KorAP: Find »[drukola/base=stadiu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1221 1222 1223 ...1281 >

32,018 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

puternice. e) Creșterea presiunilor interne - mass-media reprezintă un factor foarte important de presiune. Organizațiile nonguvernamentale - sindicatele, asociațiile patronale profesionale, cultele - pot exercita, de asemenea, presiuni de trecere a unor probleme în stare manifestă. Teorema 2: Trecerea unei probleme dintr-un stadiu preliminar în unul superior se produce datorită accentuării unor efecte adverse, creșterii presiunilor interne/externe, apariției unor noi oportunități de acțiune pentru soluționarea respectivei probleme. Condițiile evoluției descendente a unei probleme sociale Observăm empiric faptul că gradul de centralitate a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Ilie Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Gherea relaționează structura socială neoiobagă cu decalajul dintre stadiul de dezvoltare a societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să se deplaseze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ale dezvoltării noastre istorice nu avem înaintea noastră altă cale” (1907-1908/1996, p. 225). Pe baza studiului sociologic al structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de Werner

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale; relaționarea problemei țărănești cu instituțiile sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După afirmațiile unor cunoscuți istorici ai sociologiei, doar în ultimele decenii conceptul de stat, de pildă, a pătruns în problematica diferențierii sociale și a claselor sociale; atât modelul funcționalist pluralist

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de modernizare este utilizat pentru a desemna inclusiv trecerea de la societăți puternic fragmentate la societăți integrate, de tipul și de forma „națiunilor moderne”, „crizele modernizării”, pe care lumea a treia ar trebui să le rezolve pentru a trece într-un stadiu de dezvoltare propriu-zisă (pragul „decolării”, cu termenul lui Rostow), sunt: „criza identității naționale pe durata transferului loialității dinspre grupurile primare spre națiune; criza legitimității politice a noilor state; criza penetrării (dificultatea implementării politicilor guvernului central în societatea întreagă); criza participării

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
criză a balanței de plăți, țară după țară”. (A J So, 1990, p 94). La această stare de lucruri s-au produs următoarele tipuri de reacții: apariția unei Școli neomarxiste - „Marxiștii clasici priveau imperialismul din perspectiva metropolei (a «centrului»), ca stadiu al capitalismului monopolist”, „neomarxiștii văd imperialismul d.p.d.v. «periferial», centrându-se pe acuzarea imperialismului privitor la dezvoltarea lumii a treia” (So, 1990, p. 94). „Neomarxiștii percep burghezia ca incapabilă să îndeplinească rolul de eliberator al forțelor de producție” (So, 1990, p

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
avut; țările occidentale, de pildă, n-au experiat colonialismul, pe când țările lumii a treia au fost colonii ale celor occidentale; experiența colonială a alterat radical calea lor de dezvoltare. Ignorând istoria, teoriile modernizării prezumă că aceste țări „se află în stadiul primar al dezvoltării” și că trebuie să perceapă „țările occidentale ca pe niște mentori, încercând să urmeze calea occidentală a dezvoltării pentru a atinge modernitatea” (So, 1990, p. 96). Pentru a reda starea țărilor lumii a treia, Frank propune conceptul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sistemului bancar și financiar se va dovedi crucial în perioada următoare. Tentativele inițiale ce păreau încununate de succes - preluarea unor pachete minoritare de acțiuni la marile bănci de stat, încercările de achiziționare a FPP-urilor etc. - nu au depășit un stadiu incipient. Nici încercările de a se asocia cu capitalul financiar internațional nu au reușit. A doua noutate semnificativă este relația specială pe care noua clasă a capitaliștilor autohtoni o dezvoltă cu clasa politică și cu administrația. Capitaliștii români sunt încă

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
descrieri ale situațiilor existente și stabilirea unor priorități generale la elaborarea unor strategii concrete de acțiune și de implementare a programelor. Deși în ultima variantă capitolele de strategie și implementare apar mult mai detaliate, monitorizarea și parteneriatul rămân doar la stadiul de deziderat. Din cauza faptului că organismele regionale s-au axat exclusiv pe managementul fondurilor de dezvoltare, nu a fost elaborată o gândire strategică pe termen lung. Dezvoltarea regională, începând din faza sa de planificare și până la faza de execuție, privește

