5,822 matches
-
istorici, o serie de concepte și modele de economii și societăți alternative care ar avea în comun respingerea sistemului de conducere capitalist. Printre aceste modele alternative s-ar număra "democrația inclusivă", "economia participatorie" ori "democrația anarhistă consensuală", iar printre conceptele puse în discuție s-ar afla "munca de îngrijire", "libera cooperare" ori "schimbarea lumii fără preluarea puterii". În cadrul aceleași expoziții sunt prezentate și câteva modele istorice printre care auto-managementul muncitorilor din Iugoslavia anilor '60-'70, colectivele de muncitori din timpul Războiului Civil din
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a oferi stimuli și sugestii pentru contemplarea acestor alternative și crearea motivației de a acționa. Într-un articol apărut în publicația care însoțește expunerea instalației la Muzeele de Artă Contemporană din Novi Sad și Belgrad, din 2005, Brian Holmes 284 pune în discuție pericolele hypercapitalismului, susținând că perspectivele actuale pentru a trăi într-o societate alternativă ar presupune crearea unor formațiuni sociale experimentale în interstițiile lăsate deschise de către modurile controlului social neoliberal. Văzută ca un loc de interogare a procesului social, expoziția Alternative
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
serie de definiții contextuale ale artei, în funcție de condițiile de viață și co-interesele comunităților asociate de societate cu producția și practicile artistice, ar trebui să se țină seama de felul în care arta poate fi cel mai larg înțeleasă. Fără a pune în discuție originile termenului de artă, însă condiționați de situația identificării acestei "celei mai largi înțelegeri a artei", am fi nevoiți să apelăm la denotația termenului antic de "techné" care presupunea "arta de a face ceva", respectiv "priceperea" de a lucra un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
până pe la vârsta de 4-5 ani nici nu a vorbit (ca, de ex., Lucian Blaga!), fiind, desigur, un „retardat”! Dacă recunoașterea geniului său este doar rezultatul unei cabale „nutrite” cu orgolii naționale și personale nemțești, mai are sens să fie puse în discuție „contribuții” științifice dubioase din aceeași „fascinantă Românie”? Ele nu fac decât să suporte obișnuitele contestații, motivate de interese obscure, și cu asta, basta! Uite-așa poate fi „rezolvată” încă o problemă cu care oameni de știință și jurnaliști și-au
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
până pe la vârsta de 4-5 ani nici nu a vorbit (ca, de ex., Lucian Blaga!), fiind, desigur, un „retardat”! Dacă recunoașterea geniului său este doar rezultatul unei cabale „nutrite” cu orgolii naționale și personale nemțești, mai are sens să fie puse în discuție „contribuții” științifice dubioase din aceeași „fascinantă Românie”? Ele nu fac decât să suporte obișnuitele contestații, motivate de interese obscure, și cu asta, basta! Uite-așa poate fi „rezolvată” încă o problemă cu care oameni de știință și jurnaliști și-au
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
era mai tare sau mai slab, avea semnificația lui. Critica dintr-un Raport de țară era citită cu lupa. Or, acum, noi suntem în situația ca lideri puternici din Europa să vorbească despre încălcări flagrante, despre lucruri grave, iar unii pun în discuție chiar suspen darea României din Consiliul European. Cu toate acestea, presiunea externă nu pare să mai aibă efect. — Da, în urmă cu ani de zile, limbajul era cât se poate de diplomatic în aceste rapoarte de monitorizare și, așa cum spuneți
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
face anchete imparțiale, dacă obține condam nări, dacă respectă drepturile cetățenilor, ci și dacă cei din clasa politică asigură cadrul necesar unei funcționări independente. Mai au răbdare cei de la Bruxelles cu România? Uniunea Europeană se confruntă cu probleme economice majore, se pune în discuție soarta monedei și a zonei euro. Problemele din România par undeva la coada listei. Cine își mai bate capul cu ele? — Din 2005 și până în 2012, deci în ultimii șapte ani, de când am o relație directă cu reprezentanții Comisiei Europene
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
determinat obiecții din partea epidemiologilor avizați, ceea ce a condus la ezitări în recomandarea vaccinului. Rezultatul a fost un eșec de proporții: din 110 000 doze preconizate au fost aplicate puțin peste 2000. Mai grav este că în disputa mediatizată a fost pusă în discuție însăși ideea de a vaccina, în general. Acest fapt poate compromite programele de vaccinare bine conduse pentru boli semnificative pentru sănătatea publică. În plus, autoritățile de sănătate publică au fost confruntate cu relatări ale mijloacelor de informare privind incidente grave
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
