4,979 matches
-
ca și comuniști, atunci când comunismul era ideologia dominantă. Ceea ce nu înseamnă că aceștia se găsesc încă sub influența intelectuală a economiei politice, că încă sunt atașați politicilor sociale ale socialismului real sau că încă mai au o înțelegere de tip totalitar asupra exercițiului puterii. Ei constituie astăzi, ca și ieri, o clasă dominantă, o elită politică supusă odinioară respectării unui ritual ideologic. Însă nu pe această ideologie, sursă îndepărtată de legitimitate istorică, se sprijină astăzi puterea și abilitatea lor de exercitare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acestei hermeneutici aproape oficiale asupra trecutului recent se datorează capacității sale de a întinde funcția justificativă a elitei către ansamblul societății. Întreaga națiune este în felul acesta scutită de orice responsabilitate, ceea ce este întru totul necesar deoarece, într-un regim totalitar, toată societatea se găsește angajată politic în fenomenul represiv 80. În ciuda aparențelor, comunismul nu ar fi fost o experiență istorică pe care să o putem pune sub semnul autenticității. Românii i-ar fi purtat semnele și i-ar fi pronunțat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pronunțat cuvintele fără să se identifice vreodată cu acestea. În realitate, ei ar fi trăit într-un spațiu etic cu totul altul decât cel stabilit de regim. Cercetătorii și dizidenții care s-au consacrat analizei comunismului identifică esența culturii politice totalitare în practica unui dublu limbaj. Adevărul se păstrează pentru sine ori un cerc foarte strâns de apropiați, amici sau membri ai familiei; în schimb se afișează public fidelitatea față de partid și față de politicile sale sociale și economice. În mod curent
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
al unei participări reale și efective la construirea unei sfere publice autonome. Limbajul dublu ar fi deci dovada morală a separării dintre sfera privată și sfera publică, o separare pe care istoria românească nu a desăvârșit-o decât în epoca totalitară. Aprofundarea acestui clivaj, obligația fiecărei persoane de a-și urmări nu doar interesele private, ci și de a acționa ca agent al binelui comun (oricât de eronată ar fi fost definiția sa și oricât de artificială ar fi fost construcția
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
evenimente politice și sociale asupra percepțiilor indivizilor 6. Această apropiere implică acceptarea unei anumite dinamici politico sociale a societății comuniste, capabilă în orice împrejurare să influențeze mentalitățile și comportamentele. Ceea ce este contrar viziunii stereotipe asupra comunismului conceput ca o societate totalitară care se schimbă puțin în cursul anilor și a cărei singură bulversare esențială este prăbușirea sa. Dinamica proprie societăților comuniste, schimbările succesive ale statutelor sociale a milioane de cetățeni din Țările de Est sunt sursa acestor viziuni multiple asupra comunismului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
opune în mod necesar vechii comuniști noilor democrați anticomuniști concluzionăm că este vorba de expresia unui clivaj fundamental și structural al societății. Acest procedeu consistă în privilegierea unei viziuni particulare a comunismului, nu întotdeauna împărtășită de majoritate viziunea unei experiențe totalitare de la inceput până la sfârșit. Este viziunea comunismului perceput ca un traumatism istoric, care produce o ruptură în societate și divizează în mod fundamental membrii comunității. În această perspectivă au apărut axele clivajului opozițiile victime călăi, dictatură popor, comuniști restul populației
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comunism și modernizare. Cercetarea "se lovește de dezbaterea asupra naturii comunismului: este un fenomen al modernității sau, dimpotrivă, o reacțiune față de modernitate? Această dezbatere se înscrie de asemenea în dezbatera asupra totalitarismului care, în principiu, asimilează două experiențe de natură totalitară: nazismul și comunismul. Și ca nazismul, comunismul este văzut ca o reacțiune față de modernizare prin populații a căror viață este forțat perturbată prin manifestările acesteia. O dată asimilat de practica totalitară a sec. XX, comunismul nu poate fi decât de aceeași
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
asupra totalitarismului care, în principiu, asimilează două experiențe de natură totalitară: nazismul și comunismul. Și ca nazismul, comunismul este văzut ca o reacțiune față de modernizare prin populații a căror viață este forțat perturbată prin manifestările acesteia. O dată asimilat de practica totalitară a sec. XX, comunismul nu poate fi decât de aceeași natură: antimodern. Această concepție traduce o apropiere etică și ideologică de comunism; respingerea practicilor sale; totul este greșit: tentativa de a crea "paradisul terestru", unul din obiectivele afișate de comunism
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
