17,513 matches
-
record></Cite></EndNote>(pentru o excelentă trecere în revistă, vezi Sharpe și Smith, 2005). Un bun exemplu este Index of Social Health (ISH), introdus de Miringoff și colegii săi de la Universitatea din Fordham. El cuprinde 15 domenii, agregate într-o variabilă luând valori între 0 și 100: mortalitate infantilă; rata copiilor abuzați; copii săraci (procentul celor sub 18 ani sub pragul sărăciei); rata de sinucideri între 15 și 19 ani; abuzul de droguri între 12 și 17 ani; abandonul școlar între
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
critici: ponderea prea mare a alfabetizării, în ciuda faptului că măsura acestui concept nu este fidelă, sensibilitatea prea mare la micile variații ale componentelor, ceea ce alterează diferențele de rang dintre țări, alegerea arbitrară a ponderilor acordate celor trei dimensiuni, neincluderea unor variabile cruciale precum libertatea politică și drepturile omului ADDIN EN.CITE ADDIN EN.CITE.DATA (Booysen, 2002; Raworth și Stewart, 2005), unele dintre acestea fiind luate în considerare la modificările ulterioare. Unul dintre cei mai cuprinzători indici compoziți este introdus de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
indicatorii definiți/aleși ca necesari. Lipsa unei planificări riguroase a evaluării nu poate fi suplinită/compensată prin „risipa” de metode. Dezvoltarea unei „matrici a evaluării, cu listarea întrebărilor de interes, a indicatorilor care vor fi folosiți pentru evaluarea rezultatelor, a variabilelor și a surselor de date pentru variabile” (Baker, 2000, p 30) este un exercițiu care ar trebui să preceadă derularea etapei de culegere a datelor, indiferent prin ce metode (calitative/cantitative) se realizează. Un al doilea aspect important în planificarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
planificări riguroase a evaluării nu poate fi suplinită/compensată prin „risipa” de metode. Dezvoltarea unei „matrici a evaluării, cu listarea întrebărilor de interes, a indicatorilor care vor fi folosiți pentru evaluarea rezultatelor, a variabilelor și a surselor de date pentru variabile” (Baker, 2000, p 30) este un exercițiu care ar trebui să preceadă derularea etapei de culegere a datelor, indiferent prin ce metode (calitative/cantitative) se realizează. Un al doilea aspect important în planificarea evaluării, cu consecințe asupra alegerii strategiei de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și simulările matematice sunt considerate a fi mai obiective, însă presupun limite date de necesitatea completitudinii modelului și de faptul că pot apărea evenimente neprevăzute, pe care experții, dispunând de informații din interior, le pot intui. Specificarea modelului (includerea anumitor variabile și excluderea altora, selecția tipului de simulare matematică) trebuie făcută de experți și este rezultatul unui proces decizional bazat pe judecata experților. De asemenea, interpretarea datelor și ajustarea modelului atunci când este cazul sunt făcute tot de către experți, în urma unor decizii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
misiune/viziune pentru organizațiile din România cu rol în dezvoltarea socială. Mișcări sociale - Adrian Hatos Definiția mișcărilor sociale F. Chazel (1997, p. 305) definește mișcarea socială (m.s.) ca „...o acțiune colectivă de protest și contestare ce urmărește să impună schimbări - variabile ca importanță - în structura socială și/sau politică, apelând frecvent - dar nu în mod exclusiv - la mijloace neinstituționalizate”. Aproape toate definițiile m.s. subliniază, în fond, caracterul lor colectiv, de protest sau revendicativ, faptul că vizează schimbarea în diverse forme și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diplomației este preferată varianta echipelor de n., nu a indivizilor, întrucât o echipă conține specialiști din diverse domenii: juridic, economic etc. și, prin urmare, într-o negociere are o competență cumulată. A. Sawyer și Guetzkow vorbesc despre trei grupe de variabile implicate în n.: (în Dragoș, 2005): Variabilele cauzale (anterioare și simultane procesului de negociere); - negociatorii: diferențele culturale, de atitudine, de personalitate, de statut; - scopul n.: interesele, gradul de divergență; - organizarea n. și informațiilor: secret/public, număr participanți, nivel de informare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu a indivizilor, întrucât o echipă conține specialiști din diverse domenii: juridic, economic etc. și, prin urmare, într-o negociere are o competență cumulată. A. Sawyer și Guetzkow vorbesc despre trei grupe de variabile implicate în n.: (în Dragoș, 2005): Variabilele cauzale (anterioare și simultane procesului de negociere); - negociatorii: diferențele culturale, de atitudine, de personalitate, de statut; - scopul n.: interesele, gradul de divergență; - organizarea n. și informațiilor: secret/public, număr participanți, nivel de informare, nivel de stres, timp alocat. Variabilele de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2005): Variabilele cauzale (anterioare și simultane procesului de negociere); - negociatorii: diferențele culturale, de atitudine, de personalitate, de statut; - scopul n.: interesele, gradul de divergență; - organizarea n. și informațiilor: secret/public, număr participanți, nivel de informare, nivel de stres, timp alocat. Variabilele de proces (pregătirea, comunicarea, procedurile, strategiile negocierii). Variabilele de rezultat (moduri și criterii de evaluare a felului în care n. și-a atins scopul). B. Modelul PIN al n. dezvoltat de Kremenynk, presupune cinci variabile (Dragoș, 2005): Actorii n. (interesele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
