32,428 matches
-
1. declară cererea admisibilă; 2. hotărăște că nu a fost încălcat art. 3 din Convenție sub aspect material; 3. hotărăște că a fost încălcat art. 3 din Convenție sub aspect procedural; 4. hotărăște: a) ca statul pârât să îi plătească reclamantului, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, suma de 7.500 EUR (șapte mii cinci sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, cu
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Poede împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271842_a_273171]
-
prevăzută la art. 24 din Legea nr. 554/2004 , și instituția publică (statul român), asupra căreia cade sarcina plății penalităților potrivit aceleiași norme juridice, este încălcat art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi. Astfel, penalitățile urmează a se acorda reclamantului "în condițiile art. 905 din Codul de procedură civilă", text care prevede expres posibilitatea înlăturării ori reducerii penalității, pe calea contestației la executare, chiar după ce instanța de executare s-a pronunțat definitiv cu privire la suma datorată cu titlu de penalitate. Din
DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271878_a_273207]
-
texte legale aplicabile în cauză rezultă că, în condițiile art. 905 alin. (5) din Codul de procedură civilă, statul român are posibilitatea să invoce buna-credință și să ceară înlăturarea sau diminuarea unor penalități stabilite definitiv de instanța de executare în favoarea reclamanților, dar conducătorul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în condițiile art. 24 și 25 din Legea nr. 554/2004 , nu are dreptul la un tratament egal cu privire la amenzile stabilite în sarcina sa și care se fac venit la bugetul de stat
DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271878_a_273207]
-
dreptul la un tratament egal cu privire la amenzile stabilite în sarcina sa și care se fac venit la bugetul de stat. Astfel, dacă dovedește lipsa culpei, statul poate obține diminuarea sau chiar înlăturarea sumei pe care trebuie să o plătească unui reclamant, dar conducătorul unei instituții nici măcar nu poate solicita, pe aceleași considerente, reducerea cuantumului amenzii pe care o datorează statului. Aceasta demonstrează, în opinia autorului excepției, discriminarea evidentă pe care legiuitorul o face între o persoană fizică, în calitate de conducător al unei
DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271878_a_273207]
-
executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 905 din Codul de procedură civilă. ... (4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu
DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271878_a_273207]
-
tehnic, în adresa de convocare a celeilalte părți, va indica acesteia conciliatorul propus, solicitând ca odată cu acceptarea soluției alese de rezolvare a litigiului să indice acordul sau dezacordul cu privire la acesta. ... (3) Comerciantul are dreptul de a refuza conciliatorul ales de reclamant fără a justifica refuzul, în termen de maximum 5 zile de la data comunicării. Refuzul poate fi formulat o singură dată. ... (4) În caz de dezacord, SAL-FIN va media părțile pentru alegerea unui conciliator de comun acord de ambele părți și
PROCEDURĂ din 27 aprilie 2016 pentru soluţionarea alternativă a litigiilor prin propunerea unei soluţii în cadrul SAL-FIN*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271980_a_273309]
-
subiectiv, nu exista. 14. Prin adoptarea acestei legi are loc o intruziune a statului în desfășurarea unor procese civile, care are ca finalitate crearea unui dezechilibru între părțile din proces sau chiar "înlătură o cale eficientă de soluționare a pretențiilor reclamantului". Termenul de 5 ani, prevăzut de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 164/2014 , pentru plata despăgubirilor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive nu este și nu poate fi definit ca rezonabil, de vreme ce actul normativ care reglementează stabilirea și plata acestor
DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271989_a_273318]
-
acces la justiție și dreptului de proprietate, deoarece creanța intimaților-reclamanți are caracterul unui "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin noua procedură instituită de Legea nr. 164/2014 reclamanților le este amânată plata despăgubirilor ce li se cuvin în temeiul Legii nr. 290/2003 , iar aceștia nu au nicio certitudine privind data la care ar putea să le primească, ceea ce este de natură a le cauza un prejudiciu disproporționat
DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271989_a_273318]
-
aplicabilă nu numai în proceduri penale, dar și în alte cauze în care instanțele naționale nu au avut de hotărât asupra vinovăției, scopul esențial al prezumției fiind acela de a împiedica orice autoritate națională în emiterea unor opinii conform cărora reclamantul ar fi vinovat înainte ca acesta să fie condamnat potrivit legii. 22. Curtea de la Strasbourg a observat că dreptul unui angajator de a concedia un angajat care făcea obiectul unei măsuri de arest preventiv mai mari de 60 de zile
DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271998_a_273327]
-
acțiunii în contencios administrativ având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz, refuzul acesteia de a emite decizia revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul. Dacă reclamantul domiciliază în străinătate, cererea se adresează instanței reședinței sale din țară sau, după caz, instanței domiciliului reprezentantului acestuia din România, iar dacă nu are nici reședință în România și nici reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adresează
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272158_a_273487]
-
contencios administrativ având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz, refuzul acesteia de a emite decizia revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul. Dacă reclamantul domiciliază în străinătate, cererea se adresează instanței reședinței sale din țară sau, după caz, instanței domiciliului reprezentantului acestuia din România, iar dacă nu are nici reședință în România și nici reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adresează Secției de
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272158_a_273487]
-
c. Austriei în care Curtea a constatat că, deși denumirea, natura și scopul celor două infracțiuni au fost diferite, a existat o încălcare a articolului 4 al Protocolului nr. 7, în măsura în care ambele decizii s-au bazat pe același comportament al reclamantului, Oliveira c. Elveției și Franz Fischer c. Austriei, în care Curtea a statuat că același comportament poate constitui mai multe infracțiuni (concurs ideal), care pot fi judecate în cadrul unor proceduri separate sau persoanele pot fi judecate sau pedepsite din nou
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
