9,719 matches
-
memorialistic, un prim rezultat fiind Cartea cu oglinzi (1984). Apar aici, într-un stil emoționat, evocări ale unor dascăli sau compuneri de turist entuziast și receptiv. Exercițiul memorialistic va fi reluat în paginile intitulate Dincolo de efemer (I-II, 1994). Ca traducător, a oferit multe echivalări meritorii, mai cu seamă din poezia simbolistă. SCRIERI: Ferestre spre azur, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Poemele amiezii, pref. Al. A. Philippide, București, 1972; Cântece pentru timpul meu, București, 1973; Lăuntrica vioară, București, 1974; Hore pe
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
Mary Flannery O’Connor, Tennessee Williams și William Faulkner -, configurate monografic, cu aplicată metodă interpretativă a principalelor opere ale acestora. Și în alte eseuri și articole S. abordează teme din literatura engleză și americană, făcând adesea demersuri comparatiste pertinente. Ca traducător, optează pentru valorile consacrate ale literaturii engleze și americane, pe care le transpune în românește cu o grijă deosebită pentru acuratețea stilului, găsind echivalențe adecvate individualității fiecărui autor. SCRIERI: Orientări în literatura Sudului american, Cluj-Napoca, 1977. Traduceri: Charles Lamb, Mary
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
, Petre (8.VIII.1903, Tăutești, j. Iași - 29.XI.1978, Iași), poet, traducător și eseist. Este fiul Elenei (n. Botez) și al lui Petru Stați, mic comerciant. Își face studiile la Liceul Național și la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, absolvita în 1926. A fost profesor la Soroca, la
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
STĂNCESCU, Dumitru (20.XII.1866, București - 9.VII.1899, Axenfels, Elveția), prozator, culegător de folclor, editor și traducător. S-a născut într-o familie de intelectuali cu un rol însemnat în viața culturală a Bucureștilor. Atât tatăl său, Alexandru Stăncescu, o vreme secretar al Ateneului Român, cât și unchiul său, Constantin I. Stăncescu, scriitor, director al Teatrului Național
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
STANCU, Valeriu (27.VIII.1950, Iași), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Eugeniei (n. Moisiu-Siminic) și al lui Ioan Stancu, inspector CFR. În orașul natal frecventează școala elementară (1957-1965), apoi cursurile Liceului „Mihail Sadoveanu” (1965-1971). Ulterior practică diverse meserii, precum cea de sobar, hamal, cantaragiu, zugrav. Din 1976 devine student
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
STATI, Șerban (25.I.1938, București), eseist și traducător. Este fiul Angelei Stati (n. Antonescu) și al lui Nicolae Stati, ambii ingineri. Urmează la București cursul primar la Școala nr. 1 - Mântuleasa, apoi Liceul „Mihai Viteazul”, absolvit în 1954, și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura italiană, luându
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
Recunoștința și dragostea pe care i le port sunt dincolo de cuvinte. Închei prin a mulțumi domnului Charles Kannengiesser, care a acceptat publicarea lucrării în colecția „Teologie istorică”. În ce privește versiunea românească, țin să îi mulțumesc lui Bogdan TătaruCazaban pentru propunerea unui traducător valoros și cooperant, în persoana Teodorei Ioniță. Numeroasele îndatoriri nu mi-au îngăduit să verific această versiune, dar sunt convins de fidelitatea ei, cel puțin la nivelul literei, față de cea franceză. Monografia de față a fost redactată în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rătăcirii, la care se adaugă un duh general. Primele șapte sunt: duhul desfrânării (care locuiește în simțuri); duhul lăcomiei (poftă nepotolită, care se află în stomac); duhul de ceartă (se află în ficat și splină); duhul înșelăciunii, al vrăjitoriei (potrivit traducătorului francez, „cochetăria”); duhul mândriei; duhul minciunii și duhul nedreptății. Cel de‑al optulea duh, prezentat independent de lista celor șapte, este duhul somnului. Alte pasaje din Testamentele celor doisprezece patriarhi aduc informații inedite. De exemplu, în Testamentul lui Levi (3
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
