31,086 matches
-
hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală a Câmpiei Dunării) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, păduri de foioase, pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală a Câmpiei Dunării) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, păduri de foioase, pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
geografică continentală a Câmpiei Dunării) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, păduri de foioase, pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
piroclastite). Munții Harghitei au în componență formațiuni vulcano-sedimentare de tip con, întâlnite în vârfurile Harghita-Mădaras (1.801 m), Cucu (1.558 m), Ostoros (1.384 m) și Piatră Talaborului (1.242 m). Suprafață ariei protejate (ce include și rezervatia naturală Lacul Dracului) este brăzdata de o rețea hidrografica bogată în cursuri de apă; astfel: partea vestică este străbătuta de afluenții râului Târnava Mare (Chiuveș, Șicasău, Desag), iar cea estică de afluenții Mureșului și de cei ai Oltului (Mădăraș, Mădărașul Mare, Mădărașul
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți. Este răspândit în râurile din Europa Centrală și Europa de Est, care se varsă în Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Azov și Marea Caspică. Arealul se întinde de la Rin spre răsărit până la Urali. În Suedia și Finlanda, numai la sud (Lacul
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
lacuri și bălți. Este răspândit în râurile din Europa Centrală și Europa de Est, care se varsă în Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Azov și Marea Caspică. Arealul se întinde de la Rin spre răsărit până la Urali. În Suedia și Finlanda, numai la sud (Lacul Ladoga). În România se întâlnește în Dunăre și în toate bălțile ei până la mare; în cursurile inferioare ale râurilor Mureș, Olt, Tisa, Someș, Criș, Timiș. Este un pește gregar (trăiește în cârduri) în Europa de Nord și în partea de est a
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
Artă feudală românească și Epoca contemporană. Expoziția științele naturii, inaugurată la 15 mai 1972, prezintă condițiile fizice și geografice ale Defileului Porțile de Fier (Sala I), flora și fauna terestră a Defileului Porțile de Fier (Sala II), ihtiofauna dunăreană a lacului de acumulare Porțile de Fier (acvariul), flora și fauna specifică mediului acvatic din zona Porțile de Fier (Sala III). Expoziția se încheie cu aspecte legate de cosmogonie, apariția vieții pe Pământ, dovezi paleontologice, originea și evoluția omului (Sala IV). Secția
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul pitic și angelica sălbatică, dar și prin speciile rare de ferigă, nuferi albi, laleaua pestriță, crinul broaștei, etc. precum și animale ca broasca albastră. Tot în
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
xerofile (uscate) decât gușterul obișnuit ("Lacerta viridis viridis"), evitând luminișurile pădurilor sau lizierele, dar manifestă un anumit grad de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile mai uscate, el este întotdeauna găsit în proximitatea apei (pârâu, baltă, lac). Gușterul vărgat dobrogean populează viroagele și râpele colinelor și dealurilor dobrogene, cu sol de loess depus peste aflorimentele de rocă (calcare triasice, sarmațiene, cretacice sau șisturi verzi paleozoice) care ies la suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie. Poate
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
de rocă (calcare triasice, sarmațiene, cretacice sau șisturi verzi paleozoice) care ies la suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie. Poate fi întâlnit pe unele pante înierbate de pe malul micilor pâraie dobrogene (derele), sau cele ce coboară spre vreun lac, uneori chiar în plină stepă sau în culturi și vii învecinate cu biotopul principal. Ca adăposturi servesc galeriile pe care le sapă la adăpostul vegetației de arbuști: tufelor de păducel ("Crataegus") sau chiar în masive de ciulini. Uneori folosește galeriile
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
preluat comanda frontului de est, unde a izbucnit un nou război între otomani și perși în anul precedent. Campania sa din 1605 a fost lipsită de succes, forțele pe care le-a condus spre Tabriz suferind o înfrângere pe malul lacului Urmia. Cağaloğlu a trebuit să se retragă la cetatea Van și de acolo înspre Diyarbekir. A murit în cursul acestei retrageri, în decembrie 1605. El a fost strămoșul lui Ilhan İrem, care este un celebru cântăreț pop turc. Cartierul Cağaloğlu
Iusuf Sinan Pașa Cigalazade () [Corola-website/Science/334086_a_335415]
-
procente din suprafața Arizonei acoperită cu apă este a doua din națiune (după cea a statului New Mexico cu 0.21%). Majoritatea insulelor Arizonei se găsesc de-a lungul cursului de apă a Colorado River (mai ales în ). Un alt lac, conține, de asemenea, niște insule.
