6,503 matches
-
chemă pe Reggie. El apăru imediat, speriat de vocea ei. — Isuse! spuse el, cînd văzu conținutul din vasul de toaletă. Se dădu Înapoi, la fel de palid ca ea. — S-a mai Întîmplat așa? — Nu. Încercă să-l oprească folosind hîrtie de toaletă. SÎngele lunecă și-i mînji mîinile. Începuse să tremure. Inima Îi bătea sălbatic. Nu vrea să se oprească, spuse ea. — Oprește-l cu chestia aia. Se referea la tamponul igienic. — Continuă să curgă, nu-l pot opri. O, Reggie, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cît era mai speriată, cu atît mai repede se prelingea sîngele. La Început fusese vîscos cu pete și cheaguri, dar curînd se transformă În sînge obișnuit, uimitor de roșu. Se auzea ca apa curgînd În chiuvetă. Se Împrăștie pe scaunul toaletei, pe picioarele și degetele ei, pretutindeni. N-ar trebui să fie așa, nu? spuse Reggie cu răsuflarea tăiată. — Nu știu. Ce a zis domnul Imrie? A zis c-o să fie așa? — A spus că s-ar putea să apară o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
așa? E mai bine decît nimic. Era tot ce aveau. Ea bîjbîi prin buzunarul de la palton și scoase flaconul. Mai luă trei tablete, mestecîndu-le așa cum procedase Înainte; el Îi mai dădu o gură de brandy și bău restul. Traseră lanțul toaletei și urmăriră cum apa țîșnește În vas. CÎnd se liniști, la suprafață era rozalie, iar dedesubt roșu Închis și siropoasă - ca un cocktail bine făcut. Dar curînd sîngele Începu să șiroiască din nou ca dintr-o pompă, răspîndindu-se În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
șiroiască din nou ca dintr-o pompă, răspîndindu-se În jur. — Și nu crezi că dac-ai pune, Îi zise Reggie arătînd spre tamponul sanitar, chestia acolo... Ea clătină din cap, prea speriată pentru a vorbi. Trase hîrtie după hîrtie de toaletă și Încercă să-l oprească așa. Îl reținu așa un minut-două, și se mai calmă, dar Îi scăpară din mîna la fel ca tamponul de tifon. Reggie Încercă și el, punînd mai multe hîrti. Își puse mîna peste a ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cuprinse din nou panica și gîfÎi, strîngîndu-și stomacul. Bine, zise el repede. Bine. Se răsuci și plecă. Auzi ușa apartamentului trîntindu-se și, după aceea, nimic. Avea fruntea și buza superioară ude de sudoare, și se șterse cu mîneca. Trase lanțul toaletei din nou, apoi se Învîrti și ajunse la chiuvetă să se spele pe mîini, scoțîndu-și verigheta colorată auriu, pentru că era prea largă. Chiuveta arăta de parcă fusese vopsită În stacojiu; luă mai multe bucăți de hîrtie și Încercă s-o curețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cînd ajunse la capătul coridorului. E un loc chiar aici. Prietenul meu ți l-a-ncălzit. Scutură din cap și Își făcu loc mai departe. Dac-ar fi știut că sînt atîția bărbați la ușă, nu s-ar mai fi dus la toaletă. Dar ei puseră mîna pe ea, trăgînd-o Îndărăt. Nu ne părăsi, Susie! Ne zdrobești inimile. Îi oferiră bere și cîte o Înghițitură de whisky. Clătină din nou din cap, refuzînd și zîmbind. Apoi Îi oferiră ciocolată. — Am grijă de siluetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cu capetele coborîte, Încercînd să doarmă. Viv trebui să-și croiască atent drumul, Înconjurîndu-i, pășind cu greu printre ei, Întinzînd mîinile să se țină de pereți și ferestre cînd trenul tremura și se clătina. La capătul coridorului mai erau două toalete și, la una, constată ea cu ușurare, Închizătorul arăta Liber. Dar cînd puse mîna pe mîner și Împinse, ușa se mișcă puțin În interior și apoi fu proptită În grabă la loc. Era cineva cu spatele la ea, un soldat În kaki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mai arunca o privire În stînga și-n dreapta; În cele din urmă, Își mușcă din nou unghia, se Încruntă și se dădu la o parte. Ea intră În baie, Închise ușa și o Încuie, aproape uitînd de el. Folosi toaleta - mai mult aplecată decît În șezut pe scaunul pătat din lemn, legănîndu-se În ritmul clătinat al trenului, simțind Încordarea mușchilor feselor și șoldurilor. Se spălă pe mîini uitîndu-se În oglinda mînjită, cercetîndu-și cîteva puncte ale feței - gîndindu-se, așa cum o făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
