4,773 matches
-
s] aib] loc. Chiar aceste circumstanțe au nevoie de cele mai multe ori de evaluare moral] și criticism, iar schimb]rile care ar urma unui asemenea criticism pot elimina „necesitatea” acelor tipuri de acte de corupție. Putem deduce c] filosofii și alți teoreticieni s-au compl]cut de fapt în a atribui și accepta neutralitatea și lipsa de schimbare a acestor circumstanțe care de fapt genereaz] alternativele de tip „mâini murdare”. Robert Fullinwider a remarcat c] avem nevoie de politicieni în aceeași m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
arme nucleare în scopul descuraj]rii inamicilor. Întreb]rilor din prima categorie li se r]spunde de obicei prin referire la cerințele jus în bello. Poate folosirea armelor nucleare s] respecte regulile discrimin]rii și ale proporționalit]ții? Pentru unii teoreticieni morali (dar nu pentru toți), se pare c] exist] cazuri posibile de folosire a armelor nucleare care s] nu încalce nici una dintre cele dou] cerințe. Așa cum a fost ea pus] în practic], totuși, descurajarea a presupus întotdeauna amenințarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S] lu]m, de exemplu, cazul Europei. Structurile de ap]rare ale Europei de Vest doresc implicarea Statelor Unite în așa fel încât un atac asupra Europei de Vest s] poat] fi transformat într-un r]zboi nuclear la scar] global]. Teoreticienii acestui sistem doresc că Uniunea Sovietic] s] cread] c] un eventual r]zboi va fi unul nuclear de natur] strategic] împotriva Statelor Unite. Aceast] perspectiv], cred ei, ofer] cea mai eficient] descurajare a unei agresiuni sovietice. S] observ]m aici c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de metod]. În secțiunea (iv) voi dezbate rolul exemplelor în producerea „intuițiilor morale” cu care lucreaz] teoriile. Secțiunea final] va fi dedicat] concluziilor. îi. Natură teoriilor morale Exist] o concepție dominant] a teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din multe categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat], ea nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin scrierile oponenților și practicile partizanilor. Voi incerca s] explic unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corectitudinea acțiunilor și, fie deriv] din această relat]ri ale altor categorii pe care le consider] relevante din punct de vedere moral, fie adaug] acesteia relat]ri ale celorlalte categorii (vezi capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”). Sarcina teoreticienilor morali, în concepția dominant], este de a face explicite anumite teorii morale, de a descrie universalitatea lor și de a intensifica puterea lor de constrângere. Acest lucru este realizat prin examinarea argumentelor, evaluarea dovezilor și cercetarea relațiilor logice. Gândirea moral-teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în etic] a fost întotdeauna mai problematic decât fundaționalismul în epistemologia general], deoarece nu a fost niciodat] clar ce urma s] se întâmple cu datele referitoare la simțuri. Nu este surprinz]tor c] în climatul nostru filosofic postpozitivist exist] puțini teoreticieni morali dornici s] susțin] metodologia fundaționalist]. 2. Coerentismul În zilele noastre, o versiune a coerentismului este opinia dominant] asupra metodei corespunz]toare de creare a teoriei în etic]. Coerentismul poate fi caracterizat în linii mari ca fiind p]rerea conform
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și teiștii p]trunși de aceleași idei înțeleg prin termeni morali, sperând, prin urmare, s] arate c] ceea ce vor s] spun] teiștii și nonteiștii este, cel puțin în mare, același lucru, în ciuda unor diferențe semnificative. O cale mai ușoar] pentru teoreticienii „Poruncii Divine” ar putea fi abandonarea versiunii lingvistice în favoarea a unei versiuni extinse mai moderne, ținând totuși cont de faptul c] binele și voia lui Dumnezeu nu sunt unul și același lucru, ajungând s] reprezinte același lucru: Dumnezeu voiește tot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acolo unde nimeni nu se hazardează nimeni decât uitarea”. Deși s-a putut crede că mișcarea inițiată de Ț. și propria lirica sunt manifestări de nonconformism instinctual și dezorganizat, nu e de ignorat că poetul este dublat în permanență de teoretician. Și aici trebuie despărțita fază nihilismului dadaist de aceea a „normalizării” actului creator. În Manifestul despre amorul slab și amorul amar (1920) era teoretizata o poetica a hazardului, șocantă prin seriozitatea cu care se propunea metodă colajului arbitrar: „Luați o
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
VLAD, Carmen (5.II.1936, Cluj), semioticiană, teoretician literar. Este fiica Norucăi (n. Stavrat) și a lui Coriolan Cotuțiu, medic legist; e soția criticului literar Ion Vlad. Urmează liceul la Sibiu (1950-1954), un an la Institutul Politehnic, apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1955-1960). Își susține
