10,104 matches
-
Moldova și Țara Românească a germanului Engel (l 804), toate acestea trebuie înțelese ca fiind etape ale constituirii unei tradiții care se dorea circumscrisă unui spațiu precis Dacia, leagănul patriei, dar care se nutrea dintr-un mediu cultural mult mai vast. Kogălniceanu exprimă această dublă inspirație în următorii termeni: "Evenimentele, faptele de seamă ale înaintașilor noștri sînt, prin moștenire, ale noastre". "Istoria notează Al. Zub în comentariile la lucrarea lui Kogălniceanu obligă la acte concordante." Concordanța discursului central la Kogălniceanu, menținută
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Balcani. De aici se observă o dublă apropiere și grija pentru specificul local, ca și pentru o amplă reflecție asupra dezvoltării relațiilor Franței cu Imperiul otoman. Moldova și Țara Românească reprezintă, fără îndoială, o cauză, depășită însă de perspectivele mai vaste decît mizele chestiunii orientale. Astfel, Édouard Thouvenel scrie despre Constantinopol pentru "La Revue des Deux Mondes" și despre războiul Crimeei; Ubicini este interesat de Algeria, Siria și Turcia. Lucrarea sa, Turquie actuelle este editată la Hachette în 1855. Trăsăturile de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un oraș de 11.000-12.000 de suflete. Fortăreața, cedată Țării Românești după Tratatul de la Adrianopol, a fost demolată, urmîndu-se una din clauzele tratatului, iar guvernul a dăruit-o orașului care a construit pe chei, cu ajutorul pietrelor provenind de la demolări, vaste hambare destinate adăpostirii cerealelor. În consecință, Brăila declarată port liber a devenit punctul central al importurilor și al exporturilor pe cale maritimă pentru întreaga Țară Românească". Relativa prosperitate și dinamismul economic nu înseamnă obligatoriu europenizare. Thouvenel schițează bilanțul pozitiv al unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
identitatea românului ca țăran-soldat. Experiența complotului, a revoluției și a războiului, care, pentru majoritatea pașoptiștilor români se împlinește după cîțiva ani de ședere în Franța, determină apariția unei scriituri grăbite și autojustificatoare a istoriei sub forma unei fresce mult mai vaste, care integrează destinul României într-o viziune universalizantă a socialului, a democraticului și a naționalului. La Paris, tinerii români au măsurat amploarea anti-rusismului romantic al unei generații de intelectuali francezi a căror copilărie a fost alimentată de înfrîngerea napoleoniană și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Niciodată nu-i mulțumit. Ai face bine să taci, țestoaso!"". Punctul de vedere al lui Alecsandri este tragic. Scriitorul pleacă de la o constatare locală și știe, fără să o spună explicit, să sustragă deciziilor și angajamentelor locale perspectivele reamenajărilor mai vaste. În 1878, Rusia desfășoară o politică amplă, care include în Balcani România, Serbia și Bulgaria și care trece și dincolo de Balcani, spre Batum, Kars și Ardahan. Politicienii români tac în privința unei geopolitici care îi depășește, suprasolicitînd drama și tragedia națiunii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care se reduce la o oligarhie a banilor, avînd nevoie de un stat absolutist pentru a-și asigura dezvoltarea. Astfel, "grupul revoluționarilor liberali a devenit o oligarhie care s-a guvernat, ca și absolutismul occidental, în aceleași circumstanțe, printr-o vastă birocrație susținută de un puternic militarism". Modalitățile de exercitare ale parlamentarismului cenzitar de la 1866 nu reprezintă o simplă deghizare sau o mască ipocrită; acestea semnalează și corectează starea de slăbiciune temporară a burgheziei care își manifestă capacitățile de cucerire în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
maternă. Replica Bucureștiului, sub forma unui lung memoriu al reprezentantului permanent al României pe lîngă Societatea Națiunilor, este categorică: reforma agrară făcută, publică prin decretul lege din 10 septembrie 1919, are un caracter pur social și economic, înscriindu-se în vastul program de transferare a pămînturilor. Modalitățile specifice ale reformei din Transilvania sînt legate de conjunctura de atunci. În 1919, influența bolșevică și mișcările revoluționare cuprindeau Transilvania; trebuise, prin urmare, acționat rapid, permițîndu-li-se țăranilor să-și arendeze pămînturile imediat și direct
