43,501 matches
-
mai ieri, alaltăieri își declarau iubirea eternă pentru Adevărul au vrut să-l îngroape în ziua în care și-au anunțat demisia de acolo. Că Adevărul făcut de ei nu va mai exista e cît se poate de adevărat, dar ziarul cu acest nume nu moare la ordinul lui Cristian Tudor Popescu. Sînt convins că Adevărul a intrat la reanimare după ce a fost părăsit de marea majoritate a echipei care l-a făcut. La fel cum sînt convins că Ana Maria
Adevărul fără CTPopescu și CTP fără Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11893_a_13218]
-
de marea majoritate a echipei care l-a făcut. La fel cum sînt convins că Ana Maria Tinu a făcut o greșeală capitală cînd a crezut că Adevărul e ea. Pînă una, alta ea a rămas proprietara unui nume de ziar. Cristian Tudor Popescu caută acum un nume de ziar. Probabil că va avea succes, dar cel puțin la început și el va pierde din această despărțire.
Adevărul fără CTPopescu și CTP fără Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11893_a_13218]
-
La fel cum sînt convins că Ana Maria Tinu a făcut o greșeală capitală cînd a crezut că Adevărul e ea. Pînă una, alta ea a rămas proprietara unui nume de ziar. Cristian Tudor Popescu caută acum un nume de ziar. Probabil că va avea succes, dar cel puțin la început și el va pierde din această despărțire.
Adevărul fără CTPopescu și CTP fără Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11893_a_13218]
-
bar cinci minute/ sau două ore barul e înfundat în dușumeaua din beton mă uit/ la fata de sub dușumea cumpăr un crenvurșt cu muștar privesc/ crenvurștul cinci minute sau două ore tânărul se așază turcește/ în fața barmaniței pune teancul de ziare sub nasul meu/ privesc ziarele cinci minute sau două ore la fiecare jumătate/ de oră mă uit la cei din jur s-au împuținat cei rămași mă privesc ș.a.m.d." (ai pierdut iar moșule) Cum ar spune Eugen Negrici
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
ore barul e înfundat în dușumeaua din beton mă uit/ la fata de sub dușumea cumpăr un crenvurșt cu muștar privesc/ crenvurștul cinci minute sau două ore tânărul se așază turcește/ în fața barmaniței pune teancul de ziare sub nasul meu/ privesc ziarele cinci minute sau două ore la fiecare jumătate/ de oră mă uit la cei din jur s-au împuținat cei rămași mă privesc ș.a.m.d." (ai pierdut iar moșule) Cum ar spune Eugen Negrici, avem aici o lipsă a
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
din nou la modul credibil (nu intru în detalii sursologice). Culmea pretenției lui Dan Botta fusese afirmația că "mioriticul nu este decât un reflex al ideilor sale". Blaga ripostează, citând prima sa definire a mioriticului, datând din 1931, într-un ziar elvețian, însoțind o traducere a Mioriței, idei cu care Dan Botta nu are decât vagi tangențe abia în 1934 și 1935: "Despre substratul mioritic al sufletului românesc - afirma Blaga - se poate vorbi ca în regiunea germană despre faustesc... Ce e
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
că România mare nu mai e nici ea de mulți ani ce a fost, ci îi tot scade tirajul. Cotidianul peremist "Tricolorul" e un eșec, încît CVTudor s-a isterizat în România mare că filialele nu fac abonamente la acest ziar. Tribunul a încasat însă o lovitură și mai grea, cu prilejul dezvăluirii rolului său în afacera "Fetițe pentru Eugen Barbu". Cenzorul moravurilor, creștinul pios îi servea în tinerețe fete patronului său de la Săptămîna. Ceea ce în limbaj popular se chemea codoșlîc
Onorificul CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11920_a_13245]
-
împotriva deciziei lui Vadim de a se reprofila în teleast. Metodă mai sigură de a-ți toci imaginea nu cred că există. Un canal de televiziune aservit pe față unui partid are exact șansele de a se impune ale unui ziar de partid. Adică egale cu zero. O astfel de operațiune trebuie amorsată cu mult timp înainte: mai întâi creezi o televiziune cât de cât credibilă, și abia apoi începi manipularea. Dacă din start ți-ai propus să tocești mintea electoratului
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
televizor, fără ca oamenii plătiți pentru așa ceva să le înăbușe în fașă. Ca să dau un singur exemplu: se știa de multă vreme că meciurile de hochei dintre Steaua și Miercurea Ciuc sunt prilejuri potențiale de a readuce România pe paginile întâi ale ziarelor internaționale. Scandările xenofobe, agresiunile verbale, încăierările violente, cu bâte de baseball și cuțite, sunt tolerate cu o filozofică resemnare de indivizi care stau pe bani grași și ascultă telefoanele intelectualilor critici, în loc să se implice în dezamorsarea surselor de conflict. Ceea ce