determinat obiecții din partea epidemiologilor avizați, ceea ce a condus la ezitări în recomandarea vaccinului. Rezultatul a fost un eșec de proporții: din 110 000 doze preconizate au fost aplicate puțin peste 2000. Mai grav este că în disputa mediatizată a fost pusă în discuție însăși ideea de a vaccina, în general. Acest fapt poate compromite programele de vaccinare bine conduse pentru boli semnificative pentru sănătatea publică. În plus, autoritățile de sănătate publică au fost confruntate cu relatări ale mijloacelor de informare privind incidente grave
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mine și ca membru PNL, și în calitatea mea de cetățean al României. Și am crezut, în același timp, că, profitând de greutatea pe care mi-o dau aceste calități pe care le-ați evocat mai devreme, am datoria să pun în discuție acest proiect, cum spuneam, pe piața ideilor politice. Eu constat că aici reacțiile sunt multiple. Dincolo de faptul că proiectul nu este asumat de liderii celor două partide, pe de-o parte, el a fost discutat în mass-media, și aici eu
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
partide și-ar propune să înceapă așa ceva ar însemna să lase deoparte campania electorală, lucru care nu ar face decât să servească PSD.“ Dar revenim la orientarea socială. Nici social-democrație, nici liberalism, nici creștin-democrație. V.S. Sunt multe argumente care au pus în discuție această idee privind aderarea la Partidul Popular European a partidului născut din unificare. În loc să răspund fiecărui argument în parte, vreau să subliniez câteva confuzii care, din păcate, există în legătură cu această idee. Prima confuzie este că se crede că Partidul Liberal
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
pedagogul german Geissler, să încercăm o analiză comparativă a constantelor acestui câmp în învățământul românesc, înainte și după înlăturarea regimului comunist (decembrie 1989). Înainte de 1989: ▪ Era concepută ca o dată pentru totdeauna o realitate cu niște parametri care nu puteau fi puși în discuție. În așteptările profesorului (pe care le cultiva și elevului) parametrii amintiți erau inatacabili și orice încercare de punere a lor în discuție era înregistrată ca un atac la adresa autorității sale. Ordinea și disciplina constituiau parametri definitorii ai câmpului educativ școlar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
egalitarism imposibil) relația de autoritate, ar trebui să se configureze un câmp educativ școlar apt să ofere elevilor experiența autentică a acesteia. * * * Conceptul de putere este însoțit de o serie de controverse care nu fac decât să-i evidențieze actualitatea. Pus în discuție, acesta prezintă fațete neobișnuite și noi sfere de manifestare. Dacă unele abordări se raportează la putere ca la un fenomen marginal, un produs al derapajului autorității, altele studiază puterea ca pe o realitate inerentă comunităților umane. Într-o primă accepție
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
impun reguli de comportament. Exemple: procedurile judiciare, ritualurile sacrificiale etc. Dacă legile naturii "administrează procesele realității", legile normative administrează relațiile umane; comunitățile și indivizii le apreciază pe ultimele prin prisma intereselor și nevoilor specifice, motiv pentru care ele pot fi puse în discuție și pot fi calificate în moduri diferite. O lege a naturii nu poate fi încălcată, adică nimeni nu se poate sustrage consecințelor inerente încălcării ei. Legile normative pot fi încălcate fără consecințe, dacă actul respectiv scapă controlului uman27. Puterea disciplinară
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
înțeles să li se recunoască autoritatea de către elevi și nu cred că trebuie să facă anumite lucruri în acest sens. Numai că situația este mai complicată. Dacă elevul învață că autoritatea trebuie acceptată ca atare și că aceasta nu trebuie pusă în discuție, mai târziu va accepta fără discernământ orice tip de autoritate (chiar și ilegitimă). Or, discernământul se dobândește experimentând în interiorul relației de autoritate, punând-o pe aceasta la încercare. Elevii nu sunt dispuși să accepte întotdeauna autoritatea. S-a mers până
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
că școala constituie spațiul în care elevul experimentează nu doar limitele libertății, ci și limitele autorității. Libertatea, ca și autoritatea, se definește prin reguli și prin limitele pe care prezența acestora le impun; dar regulile și limitele lor pot fi puse în discuție; ele pot fi contestate, tocmai pentru a oferi indivizilor experiența autentică a libertății. Dar presupune în mod inerent și simultan experiența autorității. Libertatea, ca și autoritatea, sunt constantele spațiului public, dar formele concrete de manifestare a acestora nu sunt decât
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
