6,656 matches
-
B.&B.). În „Gazeta ilustrată” a semnat cu pseudonimul Ion Filimon un serial intitulat Clujul pitoresc, iar pseudonimul S. Florea îl folosea sub cronicile teatrale și literare din „România nouă”. Primul său studiu de istorie literară, Activitatea lui Slavici la „Tribuna” din Sibiu (1927), este rezultatul unor investigații amănunțite și riguroase, care i-au permis o bună încadrare în epocă și o abordare competentă a subiectului. În același spirit, B. face publice o serie de mici „descoperiri” și utile precizări referitoare
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
a unor tineri revoluționari români, o contribuție remarcabilă la cunoașterea evenimentelor epocii. Între istorie și literatură se află volumul Povestiri istorice (1935, semnat Ion Filimon), în care doar Zilele procesului Memorandului are o atmosferă evocatoare. SCRIERI: Activitatea lui Slavici la „Tribuna” din Sibiu, Cluj, 1927; Paul Bataillard et la Révolution roumaine de 1848, Paris, 1930; Biografiile românești ale lui Ubicini, Cluj, 1932; Povestiri istorice, Sibiu, 1935; Teatrul lui Cehov, Oradea, 1937; O chestiune personală, Cluj, 1938; Periodicele ardelene în răstimp de
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
Delimitări între graiuri și limba literară, Sighișoara, 1947. Ediții: Ion Ghica, Amintiri din pribegia după 1848, I-III, Craiova, 1940-1941, Scrisori către Vasile Alecsandri, introd. edit., I-II, București, 1947. Repere bibliografice: Dionis Popa, Olimpiu Boitoș, „Activitatea lui Slavici la «Tribuna» din Sibiu”, „Națiunea”, 1927, 24; Perpessicius, Opere, IX, 313-315; Al. Dima, Contribuțiile d-lui Olimpiu Boitoș, LU, 1942, 1; Petru Sfetca, Olimpiu Boitoș, „Memoriile lui George Barițiu”, VS, 1942, 2714; Aurel Marin, Comentarii critice, Brașov, 1942, 72-76; Ion Șiugariu, [Olimpiu
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
1942, 2714; Aurel Marin, Comentarii critice, Brașov, 1942, 72-76; Ion Șiugariu, [Olimpiu Boitoș, „Progresul cultural al Transilvaniei după Unire”], RFR, 1942, 7; Alex. Jebeleanu, Olimpiu Boitoș, „Poezia lui Andrei Mureșianu”, VS, 1943, 2922; Gherghinescu Vania, Un profesor nou: Olimpiu Boitoș, „Tribuna” (Alba Iulia), 1943, 738; V. Copilu-Cheatră, Olimpiu Boitoș, O, 1976, 35, 36; Valea, Oameni, 37-40; Nae Antonescu, Olimpiu Boitoș, „Almanah «Tribuna»”, 1981, 13-16; Dicț. scriit. rom., I, 315-316. C.T.
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
7; Alex. Jebeleanu, Olimpiu Boitoș, „Poezia lui Andrei Mureșianu”, VS, 1943, 2922; Gherghinescu Vania, Un profesor nou: Olimpiu Boitoș, „Tribuna” (Alba Iulia), 1943, 738; V. Copilu-Cheatră, Olimpiu Boitoș, O, 1976, 35, 36; Valea, Oameni, 37-40; Nae Antonescu, Olimpiu Boitoș, „Almanah «Tribuna»”, 1981, 13-16; Dicț. scriit. rom., I, 315-316. C.T.