negociere); - negociatorii: diferențele culturale, de atitudine, de personalitate, de statut; - scopul n.: interesele, gradul de divergență; - organizarea n. și informațiilor: secret/public, număr participanți, nivel de informare, nivel de stres, timp alocat. Variabilele de proces (pregătirea, comunicarea, procedurile, strategiile negocierii). Variabilele de rezultat (moduri și criterii de evaluare a felului în care n. și-a atins scopul). B. Modelul PIN al n. dezvoltat de Kremenynk, presupune cinci variabile (Dragoș, 2005): Actorii n. (interesele lor, raportul de putere, interacțiunea). Structura n. (obiectul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivel de stres, timp alocat. Variabilele de proces (pregătirea, comunicarea, procedurile, strategiile negocierii). Variabilele de rezultat (moduri și criterii de evaluare a felului în care n. și-a atins scopul). B. Modelul PIN al n. dezvoltat de Kremenynk, presupune cinci variabile (Dragoș, 2005): Actorii n. (interesele lor, raportul de putere, interacțiunea). Structura n. (obiectul negocierii, contextul). Strategiile n. (diagnosticul situației, fixarea obiectivelor, modalitățile de conducere a întâlnirii). Procesele n. (secvențele acțiunilor actorilor: informare, comunicare, strategii de influențare). Rezultatele n. (încheierea acordului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
activismul social, la care fac trimitere, totuși, unele lucrări (de exemplu, Brady, Verba și Shlozmann, 1995). Majoritatea savanților recunosc că participarea poate fi rezultatul conformării la norme sociale sau seturi de obligații colective (Almond și Verba, 1996; Hechter, 1987). O variabilă importantă, mai ales pentru reprezentanții școlii capitalului social, este încrederea interpersonală. Contrar tezelor lui Putnam (1995), potrivit căruia participarea creează încredere, Stolle (1998) și Uslaner (2003) arată că membrii asociațiilor voluntare se recrutează mai ales dintre persoanele care au niveluri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
știe clar că obiectivele nu pot fi atinse sau când produsul final nu mai prezintă interes. Natura temporară nu se referă la o durată scurtă a timpului de derulare și nici la caracterul temporar al produsului, chiar dacă timpul este o variabilă importantă în management. Odată ce obiectivele au fost atinse, proiectul trebuie să înceteze. În situațiile în care proiectul impune crearea unui nou serviciu sau a unui nou produs, sunt aleși membrii de bază ai echipei, datorită cunoștințelor pe care le au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și nu altul. Putem înțelege de ce guvernele iau anumite decizii în contexte specifice. Putem să ne interogăm asupra efectelor pe care politicile instituționale, procesele și comportamentele le au asupra p.p. Altfel spus, putem să studiem cauzele p.p., politicile fiind considerate variabile dependente, iar factorii politici, sociali, culturali reprezentând variabilele independente. Studiile de p.p. ne oferă informații și despre consecințele, impactul decizilor de p.p. asupra societății (sau comunității vizate). Aici avem de-a face cu o zonă foarte specializată a studiilor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumite decizii în contexte specifice. Putem să ne interogăm asupra efectelor pe care politicile instituționale, procesele și comportamentele le au asupra p.p. Altfel spus, putem să studiem cauzele p.p., politicile fiind considerate variabile dependente, iar factorii politici, sociali, culturali reprezentând variabilele independente. Studiile de p.p. ne oferă informații și despre consecințele, impactul decizilor de p.p. asupra societății (sau comunității vizate). Aici avem de-a face cu o zonă foarte specializată a studiilor de p.p., aceea a evaluării de p.p. Putem vedea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aibă un efect care este anulat de reacția sistemului. În consecință, orice program de schimbare trebuie să ia în considerare efectul intervenției în interdependența schimbării cu alte fenomene cu care interacționează. Există două principii ale schimbării de sistem: principiul alegerii variabilei strategice și principiul abordării alternative și durabile. Principiul alegerii variabilei strategice. Într-o intervenție de schimbare trebuie să se ia în considerare diferențele de poziție ale elementelor/variabilelor care compun respectivul sistem. Schimbarea unei variabile strategice poate produce modificări importante
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
consecință, orice program de schimbare trebuie să ia în considerare efectul intervenției în interdependența schimbării cu alte fenomene cu care interacționează. Există două principii ale schimbării de sistem: principiul alegerii variabilei strategice și principiul abordării alternative și durabile. Principiul alegerii variabilei strategice. Într-o intervenție de schimbare trebuie să se ia în considerare diferențele de poziție ale elementelor/variabilelor care compun respectivul sistem. Schimbarea unei variabile strategice poate produce modificări importante și durabile în toate celelalte variablile, prin efectul difuzării. Elementul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
