4,948 matches
-
sarcină, de satisfacerea trebuințelor, de realizare a scopului propus. d) Valența- reprezintă calitatea obiectului prin care se satisfac trebuințele. e) Tendința- expresia orientării, „direcționării acțiunii unei activități într- un anumit sens, impulsul orientat spre un anumit obiect, determinat în funcție de anumite trebuințe, intenții și valențe, devine tendință” (Roșca, 1979, p. 279) „Prin caracterul ei propulsor și tensional, motivaț ia-în situaț ii firești-răscolește li reașează, sedimentează și amplifică viața psihicăa individului” (Albu, 2002, pag.56). După cum am menționat, întreaga activitate de învățare a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
succesului, elevii își fixează scopuri care corespund într-o mai mare măsură posibilităților lor reale decât în urma insucceselor. În acest din urmă caz, scopurile sunt stabilite într-o mai mare măsură în mod arbitrar. Insuccesul generează sentimentul de nesatisfacere a trebuinței, adică frustrarea, și, ca o reacție la aceasta, se observă deseori o regresie exprimată prin scăderea randamentului școlar. Mai mult, asupra rezultatelor la învățătură se răsfrâng și alte genuri de reacții la frustrarea generată de insucces (resemnare, agresivitate). Învățarea motivată
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fi motivat la învățătură, identificată prin absența interesului, pasivitate, inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsa de spontaneitate și chiar stări de anxietate, reduce randamentul școlar al elevului. „Întotdeauna frustrarea se raportează la motivație, la trebuințe, interese, scopuri. Pe lângă factorii afectivi și volitivi, cei motivaționali sunt extrem de importanți pentru realizarea și finalizarea fără stres a unei sarcini. Când motivația este intrinsecă (interes, pasiune pentru activitatea respectivă), ea are un caracter frenator pentru instalarea stresului psihic; când
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
omenească obișnuită, dar caldă-cel puțin să (și) le înțeleagă sau, eventual, chiar să (și) le depășească” (Albu, 2002, p.74) I 2. Aspecte privind afectivitatea Realizarea oricărei acțiuni declanșată de un motiv sau altul, prin care se satisface o anumită trebuință, este însoțită de o trăire emoțională. Tendințele, dorințele sunt însoțite, în permanență, de anumite trăiri pozitive sau negative pe care le denumim stări afective. Am putea spune ca acestea sunt stări ce exprimă gradul de concordanță sau neconcordanță dintre un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
condiția unui organism care întâlnește în fața satisfacerii unei necesități un obstacol mai mult sau mai puțin de neînțeles, exterior sau interior „Frustrarea este fenomenul psihologic complex de dezechilibru afectiv ce apare la nivelul personalității ca urmare a nerealizării unei dorințe, trebuințe, a deprimării individului pe plan afectiv și proiectiv. Fenomenul intervine și atunci când subiectul se înșeală în speranțele sale ori când viața lui generează insatisfacții. Frustrarea este un fenomen (firesc și inevitabil) uman care se produce atunci când este depășit un anumit
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
formele de reacție. În fața unei piedici, a unei bariere, elevul trăiește un sentiment de deposedare, schițând o reacție de apărare sau de agresiune”(Pavelcu, 1968, p. 51). Conform definiției sale, se desprind următoarele elemente ale frustrării: 1. necesitatea 2. contrarierea trebuinței 3. caracterul aproape de neînvins al obstacolului 4. două forme de obstacol: extern sau intern 5. starea motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței Deci nu orice blocare a unei tendințe dă naștere la frustrare: blocarea trebuie să fie însoțită de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
trebuie să ducă însă la identificarea lor și, astfel, la lărgirea exagerată a sferei noțiunii de frustrare, înglobând în ea toate cazurile de obstacole sau de interferențe care împiedică obținerea obiectului-scop. Totuși nu orice obstacol ivit în calea satisfacerii unei trebuințe provoacă un act de agresiune și același obstacol poate da naștere la stări afective diferite, în sensul atribuit barierei ivite. V. Pavelcu elaborează o întreagă teorie a emoțiilor pe baza fenomenului de frustrare, deosebind, în afară de cele două efecte fundamentale
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și de personalitatea umană, ci, mai ales, moduri personale de a simți și de a trăi sentimentul de frustrare. Astfel, un sentiment de frustrare poate avea ca dominantă fie tendința de a învinge obstacolul, în vederea satisfacerii cu orice preț a trebuinței frustrate, fie tendința de conciliere sau chiar de supunere și autoblamare. Această complexitate și varietate de nuanțe creează dificultăți în identificarea exactă a naturii sentimentelor de frustrare și în înțelegerea adecvată a acestora, la diferite persoane. Sentimentele de frustrare pot
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
