5,522 matches
-
se explică intensitatea proceselor de alunecare existente în vatra satului Chișcăreni, pe versanții din Valea Odăii, Valea Rece sau la est de Șipote și Hălceni. Alternarea unor sectoare umede cu altele mai uscate impune ca în proiectele de utilizare a versanților să se ia în considerare nu numai stabilitatea, ci și gradul de umiditate al acestora. III. Unitatea apelor înmagazinate în nisipuri și nisipuri argiloase aluviale de șes este extinsă în lungul Miletinului și cu areale mai restrânse în văile afluenților
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
suspendate la nivele diferite deasupra orizontului acvifer din baza aluvionarului, astfel că, în șesul Miletinului, apa subterană se află la adâncimi foarte diferite, fiind în general la 2,5-3 m spre albia minoră și la 0-0,5m spre contactul cu versanții. În perioadele umede ale anului nivelul apei subterane din șes are adâncimi mai mici, oscilațiile fiind în jur de 2 m. Analizele chimice ale probelor luate din aluviunile șesului Miletin arată un conținut bogat în săruri solubile (bicarbonați, sulfați,cloruri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
25 milioane m³. Cel mai frecvent, volumul undelor de viitură este sub 8 milioane m³. În asemenea condiții, o parte din șesul Miletinului ca și albiile majore ale afluenților sunt inundate, la aceasta contribuind și scurgerea neorganizată a apei de pe versanți. Ca o consecință a climatului continental, cu nuanță excesivă, în care se încadrează zona cercetată, debitul înregistrat în unii ani are valori medii foarte coborâte (0,009 m³/s, în august 1952). În anii cu secete prelungite scurgerea se apropie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de vegetația ierboasă mezoxerofilă și xerofilă, dar o mare răspândire o au și plantele halofile și higrofile. Fragmentarea reliefului,, pantele accentuate, excesul de umiditate din lungul șesurilor și sărăturarea solurilor acestora, ca și larga dezvoltare a proceselor de degradare a versanților din multe sectoare au limitat transformarea silvostepei de aici în scopul utilizării agricole. Astfel, este semnificativ de menționat că terenurile arabile ocupă doar un procent de 59,9%, iar pășunile și fânețele naturale la un loc ocupă 22,6% din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deosebim : (arțarul (Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vegetale). Vegetația de pajiști xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din care unele sunt cosite anual, altele sunt temporar pășunate. Pășunile (21,9%) au o mare extindere pe numeroși versanți improprii agriculturii, în timp ce fânețele ocupă areale mici (0,74%)pe versanți cu pante reduse, dar afectați de alunecări stabilizate. Fondul de bază al pajiștilor zonale, de coastă, este constituit mai ales din speciile: păiuș (Festuca valesiaca și F. pseudovina) în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din care unele sunt cosite anual, altele sunt temporar pășunate. Pășunile (21,9%) au o mare extindere pe numeroși versanți improprii agriculturii, în timp ce fânețele ocupă areale mici (0,74%)pe versanți cu pante reduse, dar afectați de alunecări stabilizate. Fondul de bază al pajiștilor zonale, de coastă, este constituit mai ales din speciile: păiuș (Festuca valesiaca și F. pseudovina) în pajiștile nedegradate, apoi colilie (Stipa lessingiana), pir(Agropyrum cristalun), pe cornișele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de umiditate apare Aster tripolium. În bălți sau la marginile iazurilor se întâlnesc și specii cum sunt : broscărița(Potamogeton
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe numeroși versanți. În ceea ce privește importanța social -economică a componentelor mediului natural, pentru teritoriul comunei Șipote, solul rămâne resursa cea mai valoroasă. În acest scop, cunoașterea, păstrarea și mărirea rentabilității solurilor constituie una din premisele de bază ale dezvoltării economice a teritoriului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul argilos și salinizat. e) -Deluviul de pe versanții văilor cu pante accentuate și frământate de alunecări. f) - Aluviuni și coluvii ce conțin în mare parte săruri solubile (sulfați, cloruri)provenite, fie din timpul depunerii, fie aduse ulterior de apele ce se scurg pe pante peste marnele gipso-clorurate. Cu privire la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de la cernoziomurile decarbonate la cernoziomurile bogate slab degradate textural. e) -Cernoziomul levigat progradat caracterizat prin prezența eflorescențelor de CO3 Ca. 2) Cernoziomurile sunt întâlnite atât pe formele de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu înclinarea între 1ș și 5 ș. Aceste soluri sunt identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu înclinarea între 1ș și 5 ș. Aceste soluri sunt identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune a solului în zona studiată. În afară de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
însoțește peste tot peisajul geografic. Datorită alcătuirii petrografice (succesiuni de marne și nisipuri),prezenței pânzelor de apă, ce îmbibă baza stratelor permeabile și poroase, desimii văilor care oferă numeroase pante,structurii geologice cu strate slab înclinate, aproape că nu există versant de vale care să nu fie afectat de alunecări. În urma cercetărilor efectuate asupra solurilor din zonă, au fost propuse o serie de măsuri pentru împiedicarea eroziunii. Lupta împotriva eroziunii solurilor și pentru refacerea solurilor distruse este strâns legată în zona
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au utilizat cantități mari de îngrășăminte chimice. Un aspect negativ în privința calității factorilor de mediu îl reprezintă agravarea proceselor de degradare a solului, atât ca urmare a unor fenomene naturale cât și ca urmare a activităților antropice . Astfel, pe versanții de la Chișcăreni, Iazu - Vechi, Iazu - Nou, precum și zona cuprinsă între drumul județean și Valea Miletinului, la Hălceni, solurile sunt afectate de eroziuni de suprafață și de adâncime,precum și de alunecări de teren. Între satele Șipote și Chișcăreni, între trupurile izolate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
