8,137 matches
-
capitalism anarhic. Revenind la cetățeanul român de rând, cu bucuriile și necazurile sale, nu se deosebește de făptura umană „de dincolo" de granița României. Se naște din mamă, suge la sânul ei, plânge și râde, crește, învață, muncește, iubește sau urăște, deci trăiește ca făptură creată de Divinitate pe acest pământ și în final trece în neființă. Singura diferență, poate cea mai elocventă, este că în permanență în pieptul său bate o inimă de român harnic și ospitalier, vesel și la
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind într-un concert continuu. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza efortului și al grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
am luat decizia bună, dar rațiunea mea are dreptate. Ei, bine, aproape...e ceva ce mi-am dat seama acum... și anume că, dacă mă arunc, după ce îmi trec rănile, voi avea o nouă șansă. O șansă să iubesc, să urăsc, să simt și să trăiesc la maxim din nou. Așa că m-am ridicat în picioare și m-am uitat o dată în jos și o dată în sus. Ceva s-a schimbat. Acum văd luminița de la capătul tunelului, dar nu sus, e
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]
-
de rigoare cu lacrimile aferente pentru iertare și viața reintra în banalul ei normal, ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. Numai Călin intra într-un nou ciclu al arderilor pătimașe. Făcea deliciul bârfelor și scandalurilor, când toți bărbații îl urau, îl disprețuiau, îl pândeau să-l ciomăgească, să-l omoare chiar, pentru că toți îi doreau moartea, ori măcar să răzbune umilința îndurată. Numai că niciunul n-a reușit să-i facă ceva, pentru că aveau frică de el. Iar femeile?.. Hei...ele
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Iar femeile?.. Hei...ele îl simpatizau, îl doreau, unele chiar îl iubeau. Dar altele, mai sclifosite, cică aveau scârbă de așa bărbat și, chipurile, îl disprețuiau (mai ales cele pioase). Ca să nu mai punem la socoteală pe cele care-l urau (cele gonite și/sau păruite). Dar toate râdeau de el: zi-i Călin și lasă-l! Exasperată, vecina lui iar s-a plâns la maică-mea: -A două-zecea, țațoo! A două-zeceaa! Nu mai pot! Ăsta mă omoară”! Așa a fost
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
înlăuntrul tău se dă o luptă ar fi cazul să te învingi singur. În tine nu pot exista două ființe. Nu ne poți sluji nouă și să ții partea înșelătorului aceluia. Ori pe noi ne vei înșela și ne vei urî, și pe acela îl vei iubi și îi vei sluji lui, ori te vei lepăda de el și vei fi trup și suflet nouă. Alege, însă nu te gândi prea mult. Îți atrag însă atenția că aceia ce s-au
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
lui Pupăză. Crescut de părinții săi, acum se atașase de Bebe pe care-l urma peste tot unde se ducea. Și lui Bebe îi convenea compania, mai ales noaptea când umbla prin sat vorbind cu el, să nu-i fie urât. Retrași în camera din dos, Bebe își puse în aplicare cunoștințele de viitor medic, dar și de bărbat viril. După ce îi făcu vaccinul, îi curăți cu grijă locul rănit, spălându-l cu tampoane de vată înmuiate în apă oxigenată, aplică
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]
-
așa cum dorea organul de control, care uneori stătea până seara târziu, buchisând prin hârtiile îndosariate. Cu două săptămâni înainte de control, Marieta primise o scrisoare destul de patetică, prin care bărbatul său îi transmitea „dragoste și iubire și, că i s-a urât de trecerea prea lentă a timpului, departe de casă”. Scrisoarea se încheia cu sărutări repetate, care în loc s-o liniștească, mai mult a întărâtat-o pe credincioasa lui soție preocupată acum și de rezultatul controlului asupra muncii ei. „Dar dacă
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
la Uniunea Europeană. Cartea Marinei probabil nu s-ar fi putut publică, daca nu ar fi avut un mediu bun în rândul comunității cipriote. Vreau sa multumesc pentru condițiile pe care autoritățile locale din Pyla i le-au oferit Marinei. Îi uram succes și așteptăm un nou volum de poezii. “ Panikos Stavrianos: „Scrierile Marinei vor rămâne pentru totdeauna. Este un lucru foarte frumos ceea ce a făcut Marină, acela de a înțelege cum gândim noi ciprioții și de a scrie în limba noastră