schimbării de sistem: principiul alegerii variabilei strategice și principiul abordării alternative și durabile. Principiul alegerii variabilei strategice. Într-o intervenție de schimbare trebuie să se ia în considerare diferențele de poziție ale elementelor/variabilelor care compun respectivul sistem. Schimbarea unei variabile strategice poate produce modificări importante și durabile în toate celelalte variablile, prin efectul difuzării. Elementul strategic are o poziție dominantă. Alte elemente pot avea și ele o poziție dominată, dar, deși influențează celelalte elemente, nu au forța de a genera
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dar, deși influențează celelalte elemente, nu au forța de a genera schimbări de structură durabile, influența lor putând fi anihilată ușor de reacția celorlalte elemente. Când se optează pentru un proiect de intervenție, este important, în consecință, să se aleagă variabilele strategice pentru a obține rezultate maxime. Principiul abordării alternative și durabile. De cele mai multe ori, nici un element al sistemului nu poate produce schimbări durabile în întregul sistem. El introduce anumite schimbări în toate celelalte elemente, prin efectul difuziunii, mai mari sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în puncte diferite ale sistemului, au un efect de cumulare, făcând schimbarea mai durabilă și micșorând rezistența la schimbare a masei sistemului. Cele două principii trebuie percepute ca fiind complementare. De regulă, o intervenție punctuală, chiar dacă se face asupra unei variabile (element) strategice, nu produce schimbări de structură și durabile. Ea trebuie susținută și întărită de schimbări și în alte puncte ale sistemului. În acest fel, schimbările se difuzează în sistem, se întăresc reciproc, dacă intervențiile au loc în aceeași direcție
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sistemului. În acest fel, schimbările se difuzează în sistem, se întăresc reciproc, dacă intervențiile au loc în aceeași direcție. Riscurile/eșecurile schimbării Există trei cauze majore ale eșecului unui program de schimbare. Prima cauză este alegerea „punctului de intervenție”, a variabilei asupra căreia se concentrează efortul de schimbare. Dacă se alege o variabilă „dependentă” sau predominant dependentă, schimbarea produsă este limitată și anulată rapid de rezistența sistemului. Este deci important să fie aleasă o variabilă strategică, „dominantă”, care produce efecte importante
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dacă intervențiile au loc în aceeași direcție. Riscurile/eșecurile schimbării Există trei cauze majore ale eșecului unui program de schimbare. Prima cauză este alegerea „punctului de intervenție”, a variabilei asupra căreia se concentrează efortul de schimbare. Dacă se alege o variabilă „dependentă” sau predominant dependentă, schimbarea produsă este limitată și anulată rapid de rezistența sistemului. Este deci important să fie aleasă o variabilă strategică, „dominantă”, care produce efecte importante de difuziune a schimbării și reduce rezistența la schimbare a sistemului. Dar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este alegerea „punctului de intervenție”, a variabilei asupra căreia se concentrează efortul de schimbare. Dacă se alege o variabilă „dependentă” sau predominant dependentă, schimbarea produsă este limitată și anulată rapid de rezistența sistemului. Este deci important să fie aleasă o variabilă strategică, „dominantă”, care produce efecte importante de difuziune a schimbării și reduce rezistența la schimbare a sistemului. Dar, cel mai adesea, o singură acțiune, chiar asupra unei variabile strategice, nu este suficientă, trebuind să fie susținută și de intervenții în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anulată rapid de rezistența sistemului. Este deci important să fie aleasă o variabilă strategică, „dominantă”, care produce efecte importante de difuziune a schimbării și reduce rezistența la schimbare a sistemului. Dar, cel mai adesea, o singură acțiune, chiar asupra unei variabile strategice, nu este suficientă, trebuind să fie susținută și de intervenții în alte puncte ale sistemului (principiul intervenției alternative). A doua cauză este lipsa de continuitate a intervenției. Adesea, intervențiile de schimbare eșuează. Ce înseamnă eșuarea ? Într-o primă fază
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
constatare, UNICEF din Republica Moldova a lansat un program de convingere a familiilor de a acorda o atenție sporită copilului mic: „citiți împreună cu copilul”, „jucați-vă cu copilul”, „îmbrățișați și sărutați copilul”. Se consideră că atenția acordată copilului mic este o variabilă strategică cu efecte durabile și pozitive. Este clar că în evoluția copilului vor interveni și alți factori determinanți, care pot susține sau contracara acțiunea inițială. De aceea, un efect substanțial și durabil este o acțiune alternativă și multiplă. S-a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]