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
paralel, este redactor la revista „Vatra”, secretar de redacție, în perioada 1994-1997, al revistei „Educație și cultură” (editată de Casa Corpului Didactic Mureș) și redactor-șef al revistei „Târnava”. Debutează în revista „Flacăra”, în 1983, cu versuri. Colaborează la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Dacia literară”, „Luceafărul”. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Carte de vise (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1996, cu
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice, versuri și proză, articole politice și literare. A mai colaborat și la alte ziare și reviste craiovene („Presa Olteniei”, „Jurnalul”, „Cugetul românesc”, „Tribuna Olteniei”, „Vatra” ș.a.), semnând de multe ori Fanu sau F. Bossun, dar și cu inițialele F.B. sau cu pseudonimele Vladimir Arbore, Vlad Dracu, Vlad Țepeș. Cele câteva volume de proză editate de B. (Scrisori din satul meu, 1937, Fata din
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
și universală, limbi romanice și limba latină. În 1975 își susține teza de doctorat despre opera lui Ugo Foscolo, poet din care a dat cele mai bune traduceri în limba română. Debutase publicistic în 1960 în revistele clujene „Făclia” și „Tribuna” cu traduceri și articole despre literatura universală. Editorial, debutează cu piesa Stupii cu pricina (1962), între 1962 și 1969 continuând să scrie teatru (nu totdeauna foarte reușit) pentru amatori și profesioniști. Piesele sale au fost jucate pe scene din Cluj
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
piesa Stupii cu pricina (1962), între 1962 și 1969 continuând să scrie teatru (nu totdeauna foarte reușit) pentru amatori și profesioniști. Piesele sale au fost jucate pe scene din Cluj, Târgu Mureș, Timișoara. Colaborează la revistele clujene „Echinox”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. Deținând competența filologului poliglot și finețea analitică a istoricului literar, B. se face cunoscut ca traducător de excepție al Sonetelor lui Shakespeare (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), traducere integrală care încearcă să restituie în românește nu numai sensurile originalului, dar și
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
în ziarul „Cuvântul Ardealului”. Poezii îi mai apar în „Patria” (Cluj), „Hotarul” (Arad), „Blajul”, „Solia dreptății” (Orăștie), „Maramureșul” (Sighet). La Cluj, tipărește întâiul volum - Potire de mătrăgună (1935). Mai colaborează la „Ecoul” (Arad), „Ofensiva română” (Cluj), „Înnoirea” (Arad), „Litera” (Arad), „Tribuna” (Cluj, Brașov), „Luceafărul” (Timișoara), „Poporul” (Timișoara) ș.a. Al doilea volum de versuri, Cioplitorul de vedenii (1944), apare la Odesa. Abia la sfârșitul deceniului al șaptelea B. reintră în viața culturală arădeană. Publică versuri în culegerea colectivă Cariatide, în ziarul „Flacăra
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
le continue la Cernăuți. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, după care a fost câțiva ani profesoară de liceu. Și-a început cariera universitară la Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A debutat în revista „Tribuna” (1959), cu un articol despre poetul belgian Verhaeren. În 1972 și-a susținut teza de doctorat, intitulată Estetica lui Montaigne. A colaborat la „Jurnalul literar”, „Ramuri”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, publicând studii, articole de critică și istorie literară română și
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A debutat în revista „Tribuna” (1959), cu un articol despre poetul belgian Verhaeren. În 1972 și-a susținut teza de doctorat, intitulată Estetica lui Montaigne. A colaborat la „Jurnalul literar”, „Ramuri”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, publicând studii, articole de critică și istorie literară română și franceză (Macedonski, Rimbaud, Verlaine), precum și traduceri din scriitori și poeți francezi contemporani. După o serie de studii pregătitoare, apărute în diverse reviste, B. publică în 1966 volumul Simbolismul
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
considerat ateu, este îndepărtat de la catedră. Își făcuse un oarecare nume, încă elev fiind, prin colaborările de la „Familia” (1883-1884). În 1888, tipărește o serie de „reviste literare” în foiletonul „Gazetei Transilvaniei”, pe care le continuă, tot în acel an, în „Tribuna”, unde a fost o vreme și membru în comitetul de redacție. Colaborează și la „Convorbiri literare”. Tenace și decis în opțiuni, trece în Regat, la sfârșitul lui 1890, încercând să-și termine facultatea la București. Este chemat însă la Cernăuți
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
la Sibiu. Pedagog prin vocație, B.-D. s-a preocupat de timpuriu de problemele educației și învățământului, începând să publice articole și studii despre manuale, despre organizarea școlară încă din 1897. Temperament de polemist, a intrat în gazetăria cotidiană. La „Tribuna” și „Gazeta Bucovinei” își expune, în 1893-1894, mai ales opiniile în probleme de istorie a românilor. Împreună cu Aurel C. Popovici, la București, participă la redactarea cotidianului politic și cultural „România jună” (1899-1900). Este secretar al Ligii Culturale, se află în
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
au apărut studiile despre Ioan Inocențiu Micu-Klein, despre autonomia Bisericii Ortodoxe, dar și despre Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Axente Sever sau Ioan Dunca. De literatură, B.-D. s-a apropiat mai întâi prin câteva încercări de versificare, unele apărute în „Tribuna” (1891). Aceste tentative i-au deschis gustul pentru descifrarea resorturilor intime ale unei opere, ceea ce l-a îndreptat către critica literară. La început, a urmat modelul maiorescian, adoptând un ton dur, cu ironii și „zeflemele” de tip junimist aplicate numai
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
