3,286 matches
-
fără întârziere pe tapet, discutate, cernute, aplicate în spiritul ideilor curente azi în lumea civilizată și al acelei fraternități pe care oamenii acestui pământ au știut să o prețuiască întotdeauna, chiar și atunci când asprimea istoriei i-a împiedicat să o pună în practică. Semnalele de alarmă ce veneau pe furiș din Transilvania n-au fost luate în serios și iată că totul se întâmplă sub semnul unei drame colective și al urgenței. T. Maiorescu spunea odată că trebuie să fim foarte atenți la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
periodică a stadiului de realizare a proiectelor finanțate de FRDS, de acordare de asistență tehnică pentru realizarea proiectelor; supervizorul are atât rol de consultant, cât și de „antrenor”. Prin intermediul vizitelor de supervizare, se verifică modul în care sunt respectate și puse în practică principiile și condițiile de finanțare ale FRDS de către agenții de executare a proiectelor, calitatea execuției proiectelor, precum și nivelul implicării comunității și a evoluției capitalului social în timpul implementării proiectului. Supervizarea efectivă poate furniza informații relevante pentru procesul de monitorizare, având situația
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
planeze incertitudini asupra transparenței informației. Ziarele, radioul și canalele TV ar putea fi tentate să propună publicului informații care le confirmă convingerile, știind că acești consumatori vor avea o tendință scăzută de a citi informații contradictorii. Același mecanism s-a pus în practică și în cazul uzinei AZF, dar are toate șansele să funcționeze și în multe alte situații. Sociologul Joseph Klapper, mare specialist în comunicarea de masă, era de părere că mass-media nu cizelează opinia oamenilor, ci mai degrabă le întăresc convingerile
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
supunerea este o chestiune dintre cele mai simple. Atîta timp cît cerința este conformă cu fișa postului tău, îndeplinește-o. Dacă vrei să ai probleme cu șeful, nu o îndeplini. Sprijinul Managerii se așteaptă să sprijini inițiativele pe care le pun în practică, chiar dacă nu ești de acord cu ei. „în ultima mea evaluare, managerul a scris că nu sînt un bun coechipier”, se plîngea înciudat un operator de la un centru de telecomunicații cu clienții. „Nu e drept”, a continuat el. „Doar pentru că
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
își modifică strategiile ca să dea impresia unei gîndiri progresiste și înaintate. împăciuitorul este foarte enervant datorită inerției pe care o creează. îți cere să ai miriade de planuri și de idei, dar ezită cînd vine vorba de aplicarea acestora. Dacă pune în practică vreo idee a ta, arareori îi acordă timp suficient ca să atingă efectul scontat. Nu uita că el este convins că metodele pe care le aplică reprezintă un stil de management adecvat, modern, care contribuie la creșterea productivității. Prin urmare, cea
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
s-a construit cazinoul-hotel Le Rêve. Istoria, după cum susține Benjamin, s-a dovedit a fi discontinuă, și conceptul de dezvoltare a devenit bază pentru dominația tehnologică în orașul tematic. Clădirile nu sunt construite ca să dureze; atunci când imaginația concepe ceva nou, pus în practică de tehnologie, clădirile recent ridicate devin demodate și, paradoxal, încetează să mai reprezinte o valoare istorică. Las Vegas-ul trăiește numai în prezent. Căutarea permanentă a noutății și a ceea ce este extraordinar demonstrează, prin vizorul istoriei false, o lectură diferită
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
canonici, preoți, profesori și protopopi) a fost aruncată în sistemul carceral comunist. Începând cu lunile septembrie-octombrie ale anului 1948, asupra preoților uniți s-au exercitat presiuni incredibile, fizice și morale, pentru a-I determina să treacă la ortodoxie, după modelul pus în practică de sovietici, cu doi ani înainte, în Ucraina. Probabil un număr important dintre ei au aderat la BOR, dar cifra clericilor din „rezistență” a fost importantă; în plus, mulți dintre preoți și-au retractat apoi semnătura de trecere la ortodoxie
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și aplicarea dreptului după un sistem de reguli raționale. O procedură nu poate de una singură să ofere legitimitate. Dimpotrivă, procedura legislativă este ea însăși supusă constrângerii legitimării." Jürgen Habermas, 1978, p. 137. Cei care critică procedurile, mijloacele și resursele puse în practică operează pe trei terenuri sensibile: democrația comisiilor (Mesnard, 1990): sunt convocați oamenii din mediul respectiv pentru a fi asociați la decizii (expertiză și competențe științifice), dar, totodată, statul se deresponsabilizează. Urfalino și Vilkas descriu această atitudine de delegare a judecății
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