menționate, se impune să amintim principiile exegezei lui Ieronim, precum și atitudinea sa față de Biblie, în general, și față de Vechiul Testament, în special. Să începem prin raportarea sa la Biblie. Atitudinea hermeneutică a lui Ieronim își are originile în activitatea sa de traducător. Revizuirea cărților Noului Testament mai întâi, apoi a celor din Vechiul Testament, întreprinsă la îndemnul papei Damasus, a marcat profund și definitiv abordarea sa scripturistică, în sensul unei relativizări din ce în ce mai clare a valorii „științifice” a Septuagintei, versiune mult prețuită, după cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ȘLAPAC, Florin (13.III.1952, Constanța), prozator, poet și traducător. Este fiul Filomenei (n. Bardi) și al lui Spiridon Șlapac, contabil. Urmează cursurile școlii generale și pe cele liceale la Constanța (1959-1971), apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1971-1975), specializându-se în limba și literatura
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
SEVASTOS, Mihail (8.VIII.1892, Botoșani - 24.IX.1967, București), prozator, memorialist, poet, traducător și gazetar. Este fiul natural (cu prenumele la naștere Ionel Mihai) al folcloristei Elena Didia Odorica Sevastos și al poetului Artur Stavri. Își face studiile în Iași, la Liceul Internat, apoi la Facultatea de Drept (1910-1913) și devine avocat. Debutează
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
serie intitulată Documente omenești, care conține scurte povestiri, observații, luări de poziție, critici ale unor întâmplări, specifice mai degrabă unui jurnal mai extins sau gazetăriei (de unde au și fost selectate unele) decât prozei scurte. S. a fost și un redutabil traducător, activitate ce datează din 1910, când la solicitarea soțului mamei sale, Jean Boniface Hétrat, a tălmăcit câteva povestiri din Voltaire, apărute fără semnătură în broșuri ale colecției „Biblioteca «Minerva»”. Urmează o lungă serie de transpuneri din scriitorii ruși, întâi în
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
ȘINCAI, Gheorghe (28.II.1754, Râciu de Câmpie, j. Mureș - 2.XI.1816, Sinea, Slovacia), istoric, filolog, traducător și autor de versuri. Ambii părinți, Ana (n. Grecu) și Ioan Șincai, proveneau din familii de mici nobili care se ocupau cu agricultura. La școlile din Târgu Mureș, Cluj, Bistrița sârguinciosul Ș. își însușește limbile greacă, latină, maghiară, germană, precum și
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
SION, Gheorghe (18.V.1822, Mamornița - Cernăuți - 1.X.1892, București), memorialist, autor de versuri și teatru, traducător. Sedus de plăsmuirea enormă din acel imaginar Izvod al lui Clănău (Cronica lui Huru), S. a crezut o vreme - până ce mistificarea fu dovedită - în obârșia legendară a neamului său. Era unul din foarte numeroșii copii ai Eufrosinei (n. Schina), fiică
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
urma să facă nunta; după învoirea vizirului), după care fură decapitați Ștefăniță și Constantin, cel mai mare, iar la urmă nenorocitul voievod, părintele lor, care a fost spectator la această cruzime și barbarie”133. Astfel a pierit de sabia călăului (traducătorul lui Cantemir i-a zis „carnefice”) Constantin Brâncoveanu, figură emblematică a istoriei românești, prezență covârșitoare în viața politică românească și europeană de la îngemănarea veacurilor XVII și XVIII, iar Maria (Marica), fiica lui Neagul postelnicul, nepoată a lui Antonie Vodă din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de doliu”) un timp ritual al doliului, un „timp suspendat”107, din legislația romană (romanii dictau pedepse ifamante văduvelor care se recăsătoreau în anul de doliu 1106. Biserica și-a însușit-o (ea apare în Sintagma lui Matei Vlastaris, iar traducătorii îndreptării legii afirmă că „aceasta de multe ori să află la dumnezăeștile canoane”) și a extins-o și asupra bărbatului, și el obligat să-și plângă un an soața dispărută 108 (lucru ce nu se întâmpla mereu, fiindcă, după ce Doamna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o imprecație (27, 19) care încearcă să protejeze paupertatea și neajutorarea produse prin omorârea sprijinitorului (bărbat): „Blestemat să fie cel ce va judeca strâmb pe străin, pe orfan și pe văduvă! Și tot poporul să zică: amin!” (sau, cum zisese traducătorul din veacul al XVII-lea - cu siguranță Nicolae Milescu: „Blestemat carele va abate judecata nemernicului și surumanului și văduvei. Și vor grăi tot poporul: «Fie!Ț”). Montarea sintagmei „văduvele și orfanii” într-un blestem evoca moartea, era o amenințare cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