Listă de insule ale statului Arizona () [Corola-website/Science/334123_a_335452]
-
de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Situl include cinci lacuri: Bacău ÎI, Galbeni, Lilieci, Răcăciuni și Berești, ultimele patru fiind declarate rezervații naturale. Aria protejată (cu o suprafață de 5.576 hectare) este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, la confluenta Bistriței cu Șiretul și în aval
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
patru fiind declarate rezervații naturale. Aria protejată (cu o suprafață de 5.576 hectare) este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, la confluenta Bistriței cu Șiretul și în aval de aceasta. Situl reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri aluviale, pajiști și pășuni) în lunca mijlocie a Șiretului; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
Specii de păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciuf de pădure (Asio otus), ciocârlie de câmp (Alauda arvensis), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), porumbel gulerat ("Columba
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
este folosit pentru orice tip de zonă defensivă care este extinsă în teritoriul inamic - sinonimă într-o oarecare măsură cu „avanpost”. „Cap de pod” se referă în mod particular la o zonă bine definită aflată pe malul unui râu sau lac opus controlate de forțele proprii și aflat în contact nemijlocit cu regiunea controlată de inamic. Termenul este folosit în mod special pentru zonele cucerite de atacurile inițiale ale trupelor amfibii, cu intenția tactică a stabilirii unei linii de aprovizionare peste
Cap de pod () [Corola-website/Science/334178_a_335507]
-
cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată este o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști ameliorate, cursuri de apă, lacuri) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, în bazinul mijlociu al Șiretului și o parte a bazinului râului Prut. Rețeaua hidrografica principala a sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și Vorona (și afluenții acestora). La baza
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
19 august 1914 a fost înaintat la gradul de general-locotenent, la Danzig. Divizia condusă de Morgen a făcut parte din compunerea Armatei 8, având un rol important în câștigarea Bătăliei de Tannenberg (26-31 august 1914), precum și a primei Bătălii de la Lacurile Mazuriene (9-14 septembrie 1914). La 8 noiembrie 1914 a fost numit comandant Corpului I Rezervă. care a intrat în compunerea Armatei 9 în septembrie 1914, participând în Bătălia de la Łódź și în războiul de tranșee de la Rawka și pe Bzura
Curt von Morgen () [Corola-website/Science/334234_a_335563]
-
credința într-un spațiu astral în care va întâlni sufletele iubitelor) și macabru (contemplarea descompunerii materiei). Acțiunea poemului are loc într-o noapte de „singuratic octombrie”, cu un cer gri și cu frunze ce se ofilesc. În regiunea Weir, lângă lacul Auber, naratorul trece cu o inimă „vulcanică”. El are o discuție „serioasă și sobră” cu sufletul său, fără a-și da seama că este octombrie sau încotro se îndreaptă. Naratorul privește cerul pe când noaptea dispărea, remarcând o stea strălucitoare și
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
Alah Bair (10 ha). Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei, în Podișul Tortomanu, subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogei de Sud). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări în timpul migrațiilor. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri mixte, păduri caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
consistentă în ceea ce privește rima și metrica, iar pe de altă parte vagă, în mișcare și evazivă în ceea ce privește atmosfera și perspectiva. În prima strofă este descrisă o scenă care are loc pe un munte pustiu la miezul nopții. Ceața, un crin, un lac și o ruină sunt personificate ca dormind sau aflate într-o mișcare foarte nerăbdătoare. În mijlocul acestei frumuseți adormite se odihnește Irene. În cea de-a doua strofă doamna este întrebată de două ori la persoana a II-a dacă nu
Adormita () [Corola-website/Science/334262_a_335591]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Aria protejată se întinde pe o suprafață de 34.149 hectare și include rezervația naturală Pădurea Pojoga. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pajiști, pășuni, terenuri arabile, culturi, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică continentală a câmpiilor Banatului și Crișurilor (subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) și sud-vestului Munților Apuseni. Rețeaua hidrografică principală a sitului aparține bazinului hidrografic al râului
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
s-a desfășurat în perioada 5-11 iunie la Centrul de convenții și muzica de la Montreux, pe Lacul Geneva, în Elveția. Este primul campionat internațional de scrima organizată de această țară de la Campionatul Mondial de Scrima din 1998 de la La Chaux-de-Fonds. Rezultatele contează pentru calificarea la Jocurile Olimpice de vară din 2016. Țara gazdă România 97 de trăgători din
Campionatul European de Scrimă din 2015 () [Corola-website/Science/334280_a_335609]
-
i se opuneau. După ce a înconjurat și apoi a distrus Armata a II-a rusă în Bătălia de la Tannenberg de la sfârșitul lunii august, Paul von Hindenburg și Erich Ludendorff și-au deplasat trupele împotriva Armatei I în prima bătălie de pe Lacurile Mazurice, aproape distrugând-o pe aceasta din urmă, care s-a salvat punându-se sub protecția propriilor cetăți aflate dincolo de graniță. Când la sfârșitul lui septembrie acțiunile au încetat, marea majoritate a celor două armate rusești fusese distrusă, și toate
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
aceasta din urmă, care s-a salvat punându-se sub protecția propriilor cetăți aflate dincolo de graniță. Când la sfârșitul lui septembrie acțiunile au încetat, marea majoritate a celor două armate rusești fusese distrusă, și toate forțele ruse respinse din zona Lacurilor Mazurice din nord-estul Poloniei de astăzi, pierzând aproape 200.000 de soldați (uciși sau luați prizonieri). În sud însă, lucrurile nu mergeau atât de bine. Aici, grosul armatei rusești se opunea unui grup la fel de mare de unități austro-ungare, care și-
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]