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
menire) altă misiune? Fără ezitare, se cade să fie așezate în rândul instituțiilor de cultură. Niște instituții de cultură foarte importante în tradiția românească. Așa încât este impropriu să cerem acestor publicații literare să funcționeze autonom, din vânzări, la concurență cu ziarele sau publicațiile mondene ori de scandal. Ele nu pot să aducă profit la propriu, ci doar la figurat. La figurat și de cele mai multe ori foarte târziu. însă beneficiile lor se localizează la nivelul cel mai greu de atins și care
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
temele dezbaterilor politice din România. Scriitorarea face planuri de călătorie în Europa și în Israel și urmează chiar un curs de limba spaniolă, pentru a putea avea un acces nemediat la una dintre marile literaturi ale lumii. Vera Călin citește ziarele, urmărește talk-show-urile de televiziune, analizează cu profesionalism mesajele electorale ale lui Al. Gore și George W. Bush, judecă foarte obiectiv eventuala situație de impeachment în care s-ar afla președintele Clinton în urma afacerii Lewinsky (bigotismului de operetă al multora îi
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
cerși și a bântui zilnic străzile unui Iași redus la câteva repere instituționale, câteva simboluri statuare și la traseele tramvaielor. Bikinski duce o viață precară, pictatul icoanelor abia îi asigură existența, fumează chiștoace și vinde pe stradă la preț redus ziare vechi. De atâtea peregrinări pe asfaltul urban, tălpile i-au crăpat, încălțările îi sunt rupte și căptușite cu bucăți dintr-un tricou vechi, iar de poalele pardesiului său sărăcăcios poartă prinse în bolduri anunțuri de mică publicitate, afișe și fițuici
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
Hârlav răspunde foarte bine documentat la această întrebare într-un volumaș special, Caragiale intervievat. Sunt nu numai convorbiri cu scriitorul din copilăria interviului românesc, dar și răspunsuri la anchete literare, tipărite într-o "cărticică de buzunar", culese cu osârdie din ziarele și revistele epocii. Toate aceste documente de conștiință literară și atitudine civică, așezate în ordine cronologică, datează din intervalul 1892-1912, corespunzând ultimelor două decenii din viața lui Caragiale. E o lucrare pe care n-o putea face decât un profesionist
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
1897 când Gherea se arată indispus să-i acorde un interviu pentru "Epoca" (articolul nu figurează în acest volum, dar poate fi citit în Opere III. Publicistică, 2001, p. 736-740). Dacă Anton Bacalbașa este considerat inițiatorul interviului la noi, în ziarul "Adevărul" din 1893, Caragiale va solicita răspunsuri pe teme literare de la Hasdeu și Gherea în "Epoca" din 1897, iar când va fi în criză de material va răspunde el însuși în auto-interviul Cercetarea noastră literară. Câteva păreri anonime, cea mai
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
literatura (p. 89-92). Sunt reflectate în unele din aceste interviuri și preocupările comerciale ale lui Caragiale pentru bere și berării, interese care îl duc în 1894 tocmai la Iași, însă fără rezultate, după cum se vede din două interviuri publicate în ziarul local "Evenimentul" (p. 36-42). Ar fi vrut chiar să mute "Moftul român" la Iași, dacă i-ar fi ieșit îmbinarea dintre cârciumă și literatură (p. 37). Din 1893 până prin 1902 se desfășoară aventura comercială a lui Caragiale, înființând și lichidând
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
cea din gara Buzău). Din 1904 se stabilește la Berlin, dar nu se desparte definitiv de România, căci în 1908 participă la campania electorală alături de Take Ionescu și de partidul său. În ianuarie 1911 dă un interviu pe teme electorale ziarului "Viitorul", unde mărturisește că nu candidează ("eu nu râvnesc la nimic în politică", p. 152), că e "un simplu soldat sub steagul democrației", pentru că literatura îi ocupă tot timpul: "am în preparație un roman și un nou volum de schițe
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
și ulei untul de 3 carate gheare și tacîmuri/ pelerinajul rației tezaurul rătăcit în zăpezi/ funebrele cozi pe lîngă zidurile jupuite/ cartea interzisă citită la opaițul televizorului în carantină/ pelerinaje și marșuri parizerul și benzina pîinea și chibritul/ întinse pe ziarul cu lozinci ca petele de boia înfundate cu furci caudine în ventriculii inimii// înaintam printr-un purgatoriu de carne și oase în tomberoanele/ blocurile crăpate de cutremur și lăsate ca o amenințare continuă deasupra capului/ crăpăturile zigzagul din ciment păreau