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
VLĂDUȚ, Dumitru (3.III.1950, Ciorăști, j. Vâlcea), teoretician literar, comparatist. Este fiul Gheorghiței (n. Tănăsuică) și al lui Gheorghe Vlăduț, muncitor. Urmează școala generală la Șirineasa, liceul la Băbeni, județul Vâlcea (1965-1969), și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969-1973). După absolvire lucrează la
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
aspectului doctrinar, ideologic și teoretic al simbolismului poetic românesc se întreprinde nuanțat, în deplină cunoștință de cauză. Dificultățile sunt relevate de V. de la bun început, atunci când își caracterizează demersul ca unul „descriptiv, vizând mai întâi codurile poetice normative pe care teoreticienii simbolismului românesc le-au făcut cunoscute în numeroase intervenții de natură fragmentară, nesistematică, într-un limbaj nu atât conceptual, cât predominant eseistic, polemic și chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
individualizarea unor clivaje politice în spațiul politic autohton. Prin această afirmație avem în vedere faptul că rezultatele electorale din cele două județe menționate nu au nici un fel de rezistență temporală pe faliile electorale (clivajul neocomuniști-anticomuniști sau minimaliști maximaliști) identificate de teoreticieni cum ar fi Seiler sau De Waele. Pe rând, Constanța și Tulcea au fluctuat din punctul de vedere al susținerii politice. Dacă în primii ani de după revoluție Dobrogea se plasa pe coordonata reformistă, anticomunistă, ideologic mai de centru-dreapta, ca să folosim
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
adulților 1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practică 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptualetc "1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale" Educația adulților este un domeniu disciplinar mai puțin dezvoltat în ansamblul științelor educației. Teoreticienii educației s-au focalizat mai mult pe dezvoltarea mecanismelor explicative și metodologice pentru educarea copilului, el fiind în creștere, în formare și necesitând suport și asistare în dezvoltarea sa. Educarea copilului se realizează în sistemul formal de învățământ, eforturile cele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
politic pe valorizarea activităților de învățare,pe acreditarea lor, chiar dacă au loc în cadre (medii, condiții) mai puțin formalizate(cadranele 1 și 4), considerându-se că, de fapt, cea mai mare parte a învățăriiserealizează în acest fel. Există însă printre teoreticieni preocuparea că, odată ce această învățare, realizată neconstrângător, din plăcere, va intra tot mai mult sub incidența măsurării, a acreditării, ea își va pierde caracteristica de învățare de plăcere. Figura 1.1. Educația extensivă Trecerea în revistă a termenilor mai des
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
umbră, din cauza faptului că s-a punctat evidentul declin al capacității de a învăța la această vârstă. Pozițiile s-au schimbat, iar acum vorbim pe larg despre învățare autodirijată la această vârstă, despre învățareexperiențială etc. Unii dintre cei mai importanți teoreticieni ai domeniului sunt cei care descriu tocmai maniera în care se învață la vârsta adultă. Vom puncta esența teoriilor respective, urmând ca, în capitolul 3, să fie făcute descrieri mai detaliate. Teoreticienii respectivi sunt adepți mai ales ai orientării umaniste
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
despre învățareexperiențială etc. Unii dintre cei mai importanți teoreticieni ai domeniului sunt cei care descriu tocmai maniera în care se învață la vârsta adultă. Vom puncta esența teoriilor respective, urmând ca, în capitolul 3, să fie făcute descrieri mai detaliate. Teoreticienii respectivi sunt adepți mai ales ai orientării umaniste în psihologie, care afirmă că orice ființă umană, potrivit structurii sale psihologice, este „destinată” realizării de sine și dezvoltării continue a propriului potențial. Ei creditează autonomia și competența cursantului, căutarea sa activă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un cuvânt, impulsul de a fi pe deplin uman. Învățarea și fixarea obiectivelor sunt văzute ca naturale, bazându-se pe abilități pe care adultul le are deja și caută să le îmbunătățească, fiind motivat intrinsec. Vom enumera o serie de teoreticieni, cu teoriile pe care le-au emis. Carl Rogers descrie învățarea experiențială (sau învățarea bazată pe experiență) ca rezultat al implicării personale, intelectuale și afective, ca o autoinițiere, profesorul fiind doar facilitator al acesteia. El diferențiază câteva principii care explică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