public, dar formele concrete de manifestare a acestora nu sunt decât convenții stabilite, acceptate și legitimate prin voința oamenilor. Relativizarea lor (prin schimbări dese și repetate) este periculoasă, dar la fel este și "solidificarea" lor, prin interdicția de a le pune în discuție. În ceea ce privește pericolele relativizării, să amintim avertismentul lui Platon din Legile: Toată lumea e încredințată, cum spuneam adineaori, că jocurile copiilor nu sunt decât jocuri, că e de puțină însemnătate faptul de a le modifica și că din schimbarea lor nu poate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
prin vot se răstoarnă ordinea naturală a lucrurilor. Legea poate face drept din nedrept. Ce e bine și ce e rău socotim că depinde de opinie 164. Din acest punct de vedere, rutina profesorului (ca și orice rutină) poate fi pusă în discuție. De pildă, învățarea algoritmului împărțirii ar fi posibilă dacă elevii ar avea voie să vorbească încet între ei în timp ce rezolvă exercițiile? Dar dacă ar avea voie să se ridice pentru a-și ascuți creioanele fără a mai cere permisiunea profesorului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
semne ale abaterii de la virtute. Cu alte cuvinte, pedepsele sunt justificate pentru a reaminti elevilor că s-au abătut de la rutina statuată de profesor, idee care, ca și aceea a lui Protagoras, interzice elevilor un drept fundamental: acela de a pune în discuție rutina asumată de profesor, respectiv dreptul de a contesta înțelepciunea conținută în legile existente. Dacă în cazul lui Protagoras lucrurile se clarifică prin plasarea legilor umane sub semnul nomosului, al convențiilor stabilite (care, ca atare, pot fi modificate de oameni
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
legile existente. Dacă în cazul lui Protagoras lucrurile se clarifică prin plasarea legilor umane sub semnul nomosului, al convențiilor stabilite (care, ca atare, pot fi modificate de oameni), în cazul rutinei profesorului contestarea este interzisă pentru că, în caz contrar, ar pune în discuție chiar autoritatea profesorului. Și, deși există situații de acest gen, ele continuă să fie considerate elemente de patologie a câmpului educativ școlar, și nicidecum elemente care țin de normalitatea acestuia. O altă posibilitate de a fundamenta datoria de a învăța
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
anume, se întemeiază pe una din următoarele două supoziții: a) Realitatea este un dat, managementul va încerca să gestioneze în mod optim acest dat. În concluzie, indiferent de dezvoltările teoretice înregistrate la nivelul managementului, punctul de plecare nu poate fi pus în discuție. Pentru exemplificare, amintim că autoritatea profesorului a fost considerată multă vreme (unii o mai consideră și azi) un dat, ceva ce nu poate fi pus sub semnul întrebării. b) Realitatea este un construct uman, apt de schimbări, care poate fi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: facilitează o cât mai bună receptare a mesajului scris; oferă oportunități elevilor în sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuție; stimulează atenția și gândirea; formează competențe și deprinderi reale de lucru cu textul literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu de abordare și înțelegere a unei teme puse în discuție. Pentru a evidenția importanța acestei metode interactive m-am oprit
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuție; stimulează atenția și gândirea; formează competențe și deprinderi reale de lucru cu textul literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu de abordare și înțelegere a unei teme puse în discuție. Pentru a evidenția importanța acestei metode interactive m-am oprit la una din lecțiile prevăzute în programa clasei a VI-a, la predarea fabulei “Bivolul și coțofana”de G. Topârceanu. Lecția este una de caracterizare a personajelor. După ce în prealabil
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: facilitează o cât mai bună receptare a mesajului scris; oferă oportunități elevilor în sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuție; stimulează atenția și gândirea; formează competențe și deprinderi reale de lucru cu textul literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu de abordare și înțelegere a unei teme puse în discuție. Pentru a evidenția importanța acestei metode interactive m-am oprit
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuție; stimulează atenția și gândirea; formează competențe și deprinderi reale de lucru cu textul literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu de abordare și înțelegere a unei teme puse în discuție. Pentru a evidenția importanța acestei metode interactive m-am oprit la una din lecțiile prevăzute în programa clasei a VI-a, la predarea fabulei “Bivolul și coțofana”de G. Topârceanu. Lecția este una de caracterizare a personajelor. După ce în prealabil
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]