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
Cristian Teodorescu Interviurile îmi plac în reviste, în ziare. Cărțile de interviuri mă plictisesc. Dacă e vorba de o carte-interviu, lucrurile se schimbă. Bine făcute, asemenea volume sînt pentru mine echivalentul romanelor non-ficționale, cu linii epice, răsturnări de situații și cu o sumedenie de personaje, dintre care unele se
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
despre intervievat decît e el dispus să mărturisească. Cărțile de interviuri cu diverși, de obicei nume cunoscute, mă plictisesc pentru că, puse unul lîngă altul, descopăr că intervievatorul are cam aceleași întrebări, chiar dacă altfel formulate. Numai că ceea ce sună interesant în ziar sau într-un periodic, se banalizează în carte, prin repetare. Strînși unii lîngă alții, bieții intervievați își storc degeaba mintea pentru a fi ei însiși. Succesiunea întrebărilor îi obligă să fie ca alții. Ceea ce pare spontan la bucată, devine un
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
o dată, revistele o dezbat, eventual se stârnesc polemici (interes în câmpul literar-cultural, de specialitate, deci reconfirmarea - de cele mai multe ori - a valorii cărții), autorul și cartea ajung instantaneu și în atenția presei de informație, televiziunile îl invită pe autor la talk-show-uri, ziarele îi iau interviuri (interes în presa mondenă, de divertisment, deci publicitate gratuită), prin urmare, cititorii dau buzna la librării și cumpără cartea ajunsă deja la al doilea, al treilea tiraj (voilá succesul comercial), iar valoarea pecuniară a premiului, care poate
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
Dana Diaconu Ați scris poezie, roman, relatări, cărți de călătorie, scenariu de film pentru cinematograf și televiziune, articole de ziar. Ce vă determină opțiunea pentru un gen sau altul și ce părere aveți despre impactul jurnalismului și cinematografiei în scrierile literare? Referindu-mă la literatură cu o expresie din domeniul flamenco-ului, aș spune că îmi place să folosesc toate
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
scris articolul din Scînteia împotriva lui Tudor Arghezi și nu-și mai amintește întîmplări de familie, cum ar fi ascensiunea poetului A. Toma, tatăl său. Sau ce alte articole în care erau executați cu preaviz și alții au apărut în ziarul pe care îl conducea. Același tip de memorialistică parțială au produs și Pavel }ugui și Dumitru Popescu și generalul Pleșiță, mizînd fiecare în parte că lumea a uitat sau n-a știut ce făcea. Prin comparație cu ei, oamenii din
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
al doilea anunțase GOAL! parola de începere a execuției - era dus într-un camion împreună cu alții, legați cu fire de sârmă ghimpată petrecute pe după gâtlejuri ca niște juvățuri, bine fixați de bănci, să nu se miște, după cum se aflase din ziare și din alte povestiri; și că, ajungând călăii la șef, imobilizat în același fel, când să-l strângă și pe el de gât cu sârma aia oribilă, ca pe toți ceilalți osândiți, nu puteau să-i facă nimica, deoarece șeful
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
pretins că noi am fost înapoiați, iar ei au fost eliberatorii noștri din starea de incultură și subdezvoltare. De aceea, acțiunile rusofonilor au fost viguroase pe toate planurile. Pe plan propagandistic au umplut librăriile cu volume rusești și chioșcurile cu ziare și reviste primite de la Moscova în limba rusă. Presa și cartea în limba română aproape că nu exista. Nicio preocupare din partea autorităților române în acest scop. Apoi,rusofonii au instigat și organizat găgăuzii în revendicarea autonomiei. De altfel, deși Uniunea
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
Nicolae Necula, Învățătura despre post în Biserica Ortodoxă Română, în Studii Teologice, an XXXVI, nr. 7-8, ed. IBMBOR, București 1984 7. *Diacon Ciprian Bâra - interviu (dialog) despre „Postul, pelerinaj lăuntric spre Hristos” realizat cu Părintele Gheorghe Holbea și publicat în ziarul „Lumina” - cotidianul Patriarhiei Române, în data de 03 martie 2014 (http://ziarullumina.ro/interviu/postul-pelerinaj-launtric-spre-hristos). 8. **Gheorghe Cristian Popa - interviu despre „Crucea - semnul iubirii nesfârșite a lui Dumnezeu” realizat cu Părintele Profesor Gheorghe Holbea și publicat în ziarul „Lumina de
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]