celuilalt. Fără să intru în detalii, aș vrea să revin la anii românești, decisivi pentru formarea lui Jean-Jacques Askenasy ca om, intelectual, medic, savant și spirit civic. Începutul și sfârșitul perioadei amintite stau sub semnul unor regimuri politice cu ambiții totalitare, excese criminale și viclenii comerciale, pe când partea ei mediană, comparativ mai favorabilă în multe privințe, marchează încercările României comuniste de a-și normaliza de nevoie societatea devastată de stalinism, de a-și reface cât de cât elitele profesionale decimate și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
acestor texte sunt nume sonore ale culturii române actuale, iar demersul lor încearcă descoperirea unui numitor comun, imaginat de către coordonatorii volumului, Radu Pavel Gheo și Dan Lungu, sub forma unor interogații implicite. Cum era să fii femeie într-un regim totalitar? Cum se poate supraviețui într-un timp în care propriul corp îți este confiscat, refuzat, controlat, iar tot ceea ce poate alcătui definițiile diverse ale identității feminine este supus chestionărilor absurde ale Partidului? Care sunt coordonatele unei existențe decente într-o
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
totuși de organizare." 88. Dacă, pentru observator, schimburile de informație din exterior spre interior nu sînt decît zgomote, pentru sistem acest zgomot este sursă de organizare. Concepție suplă a unei auto-organizări lato sensu care se opune unei auto-organizări destul... de totalitare, și care se vrea foarte riguroasă. Atlan, corectorul lui Varela. Demersurile lui Varela și Atlan relevă o inspirație comună: ființa vie este, prin ea însăși, cadrul semnificațiilor sale, nu putem deci să o gîndim în principiu, decît în interior. În
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un paradox nu poate fi contrazis. C) Simularea Simularea, ca și paradoxul, este simptomul crizei pe care ea pretinde să o surmonteze. Și, ca și paradoxul, încearcă să înglobeze toate conceptele și să resoarbă orice conflict în procesul său. La fel de totalitară, ea vizează să dea cheia totalizantă a unei enigme, amestecînd pistele. Dar, și mai bine decît paradoxul, ea acoperă și reacoperă alte două elemente ale tautismului: autismul și tautologia. Sursa platoniciană ne oferă două ipoteze care impregnează modul nostru de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
prinde" în rîndul cercetătorilor informați de pe cele două maluri ale Atlanticului sau ale Pacificului. Știință autistă, ea este surdă la evenimentele lumii exterioare. Tautologică, ea reproduce la infinit propria sa structură. Totalizantă, ea închide în circularitatea sa, în "armonia" sa. Totalitară, ea hotărăște că nu există alt mod de cunoaștere decît cel care constă în a raporta orice obiect gînditor la ordinator. Sub toate aspectele sale, ea este într-adevăr punctul culminant al mișcării tautiste. Care este, deci, această neo-știință? De unde
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
element foarte central, egalitatea. Comunicarea nu este legătura între doi subiecți egală? Fără îndoială, numai că, în autism, egalitatea lipsește la apel și mașina tautistă nu comunică interminabil decît cu ea însăși, într-un solipsism circular perfect. C) Tautismul: teologie totalitară. Totalitar, tautismul. Pentru că pretinde să aducă lumii, foarte simplu, cunoașterea, egalitatea (?), fericirea, munca-loisir pentru toți, prin mașina slujitoare-stăpînă: acestea sînt cuvintele dominante ale discursului inaugural al responsabilului suprem al proiectului japonez al celei de a cincea generații de calculatoare 148
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
să vedem prin reprezentare este expresia însăși a realității lumii sensibile; și atunci cînd interpretăm realitatea sensibilă, imediată, ca o punere în scenă, o iluzie. S-au refugiat aici capcanele societății Frankenstein; s-a cuibărit aici germenul său tautistic, adică totalitar. Concluzie generală ÎMPOTRIVA COMUNICĂRII CONFUZE: INTERPRETAREA Nu este vorba aici de a ne opune comunicării. Și într-adevăr, de ce să nu comunicăm? Dar, cum s-a văzut pe parcursul acestei cărți, a comunica, în sine, nu vrea să spună nimic. Există
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
controlul indivizilor. Nu se putea face în mod real o analogie între tiraniile din Africa sau din Asia și regimurile stalinist sau nazist. Leo Strauss a definit, pe bună dreptate, totalitarismul prin două elemente. Spre deosebire de tirania clasică, scria el, regimul totalitar dispune de tehnologie și de ideologie. Aceasta înseamnă că voința de a mobiliza total o populație factorul ideologic nu este suficientă pentru a transforma noul stat într-unul totalitar. Pentru aceasta, trebuie ca dezvoltarea țării să ajungă la un nivel
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
