3,592 matches
-
a rostirii: ca substrat al ființei, ca lăsare-să-fie a străfundului în pura sa putință de a fi. Oare nu - (și) de data aceasta - tocmai în gura lui zumzuie toate albinele lumii? În gura care spune lumea pe numele ei necunoscut, vestește veșnica prefacere și pune în vedere rodul imaginii? Levitația vederii (Leonid Dimov) Rondelul lumânărilor de Leonid Dimov 23 pare la prima vedere un joc gratuit al reflectării. Lumânările suprapuse își comunică una alteia lumina, configurând un spațiu moale, irizat discret
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ori, terapeuții au identificat cadrul de referință al metaforei terapeutice în paginile Sfintei Scripturi: "Îmi voi deschide gura în pilde, voi spune lucruri ascunse de la întemeierea lumii" (Matei 13, 35); " Îmi voi deschide gura și voi vorbi în pilde, voi vesti lucruri ascunse de mult, ceea ce am auzit, ce știm, ce ne-au istorisit părinții noștri" (Psalmul 78; 2-3). Metaforele terminologice /conceptuale acoperă sfera conceptual-semantică a limbajelor specializate, ca denotative, în timp ce metafora terapeutică este importantă prin valoarea formativă și curativă etc.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
proiecte de schimbare, unele extrem de realiste, altele naive, dar pline de bun-simț. Ele, aceste producții, trec printr-o filieră lungă, adesea li se pierde urma, poate se Întorc la autorii inițiali, desigur Îmbunătățite, dar acest tip de comunicare umană ne vestește că mai există și o altă Românie, a speranței și a construcției. Lupta pentru schimbare nu a fost Încă abandonată. Recent am primit o analiză de factură psihosociologică, deși e clar că autorul nu aparține acestei categorii de specialiști. Vrând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dar o conving că nu e cazul. Până la urmă nu e treaba noastră. Nu încalcă legea în niciun fel. Evident, sunt fie indiferenți, fie incapabili să aibă grijă de pisică. Crăciunul Ieri dimineață i-am spus Margaretei. Primește foarte bine vestea; stăm mult și facem planuri împreună. În realitate nu sunt încă hotărât să accept noua însărcinare. Am promis să-l sun pe Gård a treia zi de Crăciun. Margareta bucuroasă, pare sincer mândră de promovarea mea. Destupăm o sticlă de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
mare operă populară de care își amintește istoria”. (Renan) Mișcarea franciscană s-a răspândit rapid, prin marea ei forță de convertire, ce îi însuflețea pe acei adepți ai săi, torțe vii ale credinței, porniți în cele patru zări, să-L vestească pe Cristos și pe urmașul său, Francisc. Ei, acești apostoli luminați, au ajuns și pe aceste meleaguri, încă din timpul vieții Sărăcuțului din Assisi și au sădit cu rod, sămânța cea bună. În ceea ce urmează vom evidenția contribuția deosebită a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Cristos. Francisc a fost autorul cel mai convingător al convertirii, prin fapte și vorbe, cu înțelepciune și iertare, semănând pretutindeni pacea: „Domnul să îți dăruiască Pacea!”, „iubiți-i pe aceia care vă blamează”. El știa că „din clipa în care vestiți Pacea, trebuie să o purtați și mai mult în inimile voastre”. Din profunda dorință de pace a lui Francisc au pornit misiunile fraților minori: „să nu se lupte nici cu cuvântul și nici cu spada, ci să se arate cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nu se lupte nici cu cuvântul și nici cu spada, ci să se arate cu toată disponibilitatea, mărturisindu-se prin aceasta, calitatea de creștin”. Ca misionar trebuie să urmezi corect pașii: întâi asculți, ești disponibil și ajuți, iar mai apoi vestești Cuvântul Domnului sub forma laudei. Sărăcuțul din Assisi își pregătea minuțios, cu mare seriozitate misiunile; el le cerea miniștrilor să-i studieze bine pe frații ce vor să devină misionari, să le cunoască abilitățile și cunoștințele. Francisc a manifestat un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
folosesc și reflectă încărcătura și puterea spirituală a celui ce le emite. Comunicarea autentică cere dăruire de sine, vigilență interioară și bună intenție. Mai întâi se ascultă, apoi se primește lumina cea adevărată a cuvintelor, și, abia la sfârșit se vestește prin cuvinte, întru Domnul. „Cât timp aveți lumină, credeți în lumină, ca să deveniți fii luminii” (In. 35, 36). În lumea cuvintelor, adevărata lor putere, vine de sus, cu mare strălucire, iar robul care o primește o are numai după măsura
