30,841 matches
-
m în înălțime, au plăci osoase pe mâinile lungi și subțiri, piele verde-deschis pe gât, piept, pântec și partea interioară a brațelor și verde-închis pe restul corpului (inclusiv fața), păr lung și negru, ochi negri, gheare ascuțite și otrăvite la degetele de la mâini și de la picioare, cârlige la coate, coarne pe cap și dinți albi și ascuțiți. Femeile au o înălțime comparabilă cu a unui om, piele verde-deschis, ochi ca abanosul și păr negru ca pana corbului. Fiecare faptă bună săvârșită
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
și să atace corăbii rătăcite în apropierea arhipelagului. Ansatli sunt creaturi vag umanoide, cu brațe lungi, picioare scurte și zdravene, coadă lungă și trup, iar secțiunea tuturor membrelor și a trupului este romboidală. Sunt acoperiți cu solzi, au membrane între degetele terminate cu gheare ascuțite, dinți triunghiulari, nu au gât sau urechi vizibile, iar ochii sunt mari și rotunzi, de culoare neagră, lucioasă, plați și neprotejați de o structură osoasă. Mai sunt cunoscuți și sub numele de oameni-șopârlă, oameni-rechin sau oameni-amfibie
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
ale șanțului carpului ("Sulcus carpi"). El este o continuare inferioară a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii") pe fața palmară a carpului. se continuă cu fasciile tenară și hipotenară. Retinaculul flexorilor determină împreună cu oasele carpului culise osteofibroase care permit alunecarea tendoanelor flexorilor degetelor, alunecare care este ușurată de teci sinoviale. El este format structural din fibre superficiale verticale și oblice, și din din fibre profunde transversale. Extremitatea sa medială se inseră pe eminența carpiană medială ("Eminentia carpi ulnaris") formată de pisiform ("Os pisiforme
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
și capitat), și împarte canalul carpian în doua loje (canale sau culise) osteofibroase: medială și laterală. Loja medială (canalul radiocarpian), cu mult mai mare decât cea laterală, conține: nervul median ("Nervus medianus") și tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor flexori ai degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al carpului): teaca sinovială comună ("Vagina communis tendinum musculorum flexorum manus") a mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus") și teaca sinovială a tendonului
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
mult mai mare decât cea laterală, conține: nervul median ("Nervus medianus") și tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor flexori ai degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al carpului): teaca sinovială comună ("Vagina communis tendinum musculorum flexorum manus") a mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus") și teaca sinovială a tendonului mușchiului flexor lung al policelui ("Vagina tendinis musculi flexoris pollicis longi"). Loja laterală ("Canalis carpi radialis") conține tendonul mușchiului flexor radial
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
medianus") și tecile sinoviale pentru tendoanele mușchilor flexori ai degetelor (cu excepția tendonului flexorului ulnar al carpului): teaca sinovială comună ("Vagina communis tendinum musculorum flexorum manus") a mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiului flexor profund al degetelor ("Musculus flexor digitorum profundus") și teaca sinovială a tendonului mușchiului flexor lung al policelui ("Vagina tendinis musculi flexoris pollicis longi"). Loja laterală ("Canalis carpi radialis") conține tendonul mușchiului flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis"), învelit în teaca sa
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
(Musculus extensor digitorum) sau mușchiul extensor comun al degetelor (Musculus extensor digitorum communis) este un mușchi lung fusiform care se găsește pe partea laterală a feței posterioare a antebrațului. Este mușchiul cel mai lateral din stratul superficial (primului plan) al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
laterală a feței posterioare a antebrațului. Este mușchiul cel mai lateral din stratul superficial (primului plan) al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se împarte în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe fața posterioară a falangei a
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe fața posterioară a falangei a III-a a degetelor 2, 3, 4 și 5. Tendoanele degetelor III, IV și V sunt legate între ele pe fața dorsală a oaselor metacarpiene prin conexiuni intertendinoase transversale. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe fața profundă a fasciei
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe fața posterioară a falangei a III-a a degetelor 2, 3, 4 și 5. Tendoanele degetelor III, IV și V sunt legate între ele pe fața dorsală a oaselor metacarpiene prin conexiuni intertendinoase transversale. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe fața profundă a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii"), pe ligamentul colateral radial
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti") și pe septurile fibroase intermusculare care îl separă de mușchii vecini. Corpul muscular se îndreaptă distal și se împarte în jumătatea inferioară a antebrațului în patru fascicule care se continuă prin câte un tendon spre degetele II-V (index, medius, inelar și degetul mic). Tendoanele trec pe sub retinaculul extensorilor și ajung pe fața dorsală a mâinii. Sub retinaculul extensorilor tendoanele acestui mușchi sunt înconjurate împreună cu tendonul mușchiului extensor al indexului de o teacă comună, numită teaca
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
septurile fibroase intermusculare care îl separă de mușchii vecini. Corpul muscular se îndreaptă distal și se împarte în jumătatea inferioară a antebrațului în patru fascicule care se continuă prin câte un tendon spre degetele II-V (index, medius, inelar și degetul mic). Tendoanele trec pe sub retinaculul extensorilor și ajung pe fața dorsală a mâinii. Sub retinaculul extensorilor tendoanele acestui mușchi sunt înconjurate împreună cu tendonul mușchiului extensor al indexului de o teacă comună, numită teaca tendoanelor extensorului degetelor și a extensorului indexului
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
index, medius, inelar și degetul mic). Tendoanele trec pe sub retinaculul extensorilor și ajung pe fața dorsală a mâinii. Sub retinaculul extensorilor tendoanele acestui mușchi sunt înconjurate împreună cu tendonul mușchiului extensor al indexului de o teacă comună, numită teaca tendoanelor extensorului degetelor și a extensorului indexului ("Vagina tendinum musculorum extensoris digitorum et extensoris indicis") care ajunge până la mijlocul oaselor metacarpiene. La nivelul capetelor oaselor metacarpiene tendoanele sunt legate între ele pe fața dorsală a metacarpienelor prin 3 punți fibroase transversale inconstante, numite