amenințând echilibrul global al personalității. Efectul pozitiv al frustrării constă în determinarea unui grad mai înalt de activare orientată a proceselor evolutive și compensatorii și în favorizarea unor scheme comportamentale noi de atingere a obiectivelor și de satisfacere a motivelor/trebuințelor. „În consecință, frustrarea constituie un factor psihologic constitutiv principal al mecanismelor interne de formare și dezvoltare a Eului” (Albu, 2005, p. 28). Efectul negativ începe să se manifeste atunci când frustrarea depășește anumite limite de toleranță funcțională a laturii biopsihice a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral- volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte. Pentru aceasta trebuie create atât un stil și regim de viață adecvat trebuințelor bio-psiho-sociale ale persoanei elevului, cât și condițiile unei optime realizări a procesului instructiv- educativ în familie și în școală . III 2. Cauze provocate de unele deficiențe în activitatea școlară III 2. 1. Cauze ce afectează relația institutor/profesor-elev La ceea ce
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
să încetinească sau chiar să stopeze creșterea/dezvoltarea discipolului, în chiar pofida efortului său-declarat sau impus instituțional-îndreptat spre perfecționarea ființei fizice și mental-spirituale a acestuia. În această ipostază, actul formativ, relația educativă riscă să se compromită considerabil deoarece nu permite trebuințelor elevului să urce spre etajele superioare” (Albu, 2002, p. 71) ale motivației. Alți elevi, ca urmare a unor situații școlare în care se simt frustrați și a contrarierilor repetate, trăiesc conflictul de adaptare, care se exprimă la unii elevi prin
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
cu colegii (aceștia îl resping)" (Filimon, 1967, p. 92). Frustrarea, care la început era efect, se transformă prin reactivitatea exagerată a copilului în comportament inadaptat, ceea ce potențează izolarea și reprobarea școlarului de către grupul de elevi. Indiferența față de personalitatea elevului lezează trebuințele spirituale de bază ale acestuia: respectul față de sine, nevoia de siguranță pe termen lung, nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, dar mai ales din partea părinților și a institutorului/profesorului. Când elevul este respins de grup din cauza unui defect
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral- volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte. Pentru aceasta, trebuie create atât un stil și regim de viață adecvat trebuințelor bio-psiho-sociale ale persoanei elevului, cât și condițiile unei optime realizări a procesului instructiv- educativ în familie și în școală. IV 1. Identificarea cauzelor care stau la baza fenomenului de frustrare Prima și una dintre cele mai importante etape ale evitării
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
să fie întregită ș i de cunoaș terea educatorului de către elev, de efortul de autocunoaș tere al cadrului didactic, precum ș i de actul de autocunoaș tere al elevului însuș i. Este necesar ca educatorii să fie sensibili la trebuințele sociale și emoționale ale elevilor, să empatizeze cu aceștia, să le răspundă într-un mod pozitiv și să le arate că au încredere în ceea ce fac ei. Odată cunoscute cauzele frustrării unor școlari, se întrezăresc și posibilitățile dezamorsării acestor situații
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
se va apropia și se va atașa mai ușor de educatorul său, va fi mai firesc și mai spontan și se va simți mai în siguranță. Educatorii trebuie să fie sinceri cu elevii, să le arate că și ei au trebuințe și sentimente, au limite și neîmpliniri, chiar dacă sunt adulți. În concluzie, actul educativ presupune și impune cunoaștere reciprocă și cunoaștere de sine, atât de o parte, cât și de alta a relației institutor/profesor-elev. IV 4. Igiena muncii intelectuale Activitatea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
riscurilor este dificilă; elaborarea de noi tehnici adaptative, de răspunsuri raționale pe măsura cerințelor/solicitărilor este îngreunată. c) Reexaminarea și reevaluarea propriului comportament, restructurarea atitudinilor noastre față de semeni, înlăturarea tendințelor iraționale, realizarea unui control rațional al atitudinilor proprii (prin ierarhizarea trebuințelor, motivelor, aspirațiilor)-toate acestea reprezintă condiții psihologice necesare obținerii unui echilibru interior, unor relații stimulative și principiale cu cei din jur. Important este cum poate educatorul care stabileș te o relaț ie autentică cu elevul său să-i transmită acele
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și în textul Regulamentului Organic, în dispozițiile generale (cap. VIII), unde se atrage atenția asupra unor „începuturi mai de aproape între amândouă Principatele”, arătându-se elementele comune, care sunt: „începutul, religia, obiceiurile sălășluitoare într-aceste două Principaturi precum și cele deopotrivă trebuințe" . Referindu-se la părțile pozitive ale Regulamentelor Organice, A. D. Xenopol constata: „Nu se poate tăgădui că Regulamentul Organic constituie un progres simțitor asupra stării chaotice de mai înainte. El introduce regule fixe și statornice în locul chibzuirii momentane și a bunului