LANSARE DE CARTE ÎN CIPRU: MARINA VLAD „VORBIND CU MINE ÎNSUMI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372428_a_373757]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > IMINENTA EVADARE Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cînd mi-e urît de lume imaginez un sat Și mă ascund acolo cu toate ale mele, Un loc fără păcate, posibil și curat, Trăind cumva departe de orice fel de rele. Pe dealuri, în căpițe, se odihnește fîn, Un pictor mînă care cu
IMINENTA EVADARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372503_a_373832]
-
scriu prea bine, dar scriu liber ! Sunt absolut autonom, neînregimentat în partide, societăți sau asociații și toate cărțile le-am publicat în regim samizdat să nu depind de nimeni, dar e greu să răzbați singur ! Sunt o fire deschisă, nu urăsc pe nimeni, fiindcă fiecare se face plăcut sau urât prin el însuși. Mai știu că niciun scriitor nu poate scrie pe placul tuturor cititorilor, știu că scrisele mele vor fi receptate doar de conaționalii mei ce gândesc și simt asemănător
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
o nimica pentru magnificul... mărunțiș! -Ascută Macronius Naevius Sertorius, spuse Caligula tăios. Nu știu de ce, dar nu-mi place deloc numele ăsta de Hristos sau cum i-or fi zicând grecii. Nu l-am cunoscut, dar simt că deja îl urăsc. Mai rău este însă faptul că unchiul meu l-a desemnat pe un oarecare învățat pe nume Ruthavan ca delegat al lui la acest Hristos de Iudeea pe care dorește să-l aducă la Roma, iar dacă va fi mulțumit
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
profesionale și care îi deschidea drumuri mereu visate, dar care păreau imposibil de atins. În urma ei se dezlănțuise potopul... Decizia de a pune capăt unei căsnicii de coșmar, devenită mai mult un front de război, cu doi protagoniști ce se urau de moarte și care riscau să se distrugă reciproc, stârnise controverse foarte dure în familie și din victimă, devenise vinovatul principal. Supărarea ei se abătu asupra tuturor, fără cruțare și nu mai vru să știe de nimeni și nimic un
HAPPY VALENTINE S DAY de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372512_a_373841]
-
bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului, mai ales în pomicultură, unde era as, neegalat de nimeni din zonă. Avea o configurație atletică, o forță herculeană, cu care ar fi putut rupe lanțuri, darămite pe cei care, din invidie, îl urau, jigneau, provocându-l ca niște nelegiuiți. Era blând, calm, cu multă voință. Două pasiuni avea: pomicultura și sportul, atletismul. A fost descoperit în armată de către mai marii sportului din acele vremuri. L-au antrenat, canalizându-i talentul, până când, într-o
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
amănuntul totul, iar mama Elenei se roagă la Dumnezeu și-i mulțumește că a păzit-o de lama mortală a cuțitului. Nicu își cere iertare pentru furia, nebunia provocate de gelozia spre care l-au împins invidioșii, cei care le urau familia și faptul că trăiau în dragoste și înțelegere. După această nenorocită întâmplare, dragostea, înțelegerea, voia bună revin în familia lui Nicolae Ogrinja, campionul balcanic. Invidia continuă, mai ales din partea familiei Mătrăgoiu, unii din ei fiindu-le chiar nași. Nicu
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
care mergea cu Plugușorul și care postise cu trei zile înainte, pentru a fi curați. Ar fi fost vai de cel care nu ar fi postit. Și părinții și rudele membrilor cetei colaborau la purificarea noastră, pentru că eram cei care uram și treceam din gospodărie în gospodărie. Era foarte greu să faci parte din această ceată. Cine ar fi încălcat datina era îmbrăcat sumar și legat în plină iarnă de un copac din pădure o noapte întreagă ... și toți știam asta
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
tatălui meu, dar și când eram eu mai mititel, țin minte; ne asigura bătrânul: mergeai în curtea omului să-i tragi două brazde să aibă recoltă bună în anul ce urmează. Și știi matale că așa se întâmpla și îi uram din toată inima, pentru că oamenii d-aia ne primeau, să-i colindăm, și aveau mare încredere în urarea noastră iar noi le ziceam: Vă urăm cum se cuvine / Pentru anul care vine / Holde mari / Cu bobul des / Și pe creste
