31,059 matches
-
printr-o aluzie se refereau la imaginile grădinii biblice, la idilicele peisaje antice stabilite deja prin convenție, la conținutul și imagistica din Georgicele lui Virgiliu, la modele înregistrate în pictura renascentistă, nu fără aluzii și la arta contemporană. Prin aluzii plastice sau stilistice, aparent simple și foarte obișnuite, prin motivele „foarte” cotidiene, de viață obișnuită, de care se servește,( motivul grădinii sau motivul călătorului)Staff obține profunzime istorică și dimensiunea problemelor veșnic-umane, prezente în cele mai vechi scrieri din cultura mediteraneană
Leopold Staff () [Corola-website/Science/329091_a_330420]
-
cart a adresat mai multor artiști și critici de artă următoarele întrebări, Dan Perjovschi, Observator cultural, 4.10.2007;<br> A fi sau a nu fi la Veneția, E-cart.ro, Observator cultural, 4.10.2007;<br> 2009 - anul artelor plastice la ICR Praga. Interviu cu Mircea, Cătălin Gheorghe, Observator cultural, 21.07.2007;<br> La zi, Observator cultural, 21.07.2007;<br> Imagini virtuale. Dorothy Shoes, Lucia Simona Dinescu, Observator cultural, 22.03.2007;<br> La zi, Observator cultural, 15
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
a fost fiica pictorului de origine franceză August Baillayre (1879-1962), profesor și director (1940-1941) al Academiei de Artă din Chișinău. A studiat la Facultatea de Litere de la Sorbona, Paris, și apoi a urma cursuri de artă la Școala de Arte plastice din Chișinău și la Academia de arte din București unde l-a avut profesor pe Jean Alexandru Steriadi și a fost laureată, în anul 1940, al Premiului Anastase Simu pentru grafică. A fost căsătorită cu graficianul Gheorghe Ceglokoff. Tatiana Baillayre
Tatiana Baillayre () [Corola-website/Science/329111_a_330440]
-
Matejko care și-a format echipa cu artiști de seamă, cum ar fi cel mai importat peisagist al Poloniei secolului al XIX-lea, Jan Nepomucen Głowacki, precum Florian Stanisław Cynk, Aleksander Gryglewski și Leopold Loeffler , membru al Academiei de Arte Plastice din Viena. După moartea lui Matejko din 1893, Julian Falat a devenit al doilea președinte ales al Academiei, în anul 1895, funcție pe care o deține până în anul 1909. Falat a dat Academiei de Arte Frumoase o nouă direcție prin
Academia de Arte Frumoase Jan Matejko () [Corola-website/Science/329128_a_330457]
-
epică cu multe personaje care are subiectul din Vechiul Testament, intitulat „"Moise, storcând apă din piatră"” (1714), tablou care este păstrat la Muzeul Național din Varșovia. Imaginea pictată are pe fundalul ei un peisaj sumbru stâncos, reprezentarea oamenilor adunați în grupuri plastice, eliberează vizual bucuria participării la această minune. Peisajul fantastic și interpretarea sculpturală a figurilor omenești sunt o dovadă a puternicei influențe a clasicismului lui Nicolas Poussin. Tematica pe care a abordat-o este cea a cotidianului, Krzysztof Lubieniecki urmând îndeaproape
Krzysztof Lubieniecki () [Corola-website/Science/329147_a_330476]
-
fost condusă de către profesorul Stanislaw Lentz. Din anul 1932, școala a luat numele de Academie. Pe perioada celui de al doilea război mondial, academia a avut o activitate redusă, revirimentul venind în anul 1950 când a devenit Universitatea de Arte Plastice.. Din 1957 instituția poartă denumirea de Academia de Arte Frumoase.
