3,365 matches
-
Petrom deține un rol important pe piața gazelor naturale din România, acoperind toate segmentele acestei piețe. Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz, având fiecare o capacitate de 280 MW și o turbină de abur cu o capacitate de 300 MW. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW. Cantitatea de gaz ce urmează a fi furnizată însumează 1,2
OMV Petrom () [Corola-website/Science/306102_a_307431]
-
toate segmentele acestei piețe. Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz, având fiecare o capacitate de 280 MW și o turbină de abur cu o capacitate de 300 MW. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW. Cantitatea de gaz ce urmează a fi furnizată însumează 1,2 mld. mc/an și va fi alimentată printr-o conductă de gaz
OMV Petrom () [Corola-website/Science/306102_a_307431]
-
C, Nb-10Hf-1Ti, avea cea mai bună combinație a formabilității și a proprietăților pentru temperaturi mari. Wah Chang a fabricat primele 250 kg de C-103 în 1961, lingouri sau foite, folosind RAV și TJE. Aplicațiile intenționate erau componentele motoarelor cu turbină și ale schimbătoarelor de căldură din metale lichide. Aliajele de niobiu concurente din acea era includeau FS85 (Nb-10W-28Ta-1Zr) de la Fansteel Metallurgical Corp., Cb129Y (Nb-10W-10H-0,2Y) de la Wah Chang și Boeing, Cb752 (Nb-10W-2,52Zr) de la Union Carbide, si Nb1Zr de la Superior
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
de la Superior Tube Co. Cantități apreciabile ale elementului, ori în forma sa pură sau în cea de feroniobiu și niobiu-nichel, e folosit în superaliajele bazate pe nichel, cobalt și fier pentru diverse aplicații, cum ar fi componentele motoarelor cu reacție, turbinele cu gaze, subansamblurile de rachete, sistemele de turbo-încărcare, și echipamentele de combustie și rezistența la căldură. Niobiul precipitează o fază de întărire γ<nowiki>"</nowiki> în structura cristalitelor superaliajului. Aliajele conțin până la 6,5% niobiu. Un exemplu de superaliaj pe
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
lubrifierea prin stropire nu poate ajunge, cum ar fi în ansamblele valvelor supraîncălzite. Turbochargere de mari viteze de asemenea necesită un sistem de lubrifiere prin presiune pentru a răci rulmenții și pentru a-i proteja de la ardere datorită căldurii de la turbină. Sunt foarte multe tipuri diferite de rulmenți. Noile versiuni au designuri mai permisive și sunt sub dezvoltare și testare, vor reduce fricțiunea, vor mări încărcătură suportată și vor mări momentumul implicit și viteza. !knife edge bearings
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
Henri Coandă pe când avea numai 24 de ani. A fost expus de către acesta la cea de-"al II-lea Salon Aeronautic" din Paris, în noiembrie-decembrie 1910. Aparatul era unul de tip biplan cu două locuri, cu propulsor fără elice, cu turbină (suflanta centrifuga). Avionul avea fuselajul de lemn, acoperit cu placaj subțire. Secțiunea fuselajului era triunghiular-rotunjită, având elementele de direcție situate în coadă ce era de forma crucii Sfanțului Andrei. Dimensiunile aripilor erau inegale. Profilul aerodinamic a fost cel ales că
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
a fost denumit de Henri Coandă la vremea aceea "turbopropulsor", era un motoreactor cu suflanta centrifuga conform terminologiei actuale. Motorul era unul termic cu piston, tip CLERGET 50CP cu 4 cilindri în linie + multiplicator de turație de minimum 4000 RPM + turbină (suflanta centrifuga) + injectoare și arzătoare (conform spuselor ulterioare ale lui H. Coandă dar nedocumentate). Turbopropulsorul Coandă 1910 era conceput să genereze forță prin accelerarea unei canități de aer pusă în mișcare de o suflanta centrifuga și era situată în interiorul unui
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
injectoare și arzătoare (conform spuselor ulterioare ale lui H. Coandă dar nedocumentate). Turbopropulsorul Coandă 1910 era conceput să genereze forță prin accelerarea unei canități de aer pusă în mișcare de o suflanta centrifuga și era situată în interiorul unui carenaj tronconic. Turbină era precedată de un aparat director care nu se rotea, format din 15 pălețe fixe curbate în sens orar, care se vede în toate pozele cu vederea din față a aparatului. După 1956 Henri Coandă afirmă că după turbină (în
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