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și de bani, gazda se ducea la vătaf și punea banii în cutia pe care acesta o purta. Tot atunci contabilii scriau suma primită. Toate porțile erau deschise astfel încât ei să poată intra fără a întâmpina niciun fel de probleme, urând toată ziua, de dimineață până seara târziu. Dacă nu aveau loc să intre toți în curtea omului, nici măcar plugul, rămâneau pe stradă caii și plugul, ceilalți intrau în curte, pentru ca gospodarii să îi simtă aproape. La sfârșitul colindului, la fiecare
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
târziu. Dacă nu aveau loc să intre toți în curtea omului, nici măcar plugul, rămâneau pe stradă caii și plugul, ceilalți intrau în curte, pentru ca gospodarii să îi simtă aproape. La sfârșitul colindului, la fiecare casă de gospodari ai satului, încheiam urându-le: Să ne fie-ndestulată / Casa toată! / Țara toată! / Ia mai mânați, măi flăcăi! / Și strigați cu toții măi! / Hăi, hăi! După ce terminam colindul gazda trimitea fetele (fata) să le dea nucile, vinul și ce mai dorea el să ofere flăcăilor colindători
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
cu toții măi! / Hăi, hăi! După ce terminam colindul gazda trimitea fetele (fata) să le dea nucile, vinul și ce mai dorea el să ofere flăcăilor colindători. Se impune însă observației faptul că existența cetei la plug și plugușor (adică cei ce urau, recitând versurile colindului) avea consecințe numeroase pentru organizarea și desfășurarea obiceiului, iar textele poetice, pe care le cântau sau recitau neîntrerupt, în cadrul ritualului colindatului tradițional constituie „poezie românească medievală”, care a avut, alături de funcțiile de anunțare, celebrare prin intonare de
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
spațiu nedespărțiti de anotimpuri tu, picătura mea de dor picătura mea de iubire a mea și numai a mea. sunt unele despărțiri asupra cărora soarta nebună nu știe că nu are sorți de izbândă. de câte ori te voi trezi din somn, urăște-mă doar așa voi ști că focul încă arde viu și în sufletul tău. dacă vreodată gândurile mele vor rătăci buimace prin lume iubește-mă, pe tine te caută întoarce-le acasă , doar așa vom putea fi mereu împreună când
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
-n care te afli-n fața plutonului de execuție fără să-ți fi fost dat șansa la o ultimă discuție, crezi că viața a fost doar un divertisment cu măști, cerul îți pare un tapet cu demoni, ba chiar o urăști. Citește mai mult Sunt clipe-n care uneori ți-e atât de iarnă,parfumul morții secretul nopții ți-o răstoarnă,iar tu te afli-ntr-un viraj, într-o ultimă intersecție,voind tristețea s-o ucizi, să-i mai dai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
clipe-n care te afli-n fața plutonului de execuțiefără să-ți fi fost dat șansa la o ultimă discuție,crezi că viața a fost doar un divertisment cu măști,cerul îți pare un tapet cu demoni, ba chiar o urăști.... V. NIMENI ÎN DRUMUL MEU, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 2067 din 28 august 2016. Nu-i nimeni pe drum... Doar eu și cu Luna, Câteva stele, ce-și plătesc acum arvuna Cerului ce pe mine singur m-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
care a cunoscut în viață și durerea, dar nu și-a pierdut niciodată puterea. Sunt un Eu ca oricine care are complexe, care visează la dimineți perfecte, care-și trage sufletul și cântă duios, dar știe-n viață ce-i urât și ce-i frumos. Sunt un Eu căreia-i place bună seara-n doi, care nu mai vrea doar vânt și ploi, care a plecat la drum c-un singur bagaj, dar nu și-a lăsat nimănui sufletul gaj. Sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
cochetează,care a cunoscut în viață și durerea,dar nu și-a pierdut niciodată puterea.Sunt un Euca oricine care are complexe,care visează la dimineți perfecte,care-și trage sufletul și cântă duios,dar știe-n viață ce-i urât și ce-i frumos.Sunt un Eucăreia-i place bună seara-n doi,care nu mai vrea doar vânt și ploi,care a plecat la drum c-un singur bagaj,dar nu și-a lăsat nimănui sufletul gaj.Sunt un Eucare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]