Academia de Arte Frumoase din Varșovia () [Corola-website/Science/329150_a_330479]
-
Wroclaw, Bydgoszcz și mai în toate muzeele din Polonia. Printre cele mai importante dintre lucrările sale se numără: Numele de Leon Wyczółkowski este purtat astăzi de străzi din Varșovia, Bydgoszcz, Zielona Góra, Cracovia, Lublin și Piaseczno. Deasemenea, Liceul de Arte Plastice din Bydgoszcz îi poartă numele. Cu toate că prin actul de donație către Muzeul Districtual din Bydgoszcz se menționa că acesta din urmă trebuia să se angajeze în popularizarea lucrărilor sale, administrația se mulțumea, adeseori, doar în a omagia pe marele artist
Leon Wyczółkowski () [Corola-website/Science/329179_a_330508]
-
Din 1895 a desenat și la revista umoristică din Târgu-Jiu, "Ardeiul", căreia i-a fost redactor. A mai desenat și pentru revistele "Amicul Tinerimii", "Șezatoarea săteanului", "Lumina satelor", "Amicul copiilor" ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Z. Arbore. Ca artist plastic s-a remarcat prin introducerea în premieră de motive folclorice gorjenești în ilustrația de carte și reviste, astfel intrând în grafica românească vignetele de origine folclorică. Tot în premieră, prin contribuția sa frumoasele costume populare gorjenești au fost împrumutate păpușilor
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
din Quattrocento. A fost o prezență constantă și agreabila la Saloanele Oficiale ale vremii și la alte expoziții de grup, de răsunet în epoca: Artă română, Arta nouă, Grupul nostru, Expoziția de artă futurista de la Romă, Expoziția Internațională de Arte Plastice de la Barcelona (unde Nina Arbore este distinsa cu Diplomă de Onoare Clasa I-a în anul 1929). Artista este foarte cunoscută și datorită gravurilor cu tematică socială și a desenelor sale foarte expresive cu care a ilustrat în perioada interbelică
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
căreia se organizau expoziții care promovau numeroase femei ce au reușit să-și expună public lucrările în perioada interbelică. Asociația era patronată de către Casă Regală a României prin Regina Elisabeta și mai apoi de către Regina Maria. După reînregistrarea societății artiștilor plastici din Basarabia - Societatea de Belle Arte din Basarabia - Nina Arbore conlucrează alături de August Baillayre, Vasile Cijevschi, George Petrașcu, Milită Petrașcu, Alexandru Plămădeala ș.a., la viață artistică de la Chișinău, simultan antrenează plasticieni originari din Basarabia în acțiuni de creație în alte
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
unui pictor român [Nicu Enea] la Zagreb. "Dimineață", 18 mai 1934. Cronică. Salonul Oficial. [Referire la Nicu Enea]. "Artă și Omul", 3, nr. 19-22, ian-apr 1935, p. 338. Lazăr - Nyl, N. I. La “Dalles”: [expoziția Asociației de artă] “Tinerimea artistică”. (Cronică plastică). "Neamul românesc", 16 măr 1935, p.2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Tăbăcaru, G[rigore]"'. N. Enea: pictorul Bacăului. "Bacăul", 16 măr 1936. Salonul oficial. Pictură. Sculptură. Pavilionul Artelor - Șoseaua Kiseleff. Aprilie - mai 1937. București, Ministerul cultelor și
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
la expoziție. Tăbăcaru, G[rigore]"'. N. Enea: pictorul Bacăului. "Bacăul", 16 măr 1936. Salonul oficial. Pictură. Sculptură. Pavilionul Artelor - Șoseaua Kiseleff. Aprilie - mai 1937. București, Ministerul cultelor și artelor, 1937, p. 14. Referire la Nicu Enea. Lazăr, N. I."' Cronică plastică. [Referire la Nicu Enea]. "Sfarmă piatră", 21 ian 1937. Lazăr, Nicolae. Pictorul N. Enea [expune la sala “Universul” din București]. (Cronică plastică). "Ultimă oră", 5 feb 1937. Articolul conține date biografice. Catalogul lucrărilor de pictură Nicu Enea [Pliant: 106 lucrări
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