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
intertendinei musculi extensoris digitorum" sau "Juncturae tendinum"). Ajungând la nivelul articulațiilor metacarpofalangiene, fiecare tendon trimite câte o expansiune fibroasă care aderă de capsula articulară a acestor articulații și se inseră pe falanga proximală. Aici fiecare tendon al mușchiului extensor al degetelor primește expansiuni largi aponevrotice trimise de mușchii lombricali și mușchii interosoși, împreună cu care formează un aparat fibrotendinos complex al degetelor, numit aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon a mușchiului extensor al degetelor se inseră pe fața dorsală a falangei a
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
aderă de capsula articulară a acestor articulații și se inseră pe falanga proximală. Aici fiecare tendon al mușchiului extensor al degetelor primește expansiuni largi aponevrotice trimise de mușchii lombricali și mușchii interosoși, împreună cu care formează un aparat fibrotendinos complex al degetelor, numit aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon a mușchiului extensor al degetelor se inseră pe fața dorsală a falangei a doua și a falangei a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
acestor articulații și se inseră pe falanga proximală. Aici fiecare tendon al mușchiului extensor al degetelor primește expansiuni largi aponevrotice trimise de mușchii lombricali și mușchii interosoși, împreună cu care formează un aparat fibrotendinos complex al degetelor, numit aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon a mușchiului extensor al degetelor se inseră pe fața dorsală a falangei a doua și a falangei a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
proximală. Aici fiecare tendon al mușchiului extensor al degetelor primește expansiuni largi aponevrotice trimise de mușchii lombricali și mușchii interosoși, împreună cu care formează un aparat fibrotendinos complex al degetelor, numit aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon a mușchiului extensor al degetelor se inseră pe fața dorsală a falangei a doua și a falangei a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
lombricali și mușchii interosoși, împreună cu care formează un aparat fibrotendinos complex al degetelor, numit aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon a mușchiului extensor al degetelor se inseră pe fața dorsală a falangei a doua și a falangei a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se împarte în dreptul feței dorsale a falangei proximale în trei ramuri aponevrotice: una mijlocie și 2 laterale
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează împreună pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a III-a (falanga distală). Fața posterioară a mușchiului extensor al degetelor este acoperită la nivelul antebrațului de piele și de fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), la gâtul mâinii de retinaculul extensorilor ("Retinaculum extensorum"), iar la mână de fascia dorsală a mâinii ("Fascia dorsalis manus"). Fața sa anterioară acoperă mușchiul supinator ("Musculus supinator
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
oasele metacarpiene și falangele. Marginea sa laterală vine în raport cu mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis brevis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Marginea sa medială vine în raport cu mușchiul extensor al degetului mic ("Musculus extensor digiti minimi") și mușchiul extensor ulnar al carpului ("Musculus extensor carpi ulnaris"). Extinde falanga distală pe cea mijlocie, a acesteia pe cea proximală, și indirect (fiind un mușchi multiarticular) falanga proximală pe metacarp, mâna pe antebraț și
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
un mușchi multiarticular) falanga proximală pe metacarp, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Extensia falangei proximale este puternică, iar extensia celorlalte falange este insuficientă, ea fiind completată de mușchii interosoși. Mușchiul este și adductor al mâinii și abductor al degetelor. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
al III -lea. Proximal este acoperit de aponevroza mușchiului biceps ("Aponeurosis bicipitalis") și de mușchiul palmar lung ("Musculus palmaris longus"). Pe antebraț fața superficială este acoperită de fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și piele; fața profundă acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și mușchiul flexor lung al policelui ("Musculus flexor pollicis longus"). Lateral, se află mușchiul rotund pronator ("Musculus pronator teres"), care merge divergent față de mușchiul flexor radial al carpului. La jumătatea antebrațului tendonul mușchiului flexor radial al
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
află artera radială ("Arteria radialis") și ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis nervi radialis"). Între tendonul mușchiului flexor radial al carpului și cel al mușchiului palmar lung se află alt șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis") și nervul median ("Nervus medianus"). Șanțul pulsului are o importanță deosebită în practica medicală, la acest nivel palpându-se pulsul arterei radiale și servește, de asemenea, în medicina operatorie la descoperirea acestei artere, situată lateral de
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
descoperirea acestei artere, situată lateral de tendonul flexorului radial al carpului, cât și a nervului median, situat medial de el. La gâtul mâinii tendonul mușchiului flexor radial al carpului trece înapoia retinaculului flexorilor spre palmă (împreună cu tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și nervul median) printr-un canal osteofibros propriu, numit loja laterală a canalului carpian care este delimitată lateral de scafoid și medial de două lame fibroase. În loja laterală a canalului carpian acest tendon se află în șanțul osului trapez
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
Coada este albicioasă și se termină cu o bandă subterminală lată brun întunecată. Aripile albe dedesubt, cu o pată neagră la încheietură și cu penele de pe margini mai închise la culoare. Tarsele de pe picioare sunt "încălțate" în pene până la baza degetelor (de unde și denumirea de "șorecar încălțat"). Degetele sunt galbene iar ghearele negre. Ciocul galben la bază, cu vârful negricios. Sexele se aseamănă între ele, dar femelele sunt mai grele, cu dungi mai puține pe coadă. Are o răspândire circumpolară. Cuibăresc
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]