esenței sale pur omenești: necurmata trudă și osteneală ale femeii mame, transfigurând, prin „umanizare” firește, sentimente și atitudini eterne precum dragostea, generozitatea și spiritul de sacrificiu. Un loc comun intrinsec recomandat de retorică, utilizat cu abilitate (și corect înțeles de traducătorul în românește din prima jumătate a secolului al XVII-lea) îl ajută pe Neagoe Basarab să sublinieze termenul ce figura obiectul elogiului. Osteneala, ca rezultat al unei preocupări necurmate (dar și ca un fel condiție a asumării acestei griji), este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ȘOROBETEA, Aurel (8.IX.1946, Brașov), poet, prozator și traducător. Este fiul Ioanei (n. Flămând) și al lui Ioan Șorobetea, jurist din Josenii Bârgăului, refugiat la Brașov după Dictatul de la Viena. Ș. frecventează școala primară, gimnaziul și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj. Tot aici student, din 1964, al Facultății de
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
, Adam J. (9.VIII.1943, New York), traducător american. Este fiul învățătoarei Anna Sorkin (n. Carch) și al lui Samson Z. Sorkin, avocat. În New Rochelle (New York), a urmat școală primară și liceul, absolvit în 1961, continuându-și studiile la Cornell University, Ithaca (New York) (1961-1964). În 1970 își
SORKIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289802_a_291131]
-
Stockton State College, Pomona, Bluefield State College, Penn State University, Delaware County, Media, PA, din 1994 fiind profesor universitar. În 1980-1981 beneficiază de o bursă Fulbright că visiting senior lecturer în literatura americană la Universitatea din București. Pentru activitatea de traducător a obținut mai multe premii și distincții. S. și-a consacrat o bună parte din activitate traducerilor din limba română în engleză. Publicând în peste o sută de reviste literare americane și canadiene, el a făcut cunoscute numele a numeroși
SORKIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289802_a_291131]
-
, Barbu (5.III.1897, București - 30.X.1976, București), poet, memorialist și traducător. Este fiul Victoriei (n. Petrescu) și al lui Victor Solacolu, magistrat, doctor în drept la Liège. Numele, potrivit mărturiei scriitorului, nu ar fi decât traducerea în limba turcă a poreclei Anghel Stângaciu, pe care o primise străbunicul său, Dimitrie Hagi
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
, Al.[exandru] T. (9.V.1885, București - 1956, București), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul Mariei Stamatiade și al lui Theodor Pallady, locotenent colonel, un Ghica prin ramura maternă. Poetul era astfel văr cu pictorul Theodor Pallady și cu actrița Lucia Sturdza Bulandra și frate al Alexandrinei Cantacuzino. Urmează la București Liceul „Matei
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
A.[urel] (29.IV.1921, Godeni, j. Argeș - 20.XI.1983, București), prozator și traducător. Este primul din cei patru copii ai Elisavetei (n. Proca) și ai lui Ion State, tâmplar. Urmează ciclul primar în comuna natală, Școala Normală „Carol I” din Câmpulung, absolvită în 1940, apoi Școala Militară de Ofițeri de Rezervă din același
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
când generalul Allard, Împreună cu familia lui, sosi la Bordeaux, unde mă aflam și eu pe atunci 111, aveam să rămân uimit de Înfățișarea plină de sănătate a lui Achilles. Câțiva ani mai târziu, Întorcându-se la Lahore ca Însoțitor și traducător din limba indiană 112 pe lângă Benjamin Allard, care venise aici pentru a intra În posesia bunurilor lăsate de fratele său decedat, Achilles avea să se Îmbolnăvească și să se stingă În timp ce se afla sub Îngrijirea medicilor locali. Am primit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]