clasarea în patrimoniul istoric național Statul dobândește lucruri sau bunuri care îl preced și sunt moștenite din trecut. el le selecționează după criterii va-riabile în cursul timpului: interes național, estetic, artistic, istoric sau popular. Din punct de vedere istoric, statul pune în practică dispozitive concepute în momentul lansării primei politici a monumentelor istorice, sub Monarhia din Iulie (Guizot). Odată cu a Treia Republică, se dă prioritate patrimoniului (așa cum o dovedesc dezbaterile prealabile votului pentru legile din 1887, 1905 și 1913 asupra tipului de proprietate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o cu totul altă natură decât sectoarele protejate și la antipodul politicii locuințelor și a parcelării, operațiunea urmărea să constituie o metodă și un corpus de cunoștințe, codate într-un limbaj categorial univoc, fixat dinainte. Dorită de André Malraux și pusă în practică de istoricul de artă André Chastel, dotată din 1967 cu primele Comisii Regionale de Inventariere (astăzi Conservații regionale în cadrul Direcției Regionale pentru Acțiune Culturală DRAC), întreprinderea a apărut de-a dreptul interminabilă, în măsura în care actul cunoașterii este inevitabil depășit de propriul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
contrabalansa această tendință, statul nu ezită să înscrie bunul cultural în durată, în cadrul raporturilor intergeneraționale, luând ca martor colectivitatea însăși (Jonas, 1990). Mijloacele: înscriere și conservare Puterile publice protejează juridic (aplicarea unui drept specific) și prin conservare (prin mijloace tehnice puse în practică pentru a conserva, fie în starea actuală, fie prin simpla restaurare a unui statu quo ante cum a fost cazul Centrului de Artă Plastică Contemporană din Bordeaux, conservat ca antrepozit tocmai fiindcă fusese transformat în muzeu). Astfel, statul nu ezită
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în jurul unor "etichete" ("abstract", "figurativ"), care sunt semnale pe o piață care le cere, și nu țin în nici un fel de o esență (Moulin, 1967, p. 74). Această optică vizibil convenționalistă se prelungește până astăzi: "Strategiile de monopol sau oligopol puse în practică odată cu impresionismul pe piața artei contemporane constau în crearea artificială a unor condiții apropiate de cele care sunt date de la sine pe piața artei vechi". Raymonde Moulin, 1995, p. 209. Originea acestei idei provine, în parte, din reflecțiile foarte novatoare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ei își doresc să îi asculte pe ceilalți și muncesc din greu pentru a face ceea ce trebuie. În continuare, vom enumera câteva persoane pe care am avut norocul să le avem în calitate de colaboratori. Ne-au dat ocazia să învățăm, să punem în practică și să transmitem mai departe arta și știința de a-i asculta pe ceilalți prin intermediul focus grupurilor. Le mulțumim. Carol Bryant de la School of Public Health de la Universitatea din Florida de Sud și James Lindenberger de la Best Start Social Marketing
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
procesului de selecțietc "Mențineți controlul asupra procesului de selecție" Cercetătorul nu trebuie să piardă controlul asupra procesului de selecție. Uneori, este recomandat sau chiar necesar să îi lăsăm pe alții să ia decizii legate de procesul de selecție sau să pună în practică unele strategii folosite pentru selecție. Atunci când recrutarea este realizată de altcineva, acea persoană trebuie să înțeleagă pe deplin scopul studiului și strategia pe care trebuie să o folosească pentru selecția și recrutarea participanților. Dați indicații precise. De exemplu, să presupunem
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
se confruntă și cu alte aspecte care pot acționa asupra bunurilor de patrimoniu: comerțul cu obiecte de artă și intervenția distructiv-frauduloasă asupra lor, precum și lipsa informării la nivelul comunităților în acest domeniu 50. Dincolo de aceste nefericite exemple, constatăm numeroasele proiecte puse în practică, ce au ca scop salvarea patrimoniului sau necesitatea soluționării oricăror probleme social-economice deosebite fără a interveni distructiv asupra acestuia. Un caz (cu implicații economice și culturale) rezolvat poate fi dat ca exemplu prin lucrările de mutare a templului lui Ramses
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
rezultatelor cercetării de teren, iar secția privind viitorul urma să cuprindă o serie de proiecte de modernizare a așezărilor urbane și rurale. Viziunea lui Gusti asupra viitorului social se fundamenta pe ideea edificării unui "sat model", aspect care a fost pus în practică, ulterior, printr-o campanie de salvare a patrimoniului mobil și imobil al unei așezări distruse de un incendiu. O altă direcție era cea a constituirii unui centru de studii și documentare, spațiu în care urmau să fie reunite și organizate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
am început a învăța cruce-ajută” educația copiilor are la bază o instruire religioasă, considerată esențială unei bune dezvoltări, fundamentală în formarea acestuia; r. 17 18 : „Un sorcovăț nemțesc plătea tata pe lună dascălului, ca să mă învețe.” gratuitatea învățământului nefiind încă pusă în practică, instruirea se făcea cu sacrificii financiare din partea familiei elevului; p. 152, r. 36 37 : „Dăscălul Iordache rămăsese acum pe jos, era a cincea roată la car.” în momentul în care calitățile unei persoane sunt declasate de ale alteia, se realizează