1989-1990) și apoi copreședinte al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. A debutat, în anul 1961, cu poezia Drumeții în săptămânalul „Cultura Moldovei” din Chișinău. Colaborează la „Literatura și arta”, „Dacia literară”, „Cronica”, „România Literară”, „Poesis”, „Vatra”, „Tribuna”, „Septentrion literar”, la care e și redactor, ș.a. În 2000 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Volumele Cântece de drum (1982), Revenire (1990), Vitrina manechinelor (1992), Cetatea de Sus (1994), Dincolo de vârstă (1996), Poem bucovinean (1998), Cronograme
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
Clubului român. Președintă și vicepreședintă a Alianței Civice (1991-1996), a devenit, în 1995, președintă a Fundației Academia Civică, în cadrul căreia a inițiat proiectul Memorialul de la Sighet, dedicat victimelor comunismului. După debutul absolut în revista „Cravata roșie”, în 1954, reînnoit în „Tribuna” din 1959, va avea interdicție de publicare între 1960 și 1963, pentru ca, din 1964, când reintră în publicistică la „Contemporanul”, să fie o prezență constantă, semnând săptămânal vreme de trei decenii, cu precădere în paginile „României literare”. Cea dintâi plachetă
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Goga-Cuza, primar al Clujului și consilier pentru presa de provincie în Ministerul Propagandei. Arestat în 1950, B. este încarcerat la Sighet, unde sfârșește, trei ani mai târziu, mormântul rămânându-i necunoscut. Semnătura îi apare din 1908, sub culegeri folclorice, la „Tribuna” din Arad, unde va reveni cu versuri între 1910 și 1911. Va colabora, apoi, cu poezie și proză, mai rar cu articole și însemnări culturale, iscălind și cu pseudonimele Radu Mărgean sau I. Brumă, la numeroase gazete și reviste, între
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
semnează articole politice în „Chemarea”, „Hiena” (sub pseudonimul Pelham) și „Cuvântul liber”. Ulterior, colaborează cu portrete critice, eseuri, versuri și traduceri, iscălite și Elena Protopopescu, la „Mișcarea literară”, „Universul literar”, „Cuvântul”, „Bilete de papagal”, „Pământul”, „Convorbiri literare”, „Strada”, „Lanuri”, „Symposion”, „Tribuna”, „Viața” ș.a. În 1938, o parte din versuri erau strânse în placheta Game. Un volum de portrete critice, anunțat în repetate rânduri, nu a mai apărut. La început, în publicistica lui B. coexistă nota pamfletară, vocabularul plastic, mustind de crudități
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
Ardeal. Din 1926, iscălește Maria Botiș-Ciobanu, nume ce figurează și pe coperta unor cărți. A colaborat cu articole, versuri, proză - schițe, nuvele, povești - la publicații ardelenești îndeosebi, dar nu numai, semnătura ei putând fi întâlnită deopotrivă în „Familia”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Sămănătorul”, „Gazeta de duminică”, „Românul”, „Universul literar” ș.a. Articolele referitoare la educația în școală - apărute mai întâi în „Telegraful român” - le-a strâns în volumul Scrisori către eleve (1900), iar versurile și scrierile în proză au intrat în culegerile Poezii
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
la „Brașovul literar și artistic”, după 1930 evoluând tot mai mult în sensul ideologiei grupărilor de dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940). Din 1930, devine membru al Societatății Scriitorilor Români, până în 1944, când a fost
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
În perioada 1960-1967 a funcționat ca profesoară de limba română și bibliograf la biblioteca Institutului Pedagogic din Baia Mare. În 1970 s-a stabilit la Sibiu, dedicându-se exclusiv creației literare. Este căsătorită cu Mircea Braga. A debutat în 1971, în „Tribuna”, iar în 1972 i-a apărut primul volum de schițe și nuvele, Sângele alb al pietrelor. Încă de la primul volum, B. și-a afirmat disponibilitatea pentru proza de analiză psihologică, urmărind apoi coordonata esențială trasată în literatura română de Hortensia
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
1994; Neliniștea cuvintelor, Sibiu, 1995; A doua neliniște, Sibiu, 1997; Stacojiu, Sibiu, 2000; Și va fi ziua a opta..., Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Sângele alb al pietrelor”, TR, 1973, 3; Ilie Guțan, „Nisipul memoriei”, „Tribuna Sibiului”, 1978, 6433; Titu Popescu, Fluență și introspecție, T, 1978, 4; Al. Piru, Epicul și liricul, LCF, 1978, 16; Nae Antonescu, „Nisipul memoriei”, ST, 1978, 10; Constantin Cubleșan, „Dincolo de dragoste”, T, 1980, 2; Sultana Craia, „Dincolo de dragoste”, LCF, 1980, 27
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
gazetei „Unirea poporului”. A colaborat cu versuri, articole de istorie literară și culturală, recenzii la „Someșul”, „Unirea”, „Drumul nou”, „Abecedar”, „Gând românesc”, „Blajul”, „Pagini literare”, „Dacoromania”, „Cultura creștină”, „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Sibiu), „Steaua”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Vatra”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Publicistica lui B. ia în discuție mai ales literatura noii generații ardelene de după Marea Unire, ai cărei scriitori tratează criza morală (I. Agârbiceanu), revelația identității naționale (Eugen Goga) sau dramele rurale (Octavian
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
1990 până în 1995, a fost director general al Transpres din Sibiu, societate cu profil editorial. În 1995 a ocupat, prin concurs, postul de profesor la Catedra de istoria literaturii române a Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia. A colaborat la „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Familia”, „România literară” ș.a. Este căsătorit cu Rodica Braga. Primul volum al lui B., Sincronism și tradiție (1972), abordează, în întâia secțiune, o problematică diversă din sfera teoriei literare (raportul sincronism-tradiție, convenționalul în artă, relația structură-formă
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]