31,773 matches
-
două conturi. Există o mulțime de operațiuni și de alte fluxuri elementare. Sistemul le grupează într-un număr relativ limitat de categorii, în funcție de natura lor. Operațiuni 1.33. O operațiune este un flux economic ce reprezintă o interacțiune între unitățile instituționale ce acționează de comun acord, sau o acțiune în interiorul aceleiași unități instituționale pe care aceasta este interesată să o trateze ca o operațiune, deseori pentru că unitatea în discuție prezintă două calități diferite. Pentru comoditate putem clasifica operațiunile în patru categorii
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
Sistemul le grupează într-un număr relativ limitat de categorii, în funcție de natura lor. Operațiuni 1.33. O operațiune este un flux economic ce reprezintă o interacțiune între unitățile instituționale ce acționează de comun acord, sau o acțiune în interiorul aceleiași unități instituționale pe care aceasta este interesată să o trateze ca o operațiune, deseori pentru că unitatea în discuție prezintă două calități diferite. Pentru comoditate putem clasifica operațiunile în patru categorii principale: (a) operațiuni pe produse: care descriu originea (producția internă sau importuri
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
sunt incluse în cele trei grupe menționate mai sus: la consumul de capital fix și achizițiile minus cedările de active nefinanciare neproductive (5) . Proprietățile operațiunilor Interacțiuni versus operațiuni între unități 1.34. Majoritatea operațiunilor implică o relație între două unități instituționale sau mai multe. Totuși, sistemul înregistrează ca operațiuni și pe cele care au loc în interiorul aceleiași unități instituționale. Înregistrarea acestor operațiuni interne are ca scop obținerea unei descrieri mai bune din punct de vedere analitic a producției, a utilizărilor finale
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de active nefinanciare neproductive (5) . Proprietățile operațiunilor Interacțiuni versus operațiuni între unități 1.34. Majoritatea operațiunilor implică o relație între două unități instituționale sau mai multe. Totuși, sistemul înregistrează ca operațiuni și pe cele care au loc în interiorul aceleiași unități instituționale. Înregistrarea acestor operațiuni interne are ca scop obținerea unei descrieri mai bune din punct de vedere analitic a producției, a utilizărilor finale și a costurilor. O operațiune internă importantă este consumul de capital fix pe care sistemul îl contabilizează ca
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
a producției, a utilizărilor finale și a costurilor. O operațiune internă importantă este consumul de capital fix pe care sistemul îl contabilizează ca un cost. Majoritatea celorlalte operațiuni interne sunt tranzacții pe produse, cazul tipic fiind acela al unei unități instituționale care, acționând în același timp în calitate de producător și de consumator final, consumă o parte din producția sa proprie. Acest lucru este frecvent întâlnit în cazul gospodăriilor populației și al administrațiilor publice. 1.35. Se înregistrează totalitatea producției pe care o
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
acționând în același timp în calitate de producător și de consumator final, consumă o parte din producția sa proprie. Acest lucru este frecvent întâlnit în cazul gospodăriilor populației și al administrațiilor publice. 1.35. Se înregistrează totalitatea producției pe care o unitate instituțională o afectează propriului consum final. Producția utilizată pentru consumul intermediar din cadrul aceleiași unități instituționale este contabilizată numai dacă producția și consumul intermediar au loc în unități administrative economice locale diferite din cadrul aceleiași unități instituționale. Producția rezultată și utilizată drept consum
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
producția sa proprie. Acest lucru este frecvent întâlnit în cazul gospodăriilor populației și al administrațiilor publice. 1.35. Se înregistrează totalitatea producției pe care o unitate instituțională o afectează propriului consum final. Producția utilizată pentru consumul intermediar din cadrul aceleiași unități instituționale este contabilizată numai dacă producția și consumul intermediar au loc în unități administrative economice locale diferite din cadrul aceleiași unități instituționale. Producția rezultată și utilizată drept consum intermediar în cadrul aceleiași unități administrative economice locale nu este înregistrată. Operațiuni monetare versus non-monetare
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
totalitatea producției pe care o unitate instituțională o afectează propriului consum final. Producția utilizată pentru consumul intermediar din cadrul aceleiași unități instituționale este contabilizată numai dacă producția și consumul intermediar au loc în unități administrative economice locale diferite din cadrul aceleiași unități instituționale. Producția rezultată și utilizată drept consum intermediar în cadrul aceleiași unități administrative economice locale nu este înregistrată. Operațiuni monetare versus non-monetare 1.36. Majoritatea operațiunilor înregistrate în sistem sunt de natură monetară, unde unitățile instituționale respective efectuează sau primesc plăți sau
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
economice locale diferite din cadrul aceleiași unități instituționale. Producția rezultată și utilizată drept consum intermediar în cadrul aceleiași unități administrative economice locale nu este înregistrată. Operațiuni monetare versus non-monetare 1.36. Majoritatea operațiunilor înregistrate în sistem sunt de natură monetară, unde unitățile instituționale respective efectuează sau primesc plăți sau intră în posesia activelor exprimate în unități monetare. Operațiunile care nu implică schimbul în numerar sau modificări de active și pasive exprimate în unități monetare constituie operațiuni non-monetare. Operațiunile interne sunt, de obicei, operațiuni
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