mai 1937. București, Ministerul cultelor și artelor, 1937, p. 14. Referire la Nicu Enea. Lazăr, N. I."' Cronică plastică. [Referire la Nicu Enea]. "Sfarmă piatră", 21 ian 1937. Lazăr, Nicolae. Pictorul N. Enea [expune la sala “Universul” din București]. (Cronică plastică). "Ultimă oră", 5 feb 1937. Articolul conține date biografice. Catalogul lucrărilor de pictură Nicu Enea [Pliant: 106 lucrări]. 10-31 martie 1938 [București], Sala “Ileana”, [Librăria] “Cartea Românească”, 1938. Oprescu, G. Ultimele expoziții din luna Martie. [Expoziție Nicu Enea în București
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Expozițiile din sală “Universul” și de la “Căminul Artei”. [Nicu Enea expune la sală “Universul” din București]. "Universul", 14 feb 1947. Soroceanu, Tache"'. Expozițiile de la Fundația Dalles; Nicu Enea. "Adevărul", 21 feb 1947. Glasber, Maximilian. Sală Universul. Expoziția N. Enea. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, 26 feb 1947, p. 2. Jianu, Ionel. Expozițiile S. Mutzner, Rodica Maniu, Dan Băjenariu, N. Enea. "Rampă", feb 1947. Repețeanu, Elisa. Expoziții. [Expoziție Nicu Enea la sala “Universul” din București]. "Revista Muncii", 2, nr. 16-17, feb-mar 1947
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
de la sala “Universul” din București]. "Universul", 12 măr 1947. Prin București. Ce-am văzut? [Expoziția Nicu Enea de la sala ziarului “Universul”]. "Femeia și Căminul", nr. 115, 16 măr 1947, p. 2. Glasber, Maximilian. Expoziția [Asociației de artă] “Tinerimea Artistică”. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, nr. 748, 11 apr 1947. Referire la Nicu Enea. Ultimile expoziții. [Expoziție inaugurală dedicată Jugoslaviei, la galeria “Arcadia” din București.. "Semnalul", 11 dec 1947, p.2. Referire la Nicu Enea. Sporici, V[asile]. Secțiunea plastică a expoziției
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Artistică”. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, nr. 748, 11 apr 1947. Referire la Nicu Enea. Ultimile expoziții. [Expoziție inaugurală dedicată Jugoslaviei, la galeria “Arcadia” din București.. "Semnalul", 11 dec 1947, p.2. Referire la Nicu Enea. Sporici, V[asile]. Secțiunea plastică a expoziției “Lupta pentru pace” [organizată de Comitetul regional Bacău al PMR] isvor de prețioase învățăminte. "Luptătorul", 5, nr. 781, 15 sep 1950, p. 2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Luca, Val.; Moldovanu, L. Expoziția regională de artă
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
a expoziției “Lupta pentru pace” [organizată de Comitetul regional Bacău al PMR] isvor de prețioase învățăminte. "Luptătorul", 5, nr. 781, 15 sep 1950, p. 2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Luca, Val.; Moldovanu, L. Expoziția regională de artă plastică. [Expune și Nicu Enea]. "Luptătorul", 7, nr. 1328, 6 iul 1952, p. 2. Expoziția cenaclului plastic din Bacău. [Expune și Nicu Enea]. "Steagul roșu", 10 dec 1955. Autorul articolului semnează C. I. Enășoaie, V[ictor]. Pictorul Nicu Enea - înzestrat cântăreț
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Luptătorul", 5, nr. 781, 15 sep 1950, p. 2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Luca, Val.; Moldovanu, L. Expoziția regională de artă plastică. [Expune și Nicu Enea]. "Luptătorul", 7, nr. 1328, 6 iul 1952, p. 2. Expoziția cenaclului plastic din Bacău. [Expune și Nicu Enea]. "Steagul roșu", 10 dec 1955. Autorul articolului semnează C. I. Enășoaie, V[ictor]. Pictorul Nicu Enea - înzestrat cântăreț al plaiurilor moldovene. "Steagul roșu", nr. 2591, 28 mai 1961, p. 2. Expoziție retrospectivă, la Muzeul
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