studii evidențiind influența relației cadru didactic - cursant sau rolul diferitelor metode pentru facilitarea transformărilor individuale). Accentul pus de Mezirow pe punctul de vedere al cursantului și pe necesitatea de a adapta metodele și conținutul la nevoile acestuia îl plasează între teoreticienii constructiviști, alături de Brookfield și Habermas, fiecare având ca termeni-cheie ai teoriilor lor învățarea transformatoare, rolul contextului, gândirea critică etc. Teoria constructivistă descrie învățarea văzută ca un lanț de construcții (dezvoltare de cunoștințe relevante pentru acțiunile întreprinse), reconstrucții (achiziție și integrare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analizată și descrisă pe baza unei/unor teorii, iar teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și importanța teoriei, să aibă abilitatea de a-și teoretiza munca, iar teoreticienii trebuie să ia ca punct de pornire în teoretizare și în cercetare pentru validarea formală, situațiile și problemele actuale din practică. Introducem, astfel, rolul celui de-al treilea element, cercetarea. Aceasta clarifică, prin investigare sistematică, relația dintre teorie și practică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ministere. S-au elaborat o serie de acte legislative, multe dintre ele incoerente, datorită unei confuzii conceptuale. Lipsa unei fundamentări științifice în domeniu și a unui suport teoretic coerent determină toate aceste desincronizări în plan practic. Totuși, este îmbucurător interesul teoreticienilor și practicienilor pentru a acoperi aceste lacune, grăitoare fiind succesele de care se bucură manifestările naționale de profil (prima și a doua conferință națională de educație a adulților, care au avut loc la Timișoara în 2001 și 2006, organizate de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților 1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practică 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptualetc "1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale" Educația adulților este un domeniu disciplinar mai puțin dezvoltat în ansamblul științelor educației. Teoreticienii educației s-au focalizat mai mult pe dezvoltarea mecanismelor explicative și metodologice pentru educarea copilului, el fiind în creștere, în formare și necesitând suport și asistare în dezvoltarea sa. Educarea copilului se realizează în sistemul formal de învățământ, eforturile cele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
politic pe valorizarea activităților de învățare,pe acreditarea lor, chiar dacă au loc în cadre (medii, condiții) mai puțin formalizate(cadranele 1 și 4), considerându-se că, de fapt, cea mai mare parte a învățăriiserealizează în acest fel. Există însă printre teoreticieni preocuparea că, odată ce această învățare, realizată neconstrângător, din plăcere, va intra tot mai mult sub incidența măsurării, a acreditării, ea își va pierde caracteristica de învățare de plăcere. Figura 1.1. Educația extensivă Trecerea în revistă a termenilor mai des
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
umbră, din cauza faptului că s-a punctat evidentul declin al capacității de a învăța la această vârstă. Pozițiile s-au schimbat, iar acum vorbim pe larg despre învățare autodirijată la această vârstă, despre învățareexperiențială etc. Unii dintre cei mai importanți teoreticieni ai domeniului sunt cei care descriu tocmai maniera în care se învață la vârsta adultă. Vom puncta esența teoriilor respective, urmând ca, în capitolul 3, să fie făcute descrieri mai detaliate. Teoreticienii respectivi sunt adepți mai ales ai orientării umaniste
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
despre învățareexperiențială etc. Unii dintre cei mai importanți teoreticieni ai domeniului sunt cei care descriu tocmai maniera în care se învață la vârsta adultă. Vom puncta esența teoriilor respective, urmând ca, în capitolul 3, să fie făcute descrieri mai detaliate. Teoreticienii respectivi sunt adepți mai ales ai orientării umaniste în psihologie, care afirmă că orice ființă umană, potrivit structurii sale psihologice, este „destinată” realizării de sine și dezvoltării continue a propriului potențial. Ei creditează autonomia și competența cursantului, căutarea sa activă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un cuvânt, impulsul de a fi pe deplin uman. Învățarea și fixarea obiectivelor sunt văzute ca naturale, bazându-se pe abilități pe care adultul le are deja și caută să le îmbunătățească, fiind motivat intrinsec. Vom enumera o serie de teoreticieni, cu teoriile pe care le-au emis. Carl Rogers descrie învățarea experiențială (sau învățarea bazată pe experiență) ca rezultat al implicării personale, intelectuale și afective, ca o autoinițiere, profesorul fiind doar facilitator al acesteia. El diferențiază câteva principii care explică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]