m-a văzut... — Acum un minut ați spus că l-ați pierdut. Își duse mîna la păr distrat. — Că l-am pierdut, că mi-a fost șparlit, ce contează? M-am ferit și-am colindat ca un dement prin toate toaletele din trenul ăsta. Nu caut decît o persoană cu inima bună care să mă ajute să mă opresc nițel. N-o să mă ating de-un fir de păr! Puteți avea Încredere În mine, vă jur pe ce-am mai sfînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fir de păr! Puteți avea Încredere În mine, vă jur pe ce-am mai sfînt. Nu sînt... Se opri și-și trase capul, apoi reveni și zise... Vine! - și Înainte ca ea să poată face ceva, se repezi vijelios În toaletă, Înghesuind-o și pe ea. Trase zăvorul și stătu cu urechea lipită de crăpătura din cadrul ușii, cu buza inferioară Între dinți. — Dacă dumneavoastră credeți...! zise Viv. El Își duse degetul la gură: „Șșș!“ Urechea Încă Îi era lipită de ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ar fi fost Împușcat. Biletele, vă rog! Soldatul se uită la Viv și se strîmbă oribil. Își Începu pantomima, prefăcîndu-se că scoate un bilet din buzunar, se apleacă și Îl strecoară pe sub ușă. Biletele, vă rog! strigă din nou controlorul. Toaleta e ocupată! țipă Viv În cele din urmă. Avea o voce agitată care suna prostește. Știu că-i ocupată, veni replica din coridor. Vreau să vă văd biletul, domnișoară. Nu puteți să-l vedeți mai tîrziu? — Trebuie să-l văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
apoi se retrase și stătu În gardă, cu un braț peste piept, cu Închietura sprijinindu-i-se de cotul celuilalt și tocurile lipite de perete, ca un suport Împotriva mersului clătinat al trenului. Era greu să nu bagi de seamă toaleta de porțelan - peste care se aplecase de curînd cu fundul gol. Mai mult, la fel ca toți ceilalți, În ultima vreme se Învățase să Împartă spații ciudate cu străinii. În timpul altei călătorii cu trenul, acum două luni, Începuse un raid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
frecă locul ciupiturii și apoi suflă acolo. Privește, zise el, arătîndu-i semnul. CÎnd o să ajung acasă o să creadă că m-am bătut. Va trebui să spun: „N-a fost soldat, ci o fată cu care am intrat În vorbă În toaleta trenului“. Asta o să pice bine În situația În care mă aflu. — Ce situație? Întrebă ea, rîzÎnd din nou. Încă sufla pe semnul de la Încheietură. — Ți-am spus, nu-i așa? Am permisie din motive personale. Ridică brațul pînă la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
seară sub masa din bucătărie și crezînd că asta e normal. Își Încheie buzunarul și rămaseră o vreme fără să vorbească - amintindu-și de Londra, de război și multe altele. Viv Își dădu seama din nou că se afla lîngă toaletă; i se părea și mai ciudat că stă acolo, În tăcere, decît atunci cînd Reggie vorbea și bodogănea și o făcea să rîdă. Dar Începuse să-și muște din nou pielea din jurul unghiei; după aceea, lăsă mîna jos, Își Încrucișă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Duncan se dădu la o parte de la fereastră și Alec se săltă pe pervaz cu genunchii și picioarele spre cameră. O făcu destul de neîndemînatic, așa cum se Întîmpla Întotdeauna - căzînd ca un bolovan, iar podeaua bufni, și sticluțele și borcănelele de pe toaleta lui Viv zăngăniră și lunecară. Duncan trase fereastra și aranjă draperiile. CÎnd aprinse lumina, el și Alec clipiră. Lumina făcea ca toate lucrurile din cameră să pară și mai ciudate. Și această stare deveni și mai stranie decît era. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
picioare. — Adu scrisoarea, zise Duncan, și o pioneză... Așteaptă! Vreau să mă pieptăn. — Omul vrea să se pieptăne, zise Alec, Într-un moment ca ăsta! — Tacă-ți gura! — Hai, dă-i drumul, Leslie Howard. Duncan se duse În fața oglinzii de la toaletă și se aranjă repede. Apoi, ieșiră din dormitor cît putură de Încet, o luară pe hol, apoi trecură prin salon și ajunseră În bucătărie. Ușile erau deschise, În eventualitatea unei explozii; Duncan le Închise cu multă grijă. Își auzea tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o văzu pe Kay venind și ridică mîna. — De la ambulanță? SÎntem aici. Fii atentă la budă, uite. Arătă spre un obiect din drum, șters, sclipitor, cu o formă ciudată. Îi trebui o clipă să-și dea seama că era o toaletă. A sărit În aer din lăcașul ei și a aterizat intactă, zise omul și-și Îndreptă spinarea. Totuși, scaunul s-a dus. Întinse mîna s-o ajute pe Kay să treacă peste ultima parte a dezastrului; cînd se apropie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