totuși remarcabil este consensul care s-a degajat până la urmă printre marii comparatiști. Tipologia elaborată de Edward Shils a marcat o perioadă de pionierat în această direcție. Shils a distins două tipuri intermediare între polii extremi ai regimurilor democratice și totalitare democrațiile tutelare, caracterizate de hipertrofia executivului, și oligarhiile în curs de modernizare a căror trăsătură principală este dominația unor grupuri militare sau birocratice, care nu sunt preocupate de democratizarea țării. La aceste patru tipuri, Shils a adăugat un al cincilea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și China în cadrul unui studiu asupra opțiunilor posibile pentru țările asiatice suprapopulate, deoarece ambele încearcă să rezolve probleme legate de demografie, rata șomajului și foamete. Pe de altă parte, cineva interesat de structuri de putere sau mobilizarea maselor în regimurile totalitare ar găsi fără îndoială mai potrivit să compare Germania nazistă și URSS. Pentru cei interesați de fascismul european, Germania ar putea face pereche cu Italia. Anglia și Germania formează o pereche folosită adesea de cei care studiază revoluția industrială. Germania
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
între cazuri contrastante. Libertatea de alegere a țărilor pe care o are cercetătorul comparatist este foarte mare, în afară de cazurile când problema studiată este legată într-o prea mare măsură de un context determinat. Democrațiile post-industriale, societățile islamice tradiționale sau regimurile totalitare sunt contexte sociale cu caracteristici profunde, care condiționează alegerea țărilor. Dar chiar și atunci este posibilă adoptarea unei alte strategii prin alegerea unui pol de referință exterior, cum ar fi pseudo-democrațiile emergente, societățile secularizate sau societățile despotice orientale. Comparatistul stabilește
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
conținuturilor documentelor cu privire la procesul de unificare europeană relevă o motivație stranie: gelozia simțită de treizeci de țări europene față de o putere americană strălucită. Aceste mici democrații au uitat că au fost salvate de trei ori în timpul ultimului secol de regimuri totalitare de către armata americană. Unificarea europeană este departe de a fi încă consolidată, iar între timp, steaua americană dă impresia că și-a consumat mare parte din energie. Un hegemon care nu oferă un leadership înțelept în lumea afacerilor este condamnat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
dezvolta într-o organizație idolatră. Nu puține au fost criticile privitoare la conceptul de carismă și multe dintre acestea au fost virulente. O să citez doar două exemple aici. Sociologul german Carl Friedrich a afirmat: "Această amalgamare a demagogilor, liderilor mișcărilor totalitare, și a fondatorilor de religii este înșelătoare [...] A distinge leadership-ul lui Luther de cel al lui Hitler este crucial pentru o știință politică care "are sens"; dacă o știință politică este incapabilă să facă asta, atunci aceasta este o pseudoștiință
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sau militar. Aceste regimuri, care uneori au luat naștere ca urmare a unei lovituri de stat, au puține șanse să se bucure vreodată de legitimitate. Un alt criteriu poate diferenția liderii carismatici potrivit naturii propriului lor regim: democratic, dictatorial sau totalitar ilustrat respectiv de oameni precum Roosevelt, Franco și Saddam Hussein. Cunoaștem o serie de cuvinte care sunt utilizate într-o manieră mai mult sau mai puțin sinonimă cu liderii carismatici: eroi, om providențial, demiurgi, guru, sau pur și simplu personalități
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Chestiunea care se pune nu este de a ști dacă sunt sau nu legitime, ci evitând această dihotomie și adoptând terminologia lui David Easton în ce măsură beneficiază ele de o "susținere difuză". A treia varietate include anumite regimuri dictatoriale, tiranice sau totalitare, respinse sau tolerate în chip pasiv de majoritatea populației, chiar dacă poporul nu are posibilitatea de a-și manifesta nemulțumirea. Absența revoltelor nu implică în mod necesar adeziunea la regim, întrucât o revoltă e posibilă doar în anumite împrejurări, atunci când regimul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
poporul nu are posibilitatea de a-și manifesta nemulțumirea. Absența revoltelor nu implică în mod necesar adeziunea la regim, întrucât o revoltă e posibilă doar în anumite împrejurări, atunci când regimul este obligat să înceapă un proces de liberalizare. În regimurile totalitare, o tentativă de revoltă poate fi sinucigașă. Cu toate acestea, o succesiune de revolte este un indicator de ilegitimitate. Acest criteriu a fost adoptat de anumiți sociologi și politologi, dar nu se poate presupune că un regim este legitim doar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
semnul întrebării. Pentru a evita o astfel de confuzie, este necesară o diferențiere între legitimitatea regimului și încrederea în anumite instituții și decidenți. Nicio instituție nu poate evita critica unui segment al societății. Unanimitatea este o pretenție ridicolă a regimurilor totalitare. La ce nivel al neîncrederii riscă regimul să-și piardă legitimitatea? Care este punctul de avertisment? Italia poate servi drept un exemplu clinic. Dintre toate regimurile europene, Italia este un caz în care în fiecare an putem identifica o proporție
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]