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui”. Am avut revelația unei personalități emblematice, cu mare dragoste de țară și popor, care a înnobilat catolicismul românesc cu misiunea carității și harul convertirii. A fost un apostol luminat, care a trăit cu intensitate chemarea lui Cristos „Mergeți și vestiți evanghelia”, convins fiind de necesitatea ca „toți să fie una”. I. Drumul „Nu contează calea, ci CUM o parcurgi.” S-a născut la zi mare, în Duminica Crăciunului (25.XII.1873) într-un palat din Constantinopol, în neam de prinți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Preoție din El îl face atât de puternic încât, asemenea lui Cristos, are puterea tuturor cheilor din lume, a legării și dezlegării. Numai preoții sfințesc prin aplicarea și administrarea celor șapte sacramente și prin sacramentaliile instituite de Biserică. Numai ei vestesc Cuvântul mântuitor, prin învățătura creștină și cheamă conștiințele înspre desăvârșire. „Credința vine din ascultarea vestirii, iar vestirea, din Cuvântul lui Cristos” (Rom. 10,17). Ei, Preoții, alină suferințe, veghează cu grijă asupra micii turme, orientând-o pe drumul desăvârșirii în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
celălalt capăt al odăii", în loc să se așeze lângă ea pe divanul albastru. Pe "mica sa prințesă" o numește acum Doniazada. Doniazada era sora mai mică a Șeherezadei, "cea care nu știe nimic despre iubire, cea care ascultă poveștile, cea care vestește apropierea zorilor". Încet-încet, cei doi tineri se îndepărtează unul de altul. Ajung să se enerveze reciproc în așa măsură, încât într-o zi ea urlă la el să plece, aruncând în el cu un mic gheridon aflat în preajmă... După
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de forța chitarelor electrice și a unei sonorizări capabile de-acum înainte să sfideze spațiile infinite"180. Adulții n-au încotro, trebuie să accepte ceea ce devenise evident: o nouă generație slobozise, sprijinită de microfoane și de acustică, țipătul care îi vestea sosirea pe lume. Era vremea ritmurilor yé-yé și a tovărășiilor. Războiul din Algeria se încheiase de un an. În urma dramei, țara fusese cuprinsă de un val de amnezie. Se fac eforturi pentru integrarea în societatea franceză a acelor pieds-noirs care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
leorbăiții aburcați În noi mari adunături naționale. Tu, Dumnezeu al Adevărului, de ce ne lași pe noi În minciună? De ce nu-i spulberi cu glasul tău de tunet? Lovește-i, Mântuitorule, Intru slavă Ta! Sau măcar dă-ne nouă un semn! Vestește-ne! Poate nu se cuvine, Doamne, dar dă-ne nouă, românilor, o putere să ne adunăm grămăjoara Împotriva Hidrei comuniste. Adună-ne la un loc așa cum s-a adunat toată evreimea Împotriva Hidrei naziste. Nu suntem, Doamne, nici masonii nici
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
-se ca punct ochit, punct lovit, În acțiuni de exterminare. Ei au reușit. Lovind În cel mai bun, ne-au Îngenunchiat pe toți. Dar geniul istoriei nu face eroi, cum excelent a Inteles Nichita Danilov: „Moartea lui Malin Tăcu a vestit Revoluția”. (IV) - Din păienjenișul visceral ce unește interiorul dosarelor de urmărire informativa specială, poliția politică a stors o porțiune insidioasa sub denumirea de cod „Operațiunea VENUS”. Cârtita sibilinica a fost pusă În act pe data de 17 iulie 1986 prin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
-lea. A fost scrisă cu intenția de a deveni un manual pentru începători, conținând o compilație a principalelor învățături teologice ale vremii. Cuprinde o serie de motivații pentru fiecare din elementele credinței catolice, inclusiv pentru existența lui Dumnezeu. A devenit vestită după Conciliul din Trento (1545-1563), fiind cea mai consultată carte, după Biblie, în chestiuni religioase. Summa Theologica reprezintă o versiune mult mai completă a unei lucrări anteriore a lui Toma de Aquino, Summa Contra Gentiles. Aceasta avea o orientare intens
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
construirii științei despre viața socială într-o viziune integratoare, dar, prin oscilările sale, prin neputința de a finaliza intențiile sale, prin cantonarea în concluzii neverificabile, rămâne prizonierul filosofiei istoriei. Lucrarea sa contribuie la accelerarea gestației din interiorul acesteia, pregătind și vestind astfel o naștere care devine tot mai iminentă. Se apreciază chiar că Montesquieu încheie seria precursorilor gândirii sociologice deoarece el este autorul, în ordine istorică, primei contribuții la interpretarea societății de pe pozițiile unei științe apropiate de ceea ce va fi sociologia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general. D. Baltimore (1970-1971), a redeschis cursa cercetărilor în domeniul diferitelor ARN-uri. Până în momentul când a fost sesizată existența unui nou tip de ARN, respectiv microARN-ul (1993), o serie de ciudățenii i-au vestit apariția. Astfel, în 1990, o experiență horticolă a dat de gândit celor care au efectuat-o. Dorind să facă mai viu purpuriul petalelor unei specii de Petunia, acestei plante i s-a efectuat un transfer de gene cunoscute ca fiind