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
în Moldo-România numai din patru familii fanariotice”. Astfel, atunci când sultanul „i-a numit pe Grigore Ghica și Alexandru Sturdza principi, Rusia se necăji foarte”. Aceasta, ca putere protectoare, în loc să se bucure pentru statele creștine, a ripostat, pentru că „mai avea încă trebuință acum de câteva familii fanariote în Stanbul și acelea încă nu-și puteau coace planurile fără ajutorul Rusiei și totodată fără o vatră bună de intrigi și de venituri domnești în Principatele Române, cu ajutorul cărora, ca prin o punte, era
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ani. „Dacă dreptul alegerii s-a restaurat după vechiul obicei, pentru ce nu suferi politica Rusiei a se alege domni pe viață? [...] Pentru ce să nu aibă Divanul un regulament prescris anume pentru alegere, pe care păzindu-, să nu aibă trebuință de controlul Turciei și al Rusiei tocmai la actul alegerii?” Indignarea este cu atât mai mare, cu cât cele două puteri nu puteau cunoaște destoinicia candidaților mai bine decât înșiși „boierii alegători”. „Gazeta de Transilvania” îi încuraja pe românii de la
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
pedagogic pozitiv și competență. El știe că nu poate finaliza acțiunea educațională, la cote satisfacătoare, fără a descoperi, în fiecare copil, acele forțe cognitive, afective, voliționale etc., care așteaptă să fie activate. Capacitățile cognitive sunt impulsionate și susținute energetic de trebuința elevului de a cunoaște, de a afla, de a ști, ca expresii ale curiozității epistemice. La școlarul mic, efortul depus în activitatea de învățare este susținut de dorința de a fi apreciat de învățătorul său, de a-i satisface pe
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
obligația de a sta nemișcat, determină reacții care pot atrage penalizări din partea învățătorului mai puțin abilitat. Nevoia de mișcare trebuie satisfăcută prin mijloace adecvate. În lucrarea sa Educația funcțională, Ed. Claparede își intitulează sugestiv unele din subcapitole: "Cum să trezim trebuința școlii?". "Cum să furnizăm școlarilor motive de acțiune?"; "Cum să ajungem ca școlarii să dorească din toate puterile lor matematica, ortografia, istoria?" Astfel de întrebări și le pun educatorii care doresc să facă din lecție o activitate atractivă, să-i
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
să se formeze o continuitate socială prin integrarea culturală a copilului în orbita cerințelor și intereselor sociale și profesionale. Școala egalizează social accesul la cultură și oferă cunoștințe pe care copilul nu ar putea să le dobândească singur deoarece interesele, trebuințele și curiozitățile lui nu sunt atât de intense încât să-i mobilizeze toate resursele într-un efort concentrat. Școala, ca instituție socială, include în clasele sale colective egale ca vârstă, tutelate, care parcurg programa de instruire cu un pronunțat spirit
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ale copilului un sistem de cunoștințe care să se apropie de logica activitații respective. Activitățile matematice lărgesc orizontul copiilor cu cunoștințe despre însușirile cantitative ale obiectelor lumii reale. Aceste cunoștințe îl ajută să se orienteze mai ușor în rezolvarea propriilor trebuințe, să răspundă cerințelor de fiecare zi. Ideea că preșcolaritatea cuprinde cea mai importantă experiență socio- educațională din viața unei persoane devine tot mai dominantă. Potențialul formativ al preșcolarilor rezultă din aceea că, la această vârstă, întâlnim un nivel optim al
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
și coeziunea să existe, să funcționeze. Definim viziunea un proiect, o concepție, un răspuns născut dintr-o necesitate la Întâlnirea inspirată dintre lumea exterioară a tuturor ideilor posibile aflate În muzeul imaginar al umanității, și lumea interioară a aspirațiilor, a trebuințelor semnificative resimțite În viața cea mai concretă cu putință. Prin urmare viziunea este produsul armonizării unei stări tensionale Între lumea spirituală și aceea materială. Este procesul de Înființare, de apariție a unei ființe noi, specific creației. Administrarea cu succes a
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
perfecte, concomitente, fără intermediari, În consecință democratice, Între părțile ei. Să ne imaginăm această structură printr-un triunghi cu laturile egale. Prima parte este alcătuită din cetățeni, pentru care spațiul, timpul, memoria orașului devin factori existențiali, suport al aspirațiilor și trebuințelor, dependente la rândul lor de nivelul de cultură și de educație. Este partea care definește umanitatea, mundaneitatea spațiului urban. A doua parte se compune din specialiști, profesioniștii orașului. Ei cercetează, analizează, descriu, cunosc, Înțeleg, soluționează, răspund prin proiecte la mulțimea
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]