tronconic. Turbină era precedată de un aparat director care nu se rotea, format din 15 pălețe fixe curbate în sens orar, care se vede în toate pozele cu vederea din față a aparatului. După 1956 Henri Coandă afirmă că după turbină (în avalul sau) existau două zone de postcombustie, sub forma a doua “tubulari de reacție”, situate în “amândouă părțile” fuselajului în interiorul aceluiași carenaj tronconic. În aceste “tubulari” avea loc probabil injectarea și arderea unui combustibil care producea “flăcări așa de
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
propulsorul, în configurația geometrica atât cât este cunoscută, nu ar fi putut genera o forță măsurată de 220 kgf. Caracteristicile tehnice ale turbopropulsorului așa cum sunt indicate în pliantul de prezentare al avionului, erau: diametrul de , adâncimea de , turația minimă a turbinei , tracțiune de (). Testarea aparatului s-a făcut în 16 sau 18 decembrie 1910, o dimineață rece de decembrie, fără reprezentanți oficiali întrucât avionul nu se înscrisese pentru teste oficiale. Cu ocazia testării acestui avion, Coandă constatat un fenomen cunoscut astăzi
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
menționată (și cea mai directă) aplicație a portanței este aripa unui avion. Totuși există multe alte aplicații la fel de des întâlnite, deși poate nu tocmai evidente, cum ar fi: elicile atât la avioane cât și la nave, rotoarele la elicoptere, paletele turbinelor, unor tipuri de compresoare și ale ventilatoarelor, pânzele la navele cu pânze și unele tipuri de turbine eoliene. Deși portanța sugerează o acțiune de ridicare (poartă în sus), de fapt direcția portanței (și definirea ei) nu depinde de noțiunea de
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
la fel de des întâlnite, deși poate nu tocmai evidente, cum ar fi: elicile atât la avioane cât și la nave, rotoarele la elicoptere, paletele turbinelor, unor tipuri de compresoare și ale ventilatoarelor, pânzele la navele cu pânze și unele tipuri de turbine eoliene. Deși portanța sugerează o acțiune de ridicare (poartă în sus), de fapt direcția portanței (și definirea ei) nu depinde de noțiunea de "sus" și "jos", spre exemplu (vezi figura) nu depinde de direcția forței gravitaționale (greutatea). În mod specific
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
cărbune, sau gaze naturale, sub acțiunea căldurii și a presiunii din scoarța terestră, de-a lungul sutelor de milioane de ani. Pentru a genera electricitate, energia degajată de arderea combustibililor fosili este adesea folosită pentru a pune în mișcare o turbină. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obținut prin arderea combustibililor pentru a pune în mișcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor. În lumea modernă a secolelor 20 și 21, setea de energie provenită
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
sutelor de milioane de ani. Pentru a genera electricitate, energia degajată de arderea combustibililor fosili este adesea folosită pentru a pune în mișcare o turbină. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obținut prin arderea combustibililor pentru a pune în mișcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor. În lumea modernă a secolelor 20 și 21, setea de energie provenită din combustibili fosili, mai ales pentru benzină, provenită din petrol, este una din cauzele majore ale
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
fluierul infrasonic. Infrasunetele apar în mod natural în urma avalanșelor, cutremurelor, cascadelor, fulgerelor, desprinderilor de iceberguri. Valurile oceanelor produc infrasunete cu frecvența de 0,2Hz numite microbaroame. Infrasunetele pot fi generate și de procese specifice activităților umane precum explozii, motoare diesel, turbine eoliene și subwoofere. Balenele, hipopotamii și aligatorii folosesc infrasuntele pentru a comunica, în cazul balenelor distanța ajungând la câțiva kilometri. A fost sugerat că păsările călătoare folosesc infrasunetele generate în mod natural de curenții de aer ca ajutor în navigație
Infrasunet () [Corola-website/Science/314534_a_315863]
-
și creșterea puterii motorului, pentru o mobilitate mai mare. Experimentele au arătat că prin utilizarea unui motor cu injecție directă, puterea ar fi crescut de la 700 la 800 de cai putere. Ulterior, un motor de 1000 de cai putere, cu turbină, a fost montat într-un prototip, însă nu a fost testat. O versiune a acestui motor a fost montată și testată după război pe un prototip al tancului greu francez AMX-50. Au fost testate și un motor diesel Argus cu
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
în X (1500 de cai putere), un motor de tip Otto cu 12 cilindri pe benzină de la Auto Union (900 cai putere), un motor pe benzină cu 12 cilindri de la Adler (1050 cai putere), precum și un concept de motor cu turbină de gaze dezvoltat de Porsche. Doar șase tancuri Tiger I au fost păstrate sau recuperate până în prezent. Acestea se află în următoarele locații:
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
Radu Onciul și Bo Carlsson. "Fabrica „Schiell”" avea un profil metalurgic, principalele ei dotări fiind: turnătoria de fontă, un cuptor Siemens Martin, un cuptor electric, două cubilouri pentru prelucrat oțel. Producția era formată din: fontă, piese forjate, mașini de morărit, turbine de apă, unelte pentru industria petrolieră. Tinerii absolvenți ai Școlii Politehnice din Viena, inginerii Radu Onciul și Bo Carlsson, care lucrau deja la "Fabrica „Schiell”" au început să lucreze la proiectul unui avion de concepție proprie. Proiectul a fost finanțat
Fabrica Schiell () [Corola-website/Science/313598_a_314927]
-
Atât în teste cât și în condiții reale de luptă, aceste tunuri s-au dovedit a fi deosebit de eficiente. 2) Artileria secundară 3) Artileria antiaeriana Cuirasatul german era echipat cu 12 boilere care trimiteau abur la 450-475*C către 3 turbine Blohm&Voss, fiecare dintre ele putând genera 51.666 căi putere. Fiecare turbină era conectată la un ax cu lungimea de 50-55m, care punea în mișcare elicele navei. Fiecare elice avea diametrul de 4.7m și, la putere maximă, se
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
au dovedit a fi deosebit de eficiente. 2) Artileria secundară 3) Artileria antiaeriana Cuirasatul german era echipat cu 12 boilere care trimiteau abur la 450-475*C către 3 turbine Blohm&Voss, fiecare dintre ele putând genera 51.666 căi putere. Fiecare turbină era conectată la un ax cu lungimea de 50-55m, care punea în mișcare elicele navei. Fiecare elice avea diametrul de 4.7m și, la putere maximă, se puteau roți de 270 ori/minut. Viteză maximă a navei era un secret
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
considerate surse alternative de energie. Tehnologiile de obținere a energiei regenerabile folosesc fenomenul fotovoltaic, preia căldura de la sursele de apa termice (geizere), preiau energia curenților de aer (eoliană) sau a curenților marini (mareelor) dar este apreciată și cogenerarea prin utilizarea turbinelor cu gaze fierbinți. Monitorizarea indicilor de poluare face parte tot din Ingineria mediului, aceasta noțiune fiind corelată cu analiza riscului de catastrofe și hazarde. Ingineria mediului este o ramură a tehnologiei aplicate, integrată cu cunoștințe științifice care abordează probleme de
Ingineria mediului () [Corola-website/Science/314045_a_315374]
-
Grupul de turbo supraalimentare, la motoarele cu ardere internă este un agregat compus din două turbine pe un ax comun; una pentru angrenare, angrenata de gazele de evacuare și una (suflanta) pentru comprimarea aerului în motor spre cilindru. Inventatorul turbinei de supraalimentare este elvețianul "Alfred Büchi", care în anul 1905 a patentat turbină cu presiune constantă
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
Grupul de turbo supraalimentare, la motoarele cu ardere internă este un agregat compus din două turbine pe un ax comun; una pentru angrenare, angrenata de gazele de evacuare și una (suflanta) pentru comprimarea aerului în motor spre cilindru. Inventatorul turbinei de supraalimentare este elvețianul "Alfred Büchi", care în anul 1905 a patentat turbină cu presiune constantă. La motorul cu ardere internă unde alimentarea aerului prin aspirație la rotații mari nu mai ajunge pentru a asigura o putere și mai mare
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
compus din două turbine pe un ax comun; una pentru angrenare, angrenata de gazele de evacuare și una (suflanta) pentru comprimarea aerului în motor spre cilindru. Inventatorul turbinei de supraalimentare este elvețianul "Alfred Büchi", care în anul 1905 a patentat turbină cu presiune constantă. La motorul cu ardere internă unde alimentarea aerului prin aspirație la rotații mari nu mai ajunge pentru a asigura o putere și mai mare al acestuia, se montează unul sau mai multe din aceste agregate. Grupul de
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]
-
la rotații mari nu mai ajunge pentru a asigura o putere și mai mare al acestuia, se montează unul sau mai multe din aceste agregate. Grupul de turbosuflanta este montat în așa fel, încît gazele de evacuare care trec prin turbină o angrenează, aceasta putand să ajungă la turații de pînă la 290.000 rpm (ex. motorul turbodiesel al automobilului "Smart" ). Turbină fiind montată pe un ax comun cu turbină suflantei, aceasta fiind legată de conductele de admisie în așa fel
Grup de turbosupraalimentare () [Corola-website/Science/314063_a_315392]