perdele și lenjerie de pat; dar acum, cînd se uită, lenjeria de pat părea că se unduie și se bombează, de parcă ar fi fost umflată de undeva de jos; și apăru un braț și o față albă... la fel de palidă ca toaleta dizlocată. Era fata care fusese prinsă acolo. Era acoperită de un strat de tencuială și Îngropată pînă-n talie de o grămadă de grinzi și cărămizi. Se ridica singură, Împingînd din brațe, să se uite la Kay. Aceasta se duse lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se strecura prin acel loc. Kay se uită În jur și văzu destul de clar obiecte care, doar cu un minut În urmă, o nedumeriseră: o masă de călcat cu picioarele rupte, o găleată, o cutioară pe care cineva lipise scoici... Toaleta Își pierduse strălucirea sidefie și-și arăta petele. Pereții casei ridicîndu-se pe ambele laturi ale mormanului de moloz se dovediră a nu fi pereți ci camere deschise, cu paturi, scaune, mese și șemineuri intacte. — Spune-le să stingă luminile! zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
din urmă. O să vină un doctor. Trebuie să te mai ții Încă puțin. Apoi amîndouă Întoarseră capetele. Mickey Își croia drum spre ele, iar bocancii ei, ca ai lui Kay, făceau scîndurile să trosnească. — Ptiu, drace! zise ea cînd văzu toaleta. Apoi desluși figura fetei. Din nou, ptiu, drace! Ai dat de naiba. — O să ne scuzi, Îi zise Kay, dacă n-o să ne ridicăm? Se Întoarse spre fată. Ea e cea mai bună prietenă a mea, domnișoara Iris Carmichael. Ați văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sala de nașteri timp de câteva minute, ca și când ar fi spus: „Nu, nu-mi spuneți, o să-mi dau singură seama imediat“. În această după-amiază, flancată de băieți care se tot foiesc, unul dintre ei având În mod evident nevoie la toaletă, fata mea cântă colinda fără să se Încurce la nici un cuvânt, iar eu simt o Înțepătură de mândrie În cutia toracică. De ce oare te emoționează mult mai mult să auzi colindul Away in a Manger 1 interpretat de niște copilași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lung, și nu niște artiști exhibiționiști epuizați care aleargă după victorii ușoare și apoi greșesc la serviciu. Se pare că au Înghițit-o. Naiba știe de ce. Am tot ieșit din sala de consiliu de la Bengt Bergman să mă duc În toaleta directorilor, unde m-am Încuiat În cabină și am sunat de pe mobil la magazinele de animale din Walthamstow. Până acum trei zile, scrisorile lui Emily pentru Moș Crăciun nu pomeneau nimic de un hamster. Brusc, hamsterul a trecut pe locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de Încredere serios are Întotdeauna cel puțin patru zerouri În coadă. Ce altceva a mai zis? Dau să-i răspund, dar Îmi face semn să tac și-l văd trecând pe lângă noi pe Chris Bunce, ticălosul firmei, În drum spre toaleta bărbaților, transportând sub curea un prânz lung. Un bou incredibil, Bunce reușește să pară În același timp slăbănog și umflat. De când i-am explicat clar și destul de politicos că nu mă interesează conținutul boxerilor lui, tensiunea sexuală dintre noi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Kate? —A, aia. M-a mușcat ăla mic. Câțiva bărbați așezați la masă chicotesc În paharele cu Perrier. Celia afișează un rânjet Înghețat ca acela al mamei vitrege când Îi dă Albei ca Zăpada mărul. Mă scuz și țâșnesc spre toaletă, urmată de Candy. Lumina e Îngrozitoare În baie, dar oglinda Îmi dezvăluie ceva care arată ca o mușcătură făcută de un vampir adolescent la jumătatea gâtului. Încerc cu fond de ten. Inutil. Încerc cu pudră. La dracu’. Mușcătura pare furioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Nu-mi vine să cred ce citesc. Am călătorit peste Atlantic și am importat lindini ca pe gândacii de Colorado. Mă scuz și ies din ședință, năpustindu-mă spre baie. La lumina verde care-ți dă rău de mare din Toaleta Directorilor, Încerc să-mi examinez părul, trăgând de șuvițe. Cum arată lindinile? Un ciorchine de ouă lângă cărare sau poate e doar mătreață. Mă pieptăn ca ieșită din minți. Nu pot să scap de cina deja programată cu Abelhammer. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]