31,862 matches
-
Ulise a debarcat pe insulă pentru a o inspecta, Circe i-a invitat pe greci în palat și a organizat un ospăț. Doar Euriloh a hotărât să păstreze o atitudine prudentă și a rămas afară. Circe le-a servit navigatorilor bucate vrăjite și i-a transformat pe toți în porci cu ajutorul unei baghete magice. Apoi i-a mânat pe toți spre grajdurile palatului pline de animale asemănătoare. Euriloh a văzut toate acestea, s-a întors la Ulise și la restul echipajului
Circe () [Corola-website/Science/305051_a_306380]
-
că dacă va amesteca băutura primită de la Circe cu o plantă numită "moly", nu va fi transformat în animal. Hermes chiar îi dă eroului o plantă de acest fel, iar când Ulise ajunge la palatul Circei și mănâncă din aceleași bucate fermecate, nu devine animal, spre surprinderea vrăjitoarei. Ulise își scoate atunci sabia și amenințând-o pe Circe cu moartea, o convinge să redea forma umană însoțitorilor săi. După aceasta, Ulise petrece alături de ea un an întreg și cei doi devin
Circe () [Corola-website/Science/305051_a_306380]
-
în arhivele Vaticanului, publicând o parte din aceste rezulatate în „"Revue Catolique"”. A scris articole de revistă în „Convorbiri Literare”, „"La Revue Hebdomadaire"”, „"Les Études"”, „"Le Correspondant"”, „"La Revue des Jeunes"”, „"La Documentation Catholique"”. Avea obiceiul de a nota pe bucăți de hârtie scurte concluzii ale meditațiilor personale; au fost publicate ulterior în diverse ediții sub numele de „"Pensées pour la suite des jours"”. Ni s-au transmis câteva omilii, articole, conferințe și publicații. Monseniorul Vladimir Ghica a fost propus spre
Vladimir Ghika () [Corola-website/Science/305068_a_306397]
-
și prelucrarea produselor lor. Primele exemplare de rămășițe animalice au fost descoperite în anii 1842-43. La lucrările de săpare a unui beci și la extragerea pietrei pentru construcție au fost dezgropate rămășițele unul mamifer destul de masiv în număr de 26 bucăți de oase, care ulterior au fost transmise Muzeului de Arheologie din Odesa. În a doua jumătate a secolului XX săpăturile arheologice au reconfirmat că în împrejurimile satului Cobusca Veche au existat mai multe așezări omenești situate în Valea Pădurii, Valea
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
toate acestea vorbesc rămășițele unei pietre de moară manuală, o săgeata în forma de trei palete cu lungimea aproximativ 11 cm, un clopoțel, care se lega la gâtul animalului, un pieptene triunghiular din placă metalică, un număr impunător (peste 400 bucăți) de veselă, fragmente de vase cu pereți groși din lut cu amestec de nisip pentru păstrarea boabelor și multe, multe altele. Au mai fost găsite și două comori. În una din ele se aflau câteva sute de monede de argint
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
Corjeuți-Paris. Serviciile de telecomunicații prezente în localitate sunt: telefonie mobilă și fixă, televiziune prin cablu și digitală, internet, oficiu poștal. Din 2012, toamna are loc "Festivalul cartofului „Mai mult decât a doua pâine”" cu scopul promovării culturii cartofului și calitatății bucatelor tradiționale gătite din cartofi. Programul include: iarmaroc al produselor agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
agricole, târg al meșterilor populari, concurs de desene, prezentare a noilor tehnologii de cultivare a cartofului, un spectacol de muzică și de dans cu participarea formațiilor artistice din regiune și din țară cu genericul „Cartoful - a doua pâine”, concurs al bucatelor din cartofi (cu degustare), concurs al standurilor cu legume, , concert cu participarea interpreților de muzică populară și ușoară, horă a satului și altele. Festivalul este organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord și Primăria Corjeuți, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
denumire a satului. Prin anii 1980 ai secolului al XIX-lea, partea de nord a satului aparținea unui moșier din satul Ginișeuți pe nume Gavril. Oamenii săraci lucrau la el cu ziua. La rugămintea lor boierul le-a dat o bucată de pământ pentru a-și zidi case de locuit. Pământul era infertil. Creșteau numai salcâmi și ulmi. După moartea moșierului această parte de sat a început să se numească Gavrilovca sau Gavrileuca. Comparativ cu cealaltă parte a satului, care se
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici, borșul verde, zeama din carne de miel, cașul ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici, borșul verde, zeama din carne de miel, cașul ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut cele mai răspîndite bucate la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu trecerea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