zona cuprinsă între satele Șipote și Chișcăreni, între trupurile izolate ale satului Iazu -Vechi, precum și zona cuprinsă între drumul județean și Valea Miletinului la Hălceni. Pentru solurile afectate de eroziuni de suprafață și de adâncime e necesară plantarea zonelor de versant unde se manifestă alunecări de teren. Pentru îmbunătățirea calității solului afectată, în principal, de platformele neamenajate pentru depozitarea gunoiului menajer și de dejecțiile provenite din sectorul zootehnic, ca și de o serie de degradări cvasiantropice (eroziuni, alunecări etc.)e necesară
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
analize fizico-chimice și biologice ale potențialului productiv al pământului, pentru a putea fi luate măsuri de combatere a fenomenului de degradare a solului. Având în vedere caracteristica reliefului din această zonă, constituit din interfluvii, precum și gradul de fragmentare avansat al versanților din zonele Chișcăreni, Iazu - Vechi, Hălceni și Iazu -Nou sunt necesare măsuri ameliorative pentru prevenirea unor fenomene de degradare a fondului funciar agricol, precum și alunecărilor de teren, ce pun în pericol o bună parte din așezarea Chișcăreni. Astfel, e necesară
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
plantelor cu rădăcini fasciculare, înțelenirea cu graminee furajere, fertilizări cu materii organice încorporate adânc, plantarea cu vegetație lemnoasă. Efectuarea de plantări începute și neterminate va contribui atât la fixarea terenurilor, cât și la îmbunătățirea microclimatului din zonă. De asemenea, plantarea versanților din zonele Chișcăreni, Iazu - Vechi, Iazu -Nou și Hălceni va contribui, în special, la ameliorarea fenomenelor de alunecare a terenurilor, dar, nu lipsit de importanță,va contribui și la îmbunătățirea microclimatului în zonele respective, precum și, dincolo de aspectul ecologic, va constitui
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
prin împăduriri pe terenuri degradate, crearea de aliniamente și alte categorii de plantații precum : perdele de protecție antierozională în zonele agricole, perdele de separație dintre zonele cu caracter industrial și zootehnic de cele de locuit, dintre cursurile de apă și versant și, de asemenea, în zonele perimetrale cimitirelor, pe o rază de cel puțin 50 de m. Prin măsuri și acțiuni silvotehnice și de amenajare trebuie să se urmărească extinderea regenerării naturale, ameliorarea compozițiilor și a schemelor de împădurire, prin promovarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
psihofiziologic apariția limbajului se consideră ca fiind urmarea progreselor psiho-motorii și gesturale, cuvintele venind să se substituie gesturilor sau mimicii, implicând din partea copilului o activitate pozitivă, dinamică, după E. Pichon „un răspuns al dorinței de a vorbi” (148). Cele două versante ale învățării verbale nu pot fi disociate în primele începuturi ale limbajului, cunoașterea perceptivă și praxiile articulatorii - totul se asociază întrun comportament global - care se reînnoiește fără încetare. Dimpotrivă, întârzierea și deficiențele de limbaj indică dificultățile și oferă în anumite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că achiziția limbajului chiar la copiii cu dezvoltare normală poate să atingă nivele diferite în ceea ce privește înțelegerea limbajului și modalitatea în care ei se servesc de limbaj, am continuat linia directoare a observațiilor noastre, apreciind dezvoltarea în paralel a celor 2 versante: înțelegerea și utilizarea, după etalonul fixat de autoare în funcție de vârstă. Probele au fost aplicate subiecților cu integritate a aparatului fono-articulator și cu integritatea proceselor intelectuale și operaționale: grupa A, și subiecților cu despicături congenitale l.m.p. în două ipostaze: când dezvoltarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rhinolalici prezintă: a) nivel de înțelegere a limbajului sensibil egal cu grupul normal, dar superior grupului C - oligofreni; b) nivel de utilizare a limbajului inferior grupului A - subiecți normali - dar superior grupului C - oligofreni. Utilizarea limbajului se înscrie deci ca versantul cel mai precar la subiecții rhinolalici, explicat atât prin dificultățile impuse de insuficiența velară cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Copilul rhinolalic - nu realizează dorința de a vorbi, lovindu-se de diferite obstacole și limbajul pierde astfel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Astfel subiecții rhinolalici prezintă: a) nivel de înțelegere a limbajului sensibil egal cu grupul normal, deci superior grupului de oligofreni; b) nivel de utilizare a limbajului inferior grupului normal, dar superior grupului de oligofreni. Utilizarea limbajului se înscrie deci ca versantul cel mai precar, atât prin dificultățile de insuficiență velară, cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Rezultatele obținute la probele verbale și neverbale de inteligență relevă faptul că subiecții cu despicături prezintă coeficienți de inteligență ceva mai mici
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de acumulare de-a lungul văilor. Relieful structural este reprezentat de suprafețe interfluviale de eroziune, cu fragmentare deluroasă și colinară ce constituie relieful dominant din cadrul fermei. Aceste suprafețe s-au format pe un complex argilo-marnos, puternic fragmentat de rețeaua hidrografică. Versanții afectați de procese geomorfologice actuale, ca: spălări, eroziune liniară în diferite stadii, alunecări, sunt un alt tip de relief întâlnit în cadrul primei categorii. Relieful de acumulare întâlnit de-a lungul văilor cupride: văi halocene de origine aluvială inundabilă, reprezentate de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]