4,489 matches
-
mea și îndemnat de ea să o caut căci este studentă la Iași, parcă la farmacie, nu am avut curajul să o întâlnesc, căci bravura și dragostea copilăriei mi-au fost atât de brutal inhibate de ridicolul posturii trăite, încât, Vița, fostă Strătulat, dacă mai ești în viață pe undeva, iartă naivitatea momentului și ingratitudinea de a-ți fi folosit numele real într-o copilărească trăire a unui "țânc" de care probabil nici nu-ți mai aduci aminte. De altfel, amintirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
rău nici în privirea caracterului, nici în privința inteligenței lor. Dacă vor cerceta și mai departe vor găsi că unul a legat araci în via părintească și celălalt a ținut coarnele plugului pe moșia părintească și la urmă, că amândoi sunt viță de țăran românesc, pe care nu-l faci străin nici în ruptul capului și bună pace. Cine n-a simțit până acum că în mucul condeiului nostru e mai multă naționalitate adevărată decât în vinele tuturor liberalilor la un loc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
De fapt, Marsilia este stimulentul care favorizează trecerea de la o economie cu circuit închis, bazată pe subzistență, la o economie de piață și de schimburi, în care producerea surplusului devine indispensabilă. În afară de aceasta, Marsilia înființează culturi noi precum măslinul și vița de vie, care devin un element esențial al peisajului agricol din Midi. Astfel, colonia phoceeană accelerează evoluția societăților indigene, favorizează un fenomen de protourbanizare și în același timp accentuează diferențele sociale în sînul grupurilor indigene. Această integrare, mai accentuată în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Tilletia foetens), rugina grâului (Puccinia graminis), cornul secarei (Claviceps purpurea), tăciunele porumbului (Ustilago zeae), mana cartofului (Phytophtora infestans), mana florii- soarelui (Plasmopara halstedii), putregaiul merelor și perelor(Monilia fructigena), putregaiul cireșelor (Monilia cinerea), putregaiul frunzelor de prun (Polystigma rubrum), mana viței -de -vie (Plasmopora viticola) ș.a. În flora spontană a comunei Șipote există și un număr destul de mare de plante superioare considerate plante medicinale și aromatice, cu o binecunoscută valoare terapeutică. Multe din aceste plante sunt recoltate de către locuitorii din comună
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de punerea în proprietate, o parte din plantațiile viticole, precum și ferma legumicolă din cadrul fostului C.A.P. Șipote au fost desființate, terenurilor respective dându-li-se alte scopuri agricole de către proprietarii privați. Astfel, de la suprafețele de cca. 289 ha cu viță -de- vie în 1985 și producții de 4187 t s-a ajuns în 2002 la 130 ha cu o producție de 758 t. O situație similară s-a întâmplat și în cadrul sectorului legumicol, unde din suprafețe cu cca.311 ha
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a ajuns în 2001 la valoarea de cca. 13 t /ha,apropiată de cea a jud. Iași (13,4 t/ha) și mai mare decât media pe țară (10,6 t /ha). Prezența unui relief colinar, cu soluri adaptate culturii viței -de - vie și condițiile meteorologice favorabile determină în sectorul viticol producții medii și totale ce pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei în anii buni. În tabelul nr. 17 și fig. nr. 17 se observă că suprafețele cele mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se la jumatatea producției dinainte de 1990 (in 1992- 1342t; in 1993-1226 t). Aceste oscilații se explică atât prin evenimentele climatice locale nefavorabile din unii ani (grindina, înghețurile, ploile ce aduc mana), cât și prin pierderea mecanizării ce se efectua la vița -de - vie înainte de 1989. Aceasta a determinat și desființarea unor plantații viticole după 1998 de către cei cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin noua lege funciară. Acest fapt a afectat negativ producția de struguri din zonă, dar și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
viticole după 1998 de către cei cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin noua lege funciară. Acest fapt a afectat negativ producția de struguri din zonă, dar și o parte din teritoriile pe care au fost amplasate culturile de viță -de - vie, antrenând alunecările de teren (pe pantele dealurilor Solovăț, Valea Odăii și Ponoare),deoarece plantațiile viti- pomicole au fost executate în cadrul unor măsuri antierozionale, prin amenajarea de terase și potcoave. Desființarea unor plantații viticole după 1989 a determinat ca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
producție medie de cca. 3600 kg/ha la cca.200 ha în 1995 și o producție medie de cca. 7000 kg/ha Foto nr. 8. Plantație viticolă în gospodărie particulară În cadrul suprafețelor cultivate cu viță-de -vie, în anul 1985 predomina vița -devie altoită și indigenă în proporție de cca.77, 5% (respectiv 224 ha din 289 ha reprezentând suprafața totală cultivată cu viță-de-vie), iar procentul de 22, 5 % era reprezentat de suprafețele cultivate cu viță-de-vie hibridă (respectiv 65 ha). Această situație
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
suprafața totală cultivată cu viță-de-vie), iar procentul de 22, 5 % era reprezentat de suprafețele cultivate cu viță-de-vie hibridă (respectiv 65 ha). Această situație s-a menținut toată perioada cuprinsă între anii 1985 și 1989. În perioada 19901994 suprafețele cultivate cu viță -de-vie hibridă s-au redus, oscilând între 20 ha și 40 ha respectiv (9% și 16%), dar începând cu anul 1995 aceste suprafețe au crescut la cca. 44, 7 %, în detrimentul celor cultivate cu viță - de - vie nobilă (55,3%). Producția