În ceea ce privește alimentația de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu trecerea anilor. Pe parcursul mai multor secole pîinea era coaptă din mălai. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir (înc. Sec. VIII) pîinea coaptă din mălai se
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
a publica. El decedează în urma unei operații pe cord la 12 februarie 1938 iar a patra zi după moarte, ca o monstruoasă condiție fără de care nu putea fi nici înmormântat, i-a fost luată și haina de preot, sfâșiată în bucăți și ruptă de pe trupul său din sicriu. La mormântul preotului Iosif Trifa din cimitirul Sibiului vin sute și mii de suflete recunoscătoare nu numai de cele două ori pe an: în 12 februarie, data decesului său, sau de Praznicul Duhului
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
de nuanțe diferite.Duritatea malachitului este 3,5 - 4 pe scara de duritate Mohs, densitatea de 3,6 - 4,05 (g/cm³).Conținutul în cupru este de cca. 57%.Datorită durității reduse și desității mari malachitul se rupe ușor în bucăți.Ținut la soare devine de culoare pală, iar ținut în contact cu apa pierde luciul, și își schimbă culoarea. Denumirea de "" provine din limba latină "molochitis" care provine la rândul său din limba greacă μαλάχη (maláchē) ceea ce înseamnă Malvă (Malva
Malachit () [Corola-website/Science/306066_a_307395]
-
pământurile lor, iar mineritul a distrus mediul înconjurător. Goana de aur a început la Moara lui Sutter, lângă Coloma, pe 24 ianuarie 1848. James W. Marshall, un șef de tură care lucra pentru pionierul John Sutter din Sacramento, a găsit bucăți dintr-un metal strălucitor în moara de apă a unei mașini de tăiat lemne pe care o construia pentru Sutter, pe malul râului American River. Marshall i-a adus lui Sutter ceea ce a găsit, și cei doi au testat în
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
de apă a unei mașini de tăiat lemne pe care o construia pentru Sutter, pe malul râului American River. Marshall i-a adus lui Sutter ceea ce a găsit, și cei doi au testat în secret descoperirea. Testele au arătat că bucățile găsite de Marshall erau aur. Sutter a fost îngrozit de aceasta, și a încercat să țină secretul, deoarece se temea ce s-ar putea întâmpla cu planurile lui de a construi un imperiu agricol, dacă ar începe o masivă căutare
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
Botar: „"Năravuri și moravuri"”; · Gheorghe Burdușel: „"Puntea suspinelor"”; · Sorin George Vidoe: „"Cuvinte în piatră"”; · Ion Văleanu: „"Cugetări printre hazlâcuri"”; · Florea Florescu: „"Clinica de iubire"”; · Sorin George Vidoe: „"Stele de ceară"”; · Marin M. Vârtosu: „"Bârca-Dolj, monografie etnografică"”; · Marius Robu: „"Carte de bucăți"”. 47. Scriitorul Petre Gigea-Gorun are și alte cărți în manuscris, pregătite pentru publicare: · "Pe valurile vieții" (memorii - 2 volume); · "Peisaje africane", însemnări de călătorie; · "Jurnal literar"; · "Însemnări politice"; · "Satul natal iubirea mea de-a pururi", versuri; · "Oameni pe care i-
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
mai mare de 240 mg/litru de apă, cu ajutorul piritei se produce denitrificarea apei. Numele piritei provine din limba greacă πυρ "pyr" = "foc", deoarece se poate folosi pentru aprinderea focului - cu ajutorul unui amnar (de cremene) se desprind așchii dintr-o bucată de pirită, care se aprind și ard: formula 1.
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
Thesion, a ruinelor unei clădiri vechi (Metroon). Arheologul H. Thompson, de la Școala Americană de Studii Clasice din Atena, a afirmat că această clădire ar fi servit drept sinagogă pe la sfârșitul sec. 4 DC (396 - 400), bazându-și teoria pe o bucată mică de marmură găsită în cursul săpăturilor pe care s-au găsit scrijelite două “simboluri iudaice”, dar și pe asemănarea clădirii cu sinagoga din Sardis, din Asia Mică. Teoria este discutabilă, dat fiindcă H. Thompson nu a venit cu suficiente
Romanioți () [Corola-website/Science/304752_a_306081]
-
român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în contact de-a lungul istoriei. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale, Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucatele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
cu care poporul român a intrat în contact de-a lungul istoriei. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale, Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucatele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
a lungul istoriei. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale, Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucatele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile. Secuii și sașii transilvăneni au avut numeroase contribuții importante
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]