și reproduceri după: “Autoportret la 30 de ani”, “Mama oarbă”, “Barajul Hidrocentralei “V. I. Lenin” de la Bicaz”, “Revoltă din mină de la Lapoș”. Enea, Nicu. Tătăroaice. [Reproducere]. "Steagul roșu", nr. 2632, 15 iul 1961, p.2. Coban, Grigore"'. Nicu Enea. (Medalion plastic). "Steagul roșu", nr. 3649, 25 oct 1964, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Autoportret” și “Spre sat”. Bratu, Ileana"'. Sentiment național în tradiție. [Nicu Enea]. "Ateneu", 2, nr. 1, ian 1965, p. 4-5. Coban, Grigore V. Nicu Enea. "Ateneu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
și “Autoportret”. Enea, Nicu. 1. Peisaj. 2. Natură moartă. 3. Iarnă. [Reproduceri]. "Ateneu", 2, nr. 2, feb 1965, p. 14. Coban, Grigore V. Retrospectivă Nicu Enea [la Galeria de artă a Muzeului regional Bacău, cu circa 130 de lucrări]. (Cronică plastică). "Steagul roșu", 28 măr 1965, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Muncitor mecanic”, Bătrâni arând” și “Cosașii”. Căciularu, Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea la [Palatul culturii din] Iași. "Steagul roșu", 30 mai 1965, p. 2. Coban, Grigore V. Un pictor
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
conține reproducerea “Cosașii”. Catalog retrospectiv Nicu Enea 18 martie - 1 mai 1965. Bacău, 1965. 56 p. cu reprod. Cronică. [Expoziție retrospectivă “Nicu Enea” cuprinzând 128 de lucrări, organizată de Muzeul Regional Bacău, în perioada 18 martie - 1 mai 1965]. "Artă plastică", nr. 5 / 1965, p. 275. Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]. Parcul Herăstrău Pavilioanele A și B. București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Catalogul expoziției numără 84 de lucrări și conține reproduceri după lucrările: “Autoportret”, “Tătăroaice la fântână
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
1934”, “Poezie - Compoziție”, “Dânsul - Compoziție” și “Cosașii”. Frunzetti, Ion."' Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. În: "Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]." București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Brudiu, M. Retrospectivă de pictură Nicu Enea. [La sala Fondului plastic din Galați]. "Viață nouă", 22, nr. 6561, 13 ian 1966. Articolul conține reproduceri după lucrările “Iarnă la Valea Arinilor” și “Cosașii”. Jalea, I. Retrospectivă Nicu Enea la București. "Ateneu", 3, nr. 9, sep 1966, p. 14. Antonescu, Eugenia.Creația plastică
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
plastic din Galați]. "Viață nouă", 22, nr. 6561, 13 ian 1966. Articolul conține reproduceri după lucrările “Iarnă la Valea Arinilor” și “Cosașii”. Jalea, I. Retrospectivă Nicu Enea la București. "Ateneu", 3, nr. 9, sep 1966, p. 14. Antonescu, Eugenia.Creația plastică pe meleaguri băcăuane. Catalog. Bacău, Comitetul Regional pentru Cultură și Arta; Muzeul Regional, 1967, p. 4, 5, 6. Referiri la Nicu Enea. Coban, Grigore V. Un pas hotărât pe calea afirmării artistice. La aniversarea cenaclului “Nicu Enea” al UAP. "Steagul
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Nicu Enea” al UAP. "Steagul roșu", 25, nr. 5261, ian 1970, p. 2. Coban, Grigore V"'. Un pictor al meleagurilor băcăuane: Nicu Enea. "Gaudeamus", 2, nr. 1, ian 1970, p. 1-2. Coban, Grigore V. Cenaclul “Nicu Enea” al Uniunii Artiștilor Plastici. "Ateneu", 6, nr. 2, feb 1969, p. 15. Enea, Nicu. Natură statică. [Reproducere]. "Ateneu", 7, nr. 6, iun 1970, p. 2. Enea, Elvira. “Să scoatem la lumină personalitatea unui mare artist”. 10 ani de la moartea pictorului Nicu Enea. [Interviu]. "Steagul
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Inaugurare. "Steagul roșu", 25, nr. 5563, 20 dec 1970, p. 1, 2. Antonescu, Eugenia. Moldovean prin excelență. (Un îndrăgostit al meleagurilor băcăuane: Nicu Enea). "Steagul roșu", 25, nr. 5561, 22 dec 1970, p. 1. Cucoș, Constantin. Expoziția anuală de artă plastică și decorativă a cenaclului “Nicu Enea”. "Steagul roșu", 35, nr. 5558, 23 dec 1970, p. 2. Mardare, M[ăndica]"'. Inaugurarea punctului muzeal Nicu Enea. "Steagul roșu", 25, nr. 5560, 25 dec 1970, p. 2. L-am cunoscut, l-am apreciat
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]