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
În perioada 19901994 suprafețele cultivate cu viță -de-vie hibridă s-au redus, oscilând între 20 ha și 40 ha respectiv (9% și 16%), dar începând cu anul 1995 aceste suprafețe au crescut la cca. 44, 7 %, în detrimentul celor cultivate cu viță - de - vie nobilă (55,3%). Producția medie în 2001 a fost de cca. 6000 kg/ha, apropiată de a județului Iași (6600 kg/ha ) și mai mare decât cea pe țară (cca. 4400 kg/ha). Ca și în cazul sectorului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cunoștințele acumulate În domeniul metalurgiei În general și a fierului În special, scrie: „Cei care extrag fierul procură omului o unealtă admirabilă dar primejdioasă. Căci cu această unealtă brăzdăm pământul, sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cunoștințele acumulate În domeniul metalurgiei În general și a fierului În special, scrie: „Cei care extrag fierul procură omului o unealtă admirabilă dar primejdioasă. Căci cu această unealtă brăzdăm pământul, sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pornește, Plugușorul făr' de boi, Plugușorul tras de noi. Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi, hai! S-a sculat mai an Badica Traian Ș-a-ncălecat Pe-un cal învățat Cu nume de Graur, Cu șaua de aur, Cu frâu de mătase Cât vița de groasă. El în scări s-a ridicat, Peste câmpuri s-a uitat Ca s-aleagă un loc curat De arat, de semănat. S-a apucat într-o joi Cu plug cu doisprezece boi. Boi boureni În frunte țintăței, Mânați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița de vie La Sfânta Marie. Anul Nou ce vine, Cu zile senine Ș i cu sănătate Și cu spor la toate La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-l preamărește în poesia Psalmilor, ce nu și-au găsit încă pereche artistică în toată literatura lumii Cartea înțelepciunii lui Iisus fiul lui Sirah e lauda cosmosului sofianic, întraripată de cea mai arzătoare simțire. Cedrul, finicul, trandafirul, scorțișoara, terebintul și vița de vie, apoi „străvezia tărie a cerului”, soarele, luna „ca un steag de aur în tabăra oștirilor înălțimii”; „colbăria stelelor” și curcubeul, toate apar fulgerate de lumina sofianică: „El a îmbrăcat în podoabă mărețele sale lucrări”: (XLII 21). Spectacolul lumii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pornește, Plugușorul făr' de boi, Plugușorul tras de noi. Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi, hai! S-a sculat mai an Badica Traian Ș-a-ncălecat Pe-un cal învățat Cu nume de Graur, Cu șaua de aur, Cu frâu de mătase Cât vița de groasă. El în scări s-a ridicat, Peste câmpuri s-a uitat Ca s-aleagă un loc curat De arat, de semănat. S-a apucat într-o joi Cu plug cu doisprezece boi. Boi boureni În frunte țintăței, Mânați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița de vie La Sfânta Marie. Anul Nou ce vine, Cu zile senine Ș i cu sănătate Și cu spor la toate La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dăunare. Produc pagube atât adulții, dar mai ales larvele. Este un dăunător polifag, ce atacă plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee. Atacă preferențial castraveții și pepenii verzi, începând din momentul germinării semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mulți se varsă spre iertarea păcatelor” (Mt XXVI, 26-28). Materia Sfintei Euharistii este pâinea și vinul. Pâinea trebuie să fie din grâu curat, dospită, cum a fost la Cina cea de Taină, iar vinul să fie curat, din trupuri (rodul viței), indiferent de culoare, amestecat cu puțină apă. Spre deosebire de Biserica noastră, romano-catolicii Întrebuințează la Sfânta Euharistie pâine nedospită sau azimă (ostia). Cea dintâi condiție obligatorie pentru cel ce se Împărtășește este să fie ortodox adevărat și să aibă mare credință În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
a anului 2000 înregistra extinderea valabilității „Acordului privind comerțul cu produse textile” semnat cu Uniunea Europeană, iar, la 24 ianuarie al aceluiași an, Comisia Europeană oferea Republicii Moldova autorizația de a exporta pe piața comunitară vinuri produse de două soiuri de viță de vie. O zi mai târziu avea loc la Bruxelles o nouă reuniune a Consiliului de Cooperare dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Delegația moldoveană condusă de primul ministru Dumitru Braghiș, a abordat subiectul necesității continuării procesului de reformă din Republica Moldova, problema
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
astfel scurta perioadă de glorie. Secolele ce au urmat au adâncit decăderea târgului ce avea să devină tot mai înstrăinat, astfel că după unire, Siretul "ni se înfățișează ca un veteran bătrân și sărman care-și trage obârșia dintr-o viță de neam nobil și bogat, dar prin niște întâmplări nenorocite a ajuns în stare de sărăcie"59. În mediul multicultural siretean moștenit din vremea ocupației austriece erau angrenate, la mijlocul anilor '30, câteva societăți culturale, majoritatea germane sau evreiești, demonstrând aportul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
inimă să-i aducă la îndeplinire planul lui; să se învoiască pe deplin și să dea fiarei stăpînirea lor împărătească, pînă se vor îndeplini cuvintele lui Iahwe.” Basme, trăsnăi și scorneli întunecate Iahwiță, și uite, cît te ții tu de viță drăcească, pînă la urmă tot ți-am dat de șiretlic chiar dacă ești maestru în această îndeletnicire. Claudius a condus imperiul mai mult de la Sirmium din Iliricum sau Mitrovița de astăzi din estul Ser-biei. Aurelian a stat mai mult prin campanii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]