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
al Societății Internaționale de accidente de muncă. În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române de Medicină, iar în 1937 este Președinte al Societății Române de Chirurgie. Din motive pe care le vom explica ulterior, profesorul Traian Nasta decide și pune în practică mutarea clinicii sale de chirurgie de la Spitalul Polizu, la Spitalul de chirurgie și mecanoterapie din Floreasca. În legătură cu această mutare, remarcăm, următoarele: În Buletinul Ministerului Sănătății și Ocrotiri Sociale, nr. 2-3 din 1944 este publicat rezultatul concursului, susținut la 14 mai
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a Societății Europene de Cardiologie care se adresa pacienților din țările europene cu cea mai mare mortalitate prin infarct miocardic acut. Au fost prezentate acțiunile întreprinse de Societatea Română de Cardiologie care prin proiectul său propriu și-a propus să pună în practică proiectul european prin menținerea activă 24h/24h a centrelor de cardiologie intervențională și prin colaborarea cu medicina de urgență din spital și prespital să realizeze diagnosticul, tratamentul de urgență și transferul rapid al pacienților către centrele de cardiologie. A fost
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de metode pot fi etichetate drept model. Astfel, metodele (sau modelele) pot fi în mod variat conectate la teorii formale specifice, dar aspectul crucial este ca setul organizat de acțiuni: poate fi scris pe hârtie, învățat și repetat. Modelele sunt puse în practică de indivizi în situații specifice. Avem în vedere aici "practicianul reflexiv" a cărui practică este un proces intuitiv și creativ. O categorie importantă de trăsături ce definesc munca asistentului social este reprezentată de trăsăturile personale. Trăsăturile și calitățile acestea se
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
un cuvînt, a actelor politice care trec prin rațional, actele îndreptate către înțelegere sînt ceva mai greu de conturat, căci majoritatea scapă analizei raționale. Ele se instalează într-adevăr pe niște elemente a priori, necunoscute chiar de cei care le pun în practică. Acest a priori pe care îl putem considera orizont cultural, formă de viață cu înalt conținut simbolic, ceea ce nu se spune, dar este implicit: obiceiuri, comportamente moștenite. Această noțiune de Lebenswelt Habermas o împrumută de la fenomenologie (Husserl), o căutare a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
noastre"; acestea sunt "instrumente esențiale ale minții pentru a naviga într-o lume complexă" (ibidem). Odată configurate, după ce le învățăm și le aplicăm de câteva ori, nu mai este nevoie să gândim prea mult sau chiar deloc pentru a le pune în practică. Ca și în planul ideilor, al gândurilor, și în cel al emoțiilor, multe scheme sunt utile. Pot fi însă unele dintre ele și contraproductive sau chiar nocive. Văzute drept constelații de sentimente, gânduri, amintiri și predispoziții de a acționa care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
perspectiva deformată asupra vieții. Treptat, pe măsură ce aceste tipare își pierd forța, căpătăm o perspectivă mai echilibrată asupra lucrurilor, fiind capabili de reacții mai flexibile, care înlocuiesc singura reacție automată invariabilă" (p. 160). În virtutea schemelor deja existente, cel mai adesea, ne punem în practică impulsurile afective fără să le gândim; pur și simplu, simțim și acționăm fără să mai facem o pauză pentru a reflecta. Astfel, furia se transformă în izbucniri, teama în pierderea siguranței, suferința în lacrimi și groază. Or, rafinarea cunoașterii de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
capacitatea de a sesiza (și) punctul de vedere al celuilalt; d. a nu plănui răzbunarea. În plan comportamental, avem tendința de a ne afirma într-o manieră constructivă; totodată, avem capacitatea de a selecta modul în care acționăm, astfel încât putem pune în practică tendința noastră de acțiune sau să ne putem opune acestei tendințe, păstrând tăcerea. Tendințele de acțiune majore asociate supărării benefice sunt: a. ne comunicăm sentimentele, stările, trăirile fără a învinovăți; b. solicităm modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
altul" (idem, p. 161, s.a.). C-o știm sau nu, sau că o vrem sau nu, plătim mereu un preț legat de consecințele neașeptate ale deciziilor noastre. Furați de posibilitățile puterii și ale dorinței de afirmare, uităm că întotdeauna deciziile puse în practică/aplicate în context social au și consecințe neașteptate, neanticipate, imprevizibile, necontrolabile. Nu cunoaștem prețul pe care-l vom plăti în viitor pentru deciziile din prezent (ibidem), pe termen mediu și lung. Nu știm ce tendințe și ce constrângeri vor crea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]