în incinta marilor pugilate morale. Curentul liberal creștea și cucerea tânăra generațiune. Pe vremea aceea, între 1872-1874, liberalismul era aceea ce este astăzi socialismul, mai mult, aceea ce se numește astăzi „bolșevism“. Liberalii erau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din gură în gură. Mai întâi Nicolae Fleva. Nicolae Fleva, un advocat din Focșani, care se manifestase liberal și îm potriva regimurilor conservatoare, luând apărarea republicanilor din Ploiești în fața juraților de la Târgoviște, se aruncă unul dintre cei dintâi în luptă. Temperament clocotitor, om de acțiune, cu capul plin de toată frazeologia liberalismului epocii, ambițios, purtând în ochi și în toată firea lui soarele arzător al Italiei, unde-și făcuse studiile de Drept, Nicolae Fleva, cu înfățișarea lui extraordinar de simpatică, devine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
repede eroul zilei. Un al doilea nume care va începe să circule este acela al lui Bonifaciu Florescu. Dar câtă deosebire. Bonifaciu Florescu, venit de curând din Paris, unde învățase Literile, om cu multă lectură, cu multă pasiune literară, avea temperamentul luptătorului. De aceea îl vedem că se aruncă cu înflăcărare în luptă în contra guvernului.* Temperament combativ, scria mereu, deși nu avea talentul scriitorului, și ținea conferințe și se avânta la tribuna întrunirilor politice, deși nu avea deloc darul vorbirii. Era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Bonifaciu Florescu. Dar câtă deosebire. Bonifaciu Florescu, venit de curând din Paris, unde învățase Literile, om cu multă lectură, cu multă pasiune literară, avea temperamentul luptătorului. De aceea îl vedem că se aruncă cu înflăcărare în luptă în contra guvernului.* Temperament combativ, scria mereu, deși nu avea talentul scriitorului, și ținea conferințe și se avânta la tribuna întrunirilor politice, deși nu avea deloc darul vorbirii. Era un boem, a trăit și a murit boem. Cei inițiați pretindeau că era un copil
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la un bun plasament politic - afară de Nicoale Fleva - au pierit fără să poată juca nici măcar un cât de neînsemnat rol în politica țării. Însuși Nicolae Fleva, în ciuda marii lui popularități, n-a dat, nici pe departe, aceea ce făgăduia și temperamentul, și marele lui pasionism politic. În lumea politică încep să circule versiuni neliniștitoare, se spune că Turcia se opune categoric ca România și Serbia să poată încheia convențiuni comerciale cu statele străine, în specie era vorba de niște convențiuni comerciale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au o doză de putere activă, care trebuie cheltuită în acțiune. În România era o foarte slabă activitate literară 2, activitatea științifică era și mai nulă, viața publică era prin urmare redusă la politică. Tot ce era om de acțiune, temperament militant, pasionat pentru luptă trebuia să facă politică. Până și elevii din liceu erau coprinși de patima care străbătuse clasa orășenească, de la 16 ani mulți școlari erau politiciani. În cercurile politice începea să se simtă și să se afle cum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
săvârșirea marelui act, se revarsă spre centrul Capitalei. Drapelele sunt arborate, valurile mulțimii străbat orașul, studenții manifestează cu cântece patriotice, se aude răsunând Deșteaptă-te române. Și până târziu în noapte poporul Capitalei, fericit, petrece 65. anul 1877 351 („un temperament de retor, lipsit de idei și de consecvență“, cum îl caracteriza N. Iorga) și N.B. Locusteanu. 63. Ședința Senatului în care a fost votată moțiunea cu privire la independența României s a deschis la 9/21 mai 1877 la ora 3 după-amiaza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comandau și protejeau bandele erau unii viitori fruntași liberali, precum Petrache Grădișteanu și d-nul Vasile Misir, fostul ministru. Petre Grădișteanu, venit de curând de la Paris, tânăr talentat cu avere, cu cultură literară, ambițios, de viță boierească și plin de temperament, s-a înscris în partidul antiliberal și candida la mâna uneia din fiicele generalului Ion Emanuel Florescu. 5. Bacalbașa se referă, probabil, la „joia Moșilor“ din 1875 (29 mai/10 iunie) când, în apropierea „cortului domnesc“ ridicat aici și în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
expresivă, unei laude sclivisite. Sinceritatea celui ce se eliberează de „nervi” e mai presus de a celui ce înghite, la ocazii, broaște fără să se strîmbe, debitînd ceea ce nu crede. Cuvintele clarifică relații, gesturi, atitudini, amorsează amintiri, evocă mentalități și temperamente. Sînt, nu o dată, cauză și efect. Sînt - last but not least - baricade împotriva uitării, dovadă că rezistă și dincolo de vremea celor ce le-au rostit sau le-au scris, mai puternice decît oricare alte semne. Figurile unor persoane mi s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai aproape de intelectualii satului decît de țărani, însușindu-și cîteva din preferințele lor. Într-un fel, cultivarea florilor constituia un semn de diferențiere socială. Cu pămînt puțin, săracii nu puneau în el flori, ci porumb, cartofi, fasole. În plus, și temperamentul liniștit al mătușii (opus celui veșnic agitat al mamei) s-a potrivit cu dragostea pentru flori. O dragoste în care intrau, deopotrivă, delicatețea și egoismul. Rar o lăsa inima să rupă și să dăruie din ele, le păstra pentru sine. Florile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]