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
arată în prefața la Thebaida, Victor Eftimiu apreciază că secolul al XX-lea, deși început prin cel mai cumplit măcel pe care l-a cunoscut omenirea, rămâne, în preocupările sale înalte, cel mai idealist, căci după război lumina viitoare se vestește albă și îmbălsămată (p. 138). Din această perspectivă optimistă, sunt semne bune pretutindeni : Atena artistică și ospitalieră supraviețuiește, prin veacuri, Thebei zdrențuită de pofte și arsă de ciumă (p. 138). Interviul din Rampa confirmă și el importanța pe care a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
crimele Atrizilor (după enigme, ai rostit oracole cețoase ; mă simt neputincios), sesizând doar tonalitatea lor sumbră (vorbele acestea menesc nenorocire). De altfel, toate profețiile sunt formulate în așa fel ca să înspăimânte : Când izvorăște din oracol/ vreo știre bună pentru oameni ?/ Vestind nenorociri, profeții, ași ai vorbirii înfoiate,/ împrăștie în lume frica. Corul o acuză pe Casandra că e în delir (aiurezi, smintită de un zeu) pentru ca apoi să-i ceară socoteală cu privire la sursa ei de inspirație : Cine-ți dezvăluie aceste/ nenorociri
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tale. Taxat drept sminteală, darul Casandrei de a cunoaște viitorul este respins de toți ceilalți. În poemul dramatic al lui Iorga, apropierea vasului care îi aduce pe Paris și Elena la Troia ar trebui să fie prilej de veselie o dată ce vestește sărbătoarea nunții. Cu toate acestea, o presimțire întunecată umbrește momentul festiv, iar Priam, Hecuba și Andromaca sunt neliniștiți de dorul de luptă al lui Hector : parcă pe toți apasă o frică, o prevestire (III 1). Încrezător în această pace sfântă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lui sunt palide și pasul lui fermecat (I 3). Portretul imaginat astfel corespunde chipului real al lui Ahile, fiul nimfei Tetis : (cu fruntea luminată și mâinile palide, iar ochii lui ard ca două văpăi (II 2). În același timp, el vestește prin paloarea sa mortuară destinul eroului care va pieri la Troia, ca și pe acela al logodnicei sale, victima sacrificiului. Când i se anunță iminența nunții, Ifigenia intuiește că o așteaptă de fapt moartea și își arată spaima de întunericul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
înfățișarea mirelui (Ce întrebări fără rost !... Vino-ți în fire). Nu caută să-i aline spaimele funebre pe care le confundă cu o scurtă întunecare a minții (vorbești ca dintr-o cumplită visare... gândul ți s-a rătăcit dintr-o dată, vestindu-ți-se numele lui Achile ? !) sau cu tulburarea pricinuită de emoția nunții (Gândul ți e necontenit rătăcit... Îți înțeleg șovăiala feciorelnică, dar nu ești mândră că însuși Achile, cel născut din Zeus, îți va fi mire ?) și o îndeamnă mereu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
revoluționare : să geamă sub biruri și prestații, să-și ardă aripile libertății în propria-i văpaie, să colecteze otravă și ură, să învețe disciplina supunerii. La adăpost de primejdii, exilații ar trimite din când în când cuvântul mincinos care va vesti apropiata lor întoarcere pentru ca rănile poporului să nu se închidă, ci să sângereze continuu. Revenirea se va produce de fapt doar când timpurile vor fi coapte, când cei care au purtat povara statului vor fi înlăturat această apăsare. O dată înfăptuită
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Valerius declară că vrea să fie tribun al poporului, îi previne graba (să nu anticipăm, democratule) semnalându-i faptul că încă nu există un concilium plebis (I, p. 35). Când Rullianus își exprimă convingerea că săbiile fac puterea republicanilor, îi vestește că abia peste câteva secole va fi la modă militarismul (I, p. 37). Informat cu privire la evoluțiile generale ale statului, Petronius știe ce le rezervă viitorul celor din preajma lui. Astfel, el le spune copiilor lui Brutus că nu se vor mai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
stingă lumina. E terorizată de ideea că aceasta ar putea s-o închidă peste noapte acolo. "Veniți, vă duc la mine până trece furtuna", spune Cléa. "Dar trebuie să-l găsesc pe bărbatul meu!" Negustoreasa, care se crede o Sibyllă, vestește pe un ton profetic: "N-o să-l găsiți pe soțul dumneavoastră decât după furtună." Este silită s-o urmeze. Pleacă amândouă cu mașina Cléei, o rablă hodorogită. Se dovedește că femeia locuiește în casa doctorului Sinus, o clădire mare, ridicată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]