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
reprezentată de populația noilor state membre; scăderea gradului de ocupare a forței de muncă în cadrul Uniunii extinse. În acest context, însăși rațiunea de a fi a politicii regionale comunitare (menținerea coeziunii economice și sociale la nivel comunitar) devine problematică. La stadiul dezvoltării actuale a României, este greu de înțeles importanța unei dezvoltări sociale și economice echilibrate. Amploarea problemelor macroeconomice face ca dezvoltarea regională în România să se contopească practic în încercările de dezvoltare la nivel global a țării. Totuși, creșterea unor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
organizat, în principal, în jurul continuității gospodăriei), efortul de muncă domestic era depus pentru cultura tradițională de orez. Un alt exemplu legat de incompabilitatea culturală a proiectelor de dezvoltare este descris de antropologul Donald Cole (1975), care a petrecut un prim stadiu (aproape trei ani) al experieței sale de cercetare în mijlocul unui trib de beduini (Al-Murah) din Arabia Saudită. În perioada în care Cole a studiat această populație, Al-Murah ocupa sud-estul Peninsulei Arabe, adică zona Rub al Khali (Zona Nelocuită), cunoscută drept teritoriul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
modalitate complementară de analiză a proiectului din perspectiva evaluării este aceea de a vedea evaluarea ca pe un proces, și anume, așa cum o denumește Cătălin Zamfir, „evaluarea stadială”: a) evaluarea continuă/neîntreruptă; b) evaluarea pe termen mediu, după parcurgerea fiecărui stadiu; c) evaluarea finală; d) evaluarea ulterioară. Nu în ultimul rând, Cătălin Zamfir arată că un rol extrem de important îl deține circularea/răspândirea informațiilor privind rezultatele evaluării între actorii participanți în proiect. Concluzii și recomandări Indiscutabil, fondurile sociale reprezintă instrumente importante

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricărei persoane aflate în nevoie. La nivel local, serviciile sunt furnizate de compartimentele de asistență socială ale consiliilor locale. De asemenea, având în vedere stadiul dezvoltării sistemului și imposibilitatea asigurării la nivelul fiecărui consiliu local a serviciilor, este prevăzută o formă flexibilă de organizare a acestora prin servicii zonale de asistență socială la nivelul a două sau mai multe consilii locale. Deși au fost implementate

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
rol de coordonare (DDFSS), deși în curs de cristalizare, departamentul de asistență socială este subdimensionat în raport cu atribuțiile curente, dar și cu efortul necesar reorganizării sistemului de servicii. Am în vedere, în primul rând, capacitatea redusă a acestora de a depăși stadiul cunoașterii intuitive a problemelor sociale sau de a evalua politicile locale de asistență socială. Cu excepția diagnozelor realizate în 2003, la nivelul fiecărui județ, pentru fundamentarea Planurilor Județene Antisărăcie și Incluziune Socială, conform datelor furnizate de DDFSS în ultimii ani nu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
conform datelor furnizate de DDFSS în ultimii ani nu au fost realizate studii/diagnoze sociale decât în 23 de județe, majoritatea la nivel de comunitate sau de categorie socială. Acestea nu au putut însă furniza o imagine de ansamblu asupra stadiului de dezvoltare a serviciilor sociale. De asemenea, monitorizarea sistemului de asistență socială se limitează doar la un set restrâns de indicatori pentru beneficiile non-contributorii și, sectorial, pentru anumite servicii sociale (pentru copii și persoane cu handicap) dar sunt ignorate serviciile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
europene în domeniu, precum și asupra soluționării problemelor specifice cu care se confruntă sistemul educațional în societatea românească. Aceasta poate fi una dintre cauzele lipsei de coerență pe care nu de puține ori au constatat-o specialiștii în domeniu atunci când analizau stadiul reformei educaționale în România. Ca și în cazul altor domenii, doar unele elemente ale reformei educaționale au fost în atenția opiniei publice datorită implicațiilor imediate ale anumitor măsuri, care țineau, în principal, de schimbări în structura sistemului pe niveluri de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
etnicilor germani, maghiari și evrei către statele-națiune a dominat primii ani de după 1989. Plecările legale, definitive în bună parte, s-au derulat în cadrul unor politici active de încurajare a migrației din partea statelor de destinație (Germania, Ungaria, Israel) și au marcat stadiul final al unor mișcări inițiate în perioada comunistă sau chiar anterior (în special în cazul Germaniei și al Israelului). Deplasările etnicilor germani către statul-națiune reprezintă partea cea mai consistentă a acestei migrații. Către Germania, în primii trei ani de după 1989