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este aceea a subordonării acțiunilor bilaterale ale diplomației sale interesului general. Cînd se adresează, în iunie 1934, președintelui Consiliului Francez, Barthou, aflat în vizită în România, este pentru a afirma: "Politica noastră constă în inserarea activității țării noastre într-o vastă rețea însuflețită de același ideal, astfel încît, nesacrificînd nici o parte din interesele noastre naționale, acțiunea noastră să fie subordonată constant interesului general". Răspunsul lui Barthou în fața Parlamentului român la 21 iunie 1934 este foarte clar: "Teritoriul vostru este doar al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a gîndi cultura, o cultură universalistă, umanistă și deschisă. Viziunea lor optimistă eliberează identitatea unui specific dureros, sublimat. Viziunea viitorului este deposedată de o întreagă credință față de fatalitatea arhaicului înălțată la rangul de destin național. Analizele lăsate de Lovinescu în vasta Istorie a civilizației române moderne, publicată între 1924-1926, sînt revelatoare pentru acest credo progresist. Curajul autorului este total și răstoarnă în același timp credințele conservatorilor tradiționaliști și pe acelea ale adepților unei revoluții conservatoare dirijată împotriva influențelor democratice ale Occidentului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin sentimente, în iubire și întru lege, în disciplină și echilibru, în ordine și în credință pentru că, prin muncă, vom merge spre prosperitate. Să fim pregătiți". Spectacolul oferit pentru întreaga Românie în această zi de septembrie este acela al unei vaste expieri indispensabile oricărui elan înnoitor. Căci Antonescu vrea să reconstruiască totul. La 21 septembrie, în Consiliul Miniștrilor, el declară: "Trebuie să recîștigăm tot timpul pierdut de predecesorii noștri". Acest timp pierdut este timpul irosit în alianța cu Franța și Marea Britanie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și mizele ideologice se suprapun: este imposibil să se realizeze o bună colectivizare care este corolarul industrializării, cu o populație analfabetă, afirma Dej în 1949. Este, așadar, necesar să se construiască un partid care să fie altceva decît o grupare vastă și idealistă pentru unii din membrii săi și deliberat oportunistă pentru alții. În 1949-1950, un număr de 249.125 de membri urmează cursuri de integrare marxist-leninistă. Vor fi 323.862 în 1950-1951. Viitoarea elită este trimisă la Școala de științe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
umanism progresist. Această stranie oglindă a relațiilor Est-Vest transmite cetățenilor din Est o imagine asupra lor înșiși, dacă nu mulțumitoare, atunci cel puțin tolerabilă. Imaginile pe care manualele românești ale acestor ani le oferă copiilor nu sînt resimțite ca mincinoase: vaste cîmpii fertile și combinate care prezintă toate provocările tehnicii; muncitori mulțumiți care, în minele din Valea Jiului, au creat ateliere unde își petrec timpul liber pictînd. Aceste imagini sînt reproduse într-un album în prefața căruia se anunță: "Sub conducerea Partidului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
80.397 în 1966. Propaganda anunță: "în cursul acestor ani de viață liberă, lumina și cultura au pătruns victorios pînă în colțurile cele mai îndepărtate ale țării, moștenirea rușinoasă lăsată de regimul de exploatare analfabetismul, marasmul a fost lichidată. O vastă rețea de școli și de instituții de învățămînt preșcolar elementar, mediu și superior cuprinde orașele și satele țării". Brucan povestește că a văzut în fundul unui sat izolat un bătrîn de optzeci și doi de ani învățînd să citească... Încadrarea, după cum
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ar fi însărcinat de a o remite împăratului Germaniei, aceasta se esplică cu totul natural prin apropiata aniversară a nașterii lui Vilhelm I, împrejurare pe care nuveliștii o pierduseră cu totul din vedere când au citat misiva aceasta în sprijinul vastelor combinațiuni politice împreunate de ei cu călătoria ministrului român. Multă lumină nu ne dă această revistă. Ea confirmă numai că așa-numita "răscumpărare" - cea mai populară cestiune, o numea "Romînul" - a fost așa de bine impusă ca oricare alta și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de zgomotoase ca și rezultatul alegerilor englezești. Pentru a aprețui cauza și înțelesul acestor izbucniri de durere va fi de ajuns să știm că ziarele de cari e vorba sânt tocmai acelea ce făcuseră din alianța austro-germană obiectul celor mai vaste speculații. Acele foi neîncetat declarau că punerile la cale ce rezultaseră din călătoria prințului de Bismarck la Viena dedeseră echilibrului european niște temeiuri solide și durabile, la adăpostul tuturor eventualităților, și iată că-i de ajuns să se schimbe ministerul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cine-i d. Giani, vor fi întrebînd periferiile țării. Distinsu-s-au prin ceva ca jurisconsult, e un orator mare, un celebru diplomat, vrun învățat magistru, vrun om care să fi dovedit o energie mare de caracter sau o minte vastă? Nimic din toate acestea. E un tânăr care e în stare a scrie fraze fără de nici un înțeles, a ținea discursuri confuze, fără cap și fără coadă, în Adunare, a se trezi la tribunal și, în hohotul general a chiar amicilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e special întru ale drumului de fier, ci cel mult niște amabili diletanți. Am înțelege ca un om special în materie, care ar fi construit el însuși linii de drum de fier de ex. și care, prin știință și o vastă esperiență, ar fi o autoritate, să fie plătit escepțional cu 30 - 40 000 de franci pe an. Dar trei directori, dintre cari nici unul nu e competent în materie și nu au nici un fel de antecedente în această specialitate... iată ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai periculoasă, de-a privi funcțiunile statului sau ale altor așezăminte ca pe niște sinecure. {EminescuOpXI 178} Astfel, d. primar de București ia odată leafa de primar. Dar să nu crează cineva că, pentr-un asemenea om de-o inteligență vastă, administrația unui oraș de 200 000 de suflete ar fi atât de grea încît să-i ocupe tot timpul. Din contra, în câteva minute s-a regulat tot ce privește comuna și d. primar are timpul a se ocupa cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum însă, vor purta pururea această maculă. Onorabilii confrați trebuie să știe că Aristotel n-a trăit în zadar în mijlocul acelei mizerabile, mincinoase și fără de caracter demagogii din Atena, că nu în zadar s-a consumat pe pământ acea inteligență vastă care s-a ocupat cu discusutul tuturor cutelor sofistice în cari s-ascunde micimea omenească. O ultimă observare. Noi admitem în adevăr că prințul Dim. Ghica merge azi mînă-n mână cu onorabilele, învățatul și neprihănitul Serurie, precum și cu onorabilele Fleva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-i face tăria ei și mai ales nu o va scoate din această situație prin niște interesante apeluri la dezinteresarea ei. Dacă dealtminteri Franța a luat o inițiativă în cestiunea greacă, Englitera a luat și ea una cu mult mai vastă și mai îndrăzneață provocând Conferența de la Berlin și nota de curând prezentată Porții. Englitera e singurul și adevăratul autor al stârnirii dificultăților orientale. Dânsa și-a închipuit concertul european, dânsa a lucrat ca să-l fondeze, dânsa s-a pus în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sfârșind cu cultura viței, pe care prezidentul Consiliului nostru de Miniștri să n-o priceapă din fir în păr, cu toate acestea umilita noastră părere e că aceste ilustre personaje sânt prea exigente față cu inteligența lor înaltă și cu vasta lor putere de muncă, că prea se-ncarcă cu activități diverse, încît uneori ne e teamă ca nu cumva să-i pierdem prin prea marea osteneală ce și-o dau în afacerile statului. Și, oricine ne-o va concede, ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
netrecute în socoteli, ca cele 8 milioane ale Rusiei, ridicarea cheltuielelor bugetare cu 34 la sută, decorarea cu medalii și ordine a lui Nichipercea și a egalilor săi, numirea unor advocați de mâna a doua în directorate unde se cer vaste cunoștinți tecnice și mecanice, spoliarea tezaurului public prin crearea de lefuri fabuloase în folosul patrioților de meserie, cu-n cuvânt statul omnipotent devine o jucărie în mâna demagogilor, iar poporul se zbate fără putere, jumulit și esploatat într-un mod
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la revoluția din 1848, el a fost una din podoabele Curții lui Grigorie Ghica Vodă, amic și consiliar în cele bune al lui Vodă {EminescuOpXI 329} Cuza, prezident al Constituantei din 1866, prezident de Consiliu sub Vodă Carol. O învățătură vastă, un spirit de o libertate genială, o onestitate superioară până și umbrei vreunei îndoieli, un nume vechi, înrădăcinat în tradițiile unui curat patriotism și, cu toate nesfârșitele necazuri ale vieții sale, totdeauna vesel, amabil, îndatoritor, oricât de obosit, de bolnav
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rezultatele ulterioare, a trebuit, afară de aceasta, ca atunci și celula organică ce compune astăzi creierul animalic cel mai dezvoltat să fi existat într-o formă sau alta atomistică. Este dar o dezvoltare nu perpetuă probabil, dar ale cărei limite sânt vaste și necunoscute. Nimic nu ne autorizează a crede că procesul de dezvoltare al sistemei planetare, al stadiului nostru chimic organic, al speței umane îndeosebi, sânt la culmea evoluțiunii respective. Nimic nu ne autorizează a crede aceasta; dar aceea ce ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unde se produc întrebările mari înșirate mai sus, unde se frământă problema "existenții", trebuie să aibă și el legile lui de lucrare și este foarte important să le cunoaștem. Astăzi, când științele exacte își deschid înainte un orizont așa de vast, când comoara cunoștințelor noastre pozitive este așa de colosală și crește încă mereu, logica, ca știința care are de obiect cercetarea legilor ce domnesc asupra lucrării organului gândirii omenești, organul ideii și cunoștinții, și ca metodă de control a acelei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]