cea prevăzută de legea insolvenței. Pentru stabilirea raportului dintre cele două proceduri trebuie amintit că: - pe de o parte, practicianul în insolvență (administratorul/ lichidatorul judiciar) este, îndeobște, aceeași persoană care declanșează și litigiul contencios-fiscal în cadrul căruia are calitatea de contestator (reclamant); și - pe de altă parte, titlul contestat se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, fiind executoriu atât timp cât nu a fost folosită procedura de suspendare a efectelor sale. Așadar, practicianul în insolvență va înscrie creanța fiscală în mod provizoriu [potrivit
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
de 3 zile în care se poate face cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, Guvernul arată că actuala reglementare se circumscrie recomandărilor formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind de natură să asigure reclamantului liberul acces la justiție, iar la stabilirea duratei acestui termen a fost avută în vedere necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că textele criticate reprezintă norme de procedură
DECIZIE nr. 221 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272559_a_273888]
-
procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;"; ... - Art. 39 alin. (1): "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru." 20. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor
DECIZIE nr. 221 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272559_a_273888]
-
Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanța la care își desfășoară activitatea", în situația în care judecătorul (procurorul/asistentul judiciar/grefierul) are calitatea de reclamant, precum și interpretarea noțiunii de "grefier", raportat la sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente și în cazul reclamanților ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
în situația în care judecătorul (procurorul/asistentul judiciar/grefierul) are calitatea de reclamant, precum și interpretarea noțiunii de "grefier", raportat la sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente și în cazul reclamanților ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse cele două rapoarte întocmite de judecătorii-raportori, precum și punctul de vedere formulat de Ministerul
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
drept ce a creat divergența de practică judiciară vizează înțelesul sintagmei cuprinse în primul alineat al art. 127 din Codul de procedură civilă, respectiv "competența instanței la care își desfășoară activitatea", când judecătorul (procurorul/asistentul judiciar/grefierul) are calitatea de reclamant. 3. Într-o primă opinie s-a apreciat că dispozițiile art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt de strictă interpretare, acestea fiind incidente doar în situația în care litigiul este de competența instanței la care își desfășoară
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
la care își desfășoară efectiv activitatea judecătorul reclamant. 4. În argumentarea acestei opinii s-a reținut că norma prevăzută de textul legal reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant și că această normă interzice sesizarea instanței competente dacă aceasta este cea la care reclamantul își desfășoară efectiv activitatea sau, în cazul procurorului, când acesta funcționează efectiv la parchetul de pe lângă instanța competentă să judece litigiul. 5. S-a reținut că
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
reținut că norma prevăzută de textul legal reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant și că această normă interzice sesizarea instanței competente dacă aceasta este cea la care reclamantul își desfășoară efectiv activitatea sau, în cazul procurorului, când acesta funcționează efectiv la parchetul de pe lângă instanța competentă să judece litigiul. 5. S-a reținut că sintagma folosită de legiuitor în art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă "competența
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
în art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă "competența instanței la care își desfășoară activitatea" nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea judecătorul/procurorul/asistentul judiciar/grefierul - reclamant, ci are înțelesul de instanță judecătorească la care acesta funcționează efectiv. 6. Ca atare, s-a opinat că prevederile art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu sunt incidente în situația în care reclamantul (judecător, procuror, asistent judiciar
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
procurorul/asistentul judiciar/grefierul - reclamant, ci are înțelesul de instanță judecătorească la care acesta funcționează efectiv. 6. Ca atare, s-a opinat că prevederile art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu sunt incidente în situația în care reclamantul (judecător, procuror, asistent judiciar, grefier) nu își desfășoară activitatea în cadrul instanței competente să soluționeze litigiul, competența de soluționare a cererii fiind stabilită în funcție de normele procesuale de drept comun sau de cele aplicabile fiecărui tip de acțiune (litigiu de muncă, partaj
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
activitatea în cadrul instanței competente să soluționeze litigiul, competența de soluționare a cererii fiind stabilită în funcție de normele procesuale de drept comun sau de cele aplicabile fiecărui tip de acțiune (litigiu de muncă, partaj succesoral etc.). 7. Numai în situația în care reclamantul, judecător sau grefier, funcționează efectiv în cadrul instanței competente a soluționa cererea de chemare în judecată, conflictul de competență a fost dezlegat în favoarea instanței de același grad din raza teritorială a unei curți de apel învecinate. 8. În cea de a
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
doua opinie s-a statuat în sensul că noțiunea de "instanță la care își desfășoară activitatea" prevăzută de textul legal enunțat trebuie interpretată în sens larg, cu privire la toate ciclurile procesuale ale judecății, calitatea de judecător/procuror/asistent judiciar/grefier a reclamantului atrăgând aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă, indiferent de instanța/parchetul la care își desfășoară activitatea, în măsura în care acestea aparțin circumscripției curții de apel din a cărei rază teritorială face parte și instanța căreia i-ar
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
din pricina calității părților. 11. Așa fiind, s-a apreciat că dispozițiile art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie interpretate în sensul că necompetența teritorială absolută privește toate instanțele aflate în circumscripția curții de apel, iar împrejurarea că reclamantul nu funcționează efectiv la instanța competentă teritorial și material să judece litigiul nu este de natură a împiedica aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 12. Cea de-a doua problemă de drept care a creat divergență
DECIZIE nr. 7 din 16 mai 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, cu privire la interpretarea sintagmei "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", respectiv dacă aceste norme de drept sunt sau nu incidente şi în cazul reclamanţilor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]