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
implementării obiectivelor PNAinc Raportul CASPIS de monitorizare la nivel național 2004 are la bază o monitorizare de proces care nu evidențiază în ce măsură implementarea PNAinc a dus la scăderea sărăciei, ci se concentrează asupra procesului de construcție instituțională la nivel central: stadiul dezvoltării unui sistem instituțional de combatere a sărăciei și promovarea incluziunii sociale, măsura în care instituțiile responsabile și-au interiorizat abordarea integrată a sărăciei și excluziunii sociale, generalizarea practicilor de monitorizare a implementării politicilor sociale în domeniu. Monitorizarea a avut

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
abordarea prin programe permanente are și efecte negative, în principal: 1) dependența realizării obiectivelor de existența instituțiilor responsabile în condițiile reorganizării acestora relativ frecventă; 2) lipsa de flexibilitate în implementarea unor proiecte specifice care nu necesită neapărat o abordare permanentă. Stadiul de realizare al programelor și proiectelor Din totalul de 207 programe sau proiecte analizate, 2% nu sunt aprobate, 6% sunt în curs de aprobare, în timp ce marea majoritate (93%) sunt oficial aprobate și se află în diverse faze de implementare. Programele

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

evreilor. 190. 21 ianuarie 1942. Procesul-verbal nr 6 al ședinței Comisiei de Evacuare a Evreilor din Odessa. 191. 27 ianuarie 1942. Nota nr. 20.217/A adresată de Armata a 3-a Guvernământului Transnistriei, prin care se solicită informații cu privire la stadiul de amenajare a lagărelor de la Alexandrodar și Wapniarka, respectiv precizarea termenului la care acestea vor fi funcționale. 192. 28 ianuarie 1942. Nota nr. 472 înaintată de Prefectura Județului Jugastru Guvernământului Transnistriei, referitoare la amenajarea, amplasamentul și starea lagărului de internare

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
poziționării sale în imediata apropiere a trupelor ce apără litoralul Mării Negre și se solicită mutarea lagărului într-o localitate din județele Ananiev sau Balta. 199. 6 februarie 1942. Nota nr. 13.254 înaintată de SSI Președinției Consiliului de Miniștri, cu privire la stadiul deportării evreilor din Odessa, respectiv numărul celor deportați până la 2 februarie 1942. 200. 9 februarie 1942. Procesul-verbal nr 10 al ședinței Comisiei de Evacuare a Evreilor din Odessa. 201. 10 februarie 1942. Procesul-verbal nr 11 al ședinței Comisiei de Evacuare

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
1942. 287. 11 iulie 1942. Nota nr. 308.687 înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Secția III-a Operații, referitoare la situația efectivelor detașamentelor de evrei din cadrul Regimentelor 3, 4, 5 și 7 Pionieri, respectiv stadiul lucrărilor executate de către aceste detașamente. 288. 15 iulie 1942. Nota întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu privire la utilizarea în cadrul muncii obligatorii a farmaciștilor evrei. 289. 22 iulie 1942. Nota nr. 24.068 adresată unităților din subordine

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Nota nr. 585 Conf. înaintată de Guvernământul Transnistriei Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se trimite raportul nr. 9318 din 9 septembrie 1942 întocmit de Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria, privind statistica și stadiul deportărilor de evrei în Transnistria în 1941-1942. 321. 11 septembrie 1942. Nota nr. 97.617 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu privire la atribuțiile ce revin Guvernământului provinciei Bucovina în chestiunea muncii obligatorii a evreilor din Bucovina

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
anexe. Lichidarea, prin achitarea celor în drept a bunurilor, prin sumele de bani rezultate din concurențele orale. Acestea se vor face după terminarea tuturor operațiunilor, prin Prefecturile de Județ respective. 5. Pentru a se lua cunoștință de către Biroul Central, de stadiul lucrărilor executate în vederea operațiunilor de evacuare, se hotărăște convocarea domnilor menționați la punctul 1, din Procesul Verbal de față, pentru ziua de 8 Ianuarie 1942, ora optsprezece la Prefectura Poliției Odessa. Drept care am încheiat prezentul Proces Verbal. INSPECTOR SECUND AL

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
SERVICIUL SPECIAL DE INFORMAȚII Secret Nr. 13.254793 către PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI CABINETUL MILITAR Biroul 2. Urmare la rapoartele noastre Nr. 13.111/26.1.1942 și 13.128/ 31.1.1942794: Am onoare a raporta următoarele date asupra stadiului evacuării evreilor din Odessa: În intervalul de timp dela 25-30 Ianuarie 1942, nu s'a efectuat nici un transport, din cauza trenurilor, cari n-au circulat. Evacuarea a fost reluată la 31 Ianuarie și a continuat în zilele de 1 și 2

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]