activelor exprimate în unități monetare. Operațiunile care nu implică schimbul în numerar sau modificări de active și pasive exprimate în unități monetare constituie operațiuni non-monetare. Operațiunile interne sunt, de obicei, operațiuni de tip non-monetar. Operațiunile non-monetare implicând mai multe unități instituționale apar prin operațiuni de produse (barter), operațiuni de repartiție (remunerații în natură, transferuri în natură) și alte operațiuni (barterul activelor nefinanciare și neproduse). Sistemul înregistrează toate operațiunile de tip monetar. Valorile corespunzătoare de înregistrat trebuind deci să fie calculate indirect
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
calculate indirect, sau estimate într-un alt mod. Operațiuni cu și fără contrapartidă 1.37. Operațiunile ce implică mai mult decât o singură unitate sunt de două tipuri: "ceva contra ceva" sau "ceva contra nimic". Primele constituie schimburi între unitățile instituționale,de exemplu furnizarea de bunuri, servicii sau active în schimbul unei contrapartide, de exemplu bani. Cele din a doua categorie cuprind plățile în numerar sau în natură efectuate de către o unitate instituțională către o alta, fără contrapartidă. Operațiunile "ceva pentru ceva
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
sau "ceva contra nimic". Primele constituie schimburi între unitățile instituționale,de exemplu furnizarea de bunuri, servicii sau active în schimbul unei contrapartide, de exemplu bani. Cele din a doua categorie cuprind plățile în numerar sau în natură efectuate de către o unitate instituțională către o alta, fără contrapartidă. Operațiunile "ceva pentru ceva" se regăsesc în toate cele patru grupe de operațiuni, în timp ce operațiunile "ceva pentru nimic" apar mai ales printre operațiunile de repartiție, de exemplu sub formă de impozite, prestații de asistență socială
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
printre operațiunile de repartiție, de exemplu sub formă de impozite, prestații de asistență socială sau donații. Operațiuni rearanjate 1.38. Sistemul tratează majoritatea operațiunilor în mod direct; adică, operațiunile sunt înregistrate în modul în care ele sunt percepute de către unitățile instituționale implicate. Totuși, anumite operațiuni sunt rearanjate pentru a sublinia mult mai clar relațiile economice. Operațiunile pot fi rearanjate în trei moduri: reclasarea operațiunilor, împărțirea operațiunilor și identificarea părții principale a unei operațiuni. Reclasare 1.39. O operațiune care, pentru unitățile
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de a evidenția realitatea economică. Astfel se demonstrează că acele cotizații de asigurări sociale în sarcina angajatorilor sunt plătite în beneficiul angajaților. Un alt tip de reclasare este acela al operațiunilor care se înregistrează ca derulându-se între două unități instituționale sau mai multe, deși în realitate între părțile implicate, nu a avut loc nici o operațiune. Ca exemplu se poate cita modul de tratare a veniturilor din proprietate care sunt obținute din plasarea provizioanelor tehnice de asigurare, care sunt păstrate de către
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
primă. Divizarea operațiunilor 1.40. Acest tratament constă în scindarea unei operațiuni considerată unică de către părțile implicate în două sau mai multe operațiuni, care sunt apoi înregistrate în mod diferit. În acest caz, nu intervin în mod normal alte unități instituționale în afara celor implicate prin operațiune. Un exemplu clasic de operațiune scindată este acela al plăților primelor pentru asigurare-daune. Asiguratul și asigurătorul consideră o asemenea plată ca o operațiune unică, sistemul în schimb o împarte în două operațiuni total distincte: pe
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
trebuie extins acest principiu și să se încerce, spre exemplu, imputarea impozitelor sau subvențiilor debitorilor sau beneficiarilor finali pe baza unor ipoteze specifice. Cazuri limită 1.42. Definiția unei operațiuni stipulează că trebuie să existe un acord comun între unitățile instituționale implicate. Atunci când o acțiune este întreprinsă de comun acord, cunoașterea și consimțământul prealabil al unităților instituționale sunt implicite. Totuși, aceasta nu înseamnă că toate unitățile iau parte voluntar la operațiuni, deoarece unele operațiuni sunt impuse de lege. Aceasta se referă
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
beneficiarilor finali pe baza unor ipoteze specifice. Cazuri limită 1.42. Definiția unei operațiuni stipulează că trebuie să existe un acord comun între unitățile instituționale implicate. Atunci când o acțiune este întreprinsă de comun acord, cunoașterea și consimțământul prealabil al unităților instituționale sunt implicite. Totuși, aceasta nu înseamnă că toate unitățile iau parte voluntar la operațiuni, deoarece unele operațiuni sunt impuse de lege. Aceasta se referă ,în principal, la anumite operațiuni de repartiție, cum ar fi plata impozitelor, amenzilor sau penalităților. Cu
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
în general, pierderi) de active datorate calamităților naturale, războaielor sau delictelor majore (7).Anulările unilaterale de datorii și sechestrele de active fără compensare aparțin, de asemenea, categoriei (b). Categoria (c) constă în modificări ca urmare a reclasării sau restructurării unităților instituționale sau ale activelor și pasivelor. Câștiguri și pierderi din deținere 1.46. Câștigurile și pierderile din deținere sunt consecința variațiilor de preț ale activelor. Ele implică toate tipurile atât de active financiare și nefinanciare, cât și pasivele. Câștigurile și pierderile
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
al operațiunilor înregistrate ca utilizări sau ca variație a activelor, ceea ce permite verificarea coerenței conturilor. Totuși în practică, conturile naționale - cu toate unitățile și sectoarele lor - sunt bazate pe principiul intrărilor cvadruple, datorită faptului că majoritatea operațiunilor implică două unități instituționale. Fiecare operațiune de acest tip trebuie să fie înregistrată de două ori, pe fiecare dintre cele două operațiuni implicate. De exemplu, o prestație socială plătită în numerar de către o unitate a administrației publice pentru o gospodărie este contabilizată în conturile
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
sunt adesea înregistrate în conturile lor pe baza reglementărilor efective. Transformarea reglementărilor efective în drepturi constatate este uneori dificilă. În aceste cazuri se recurge aproape inevitabil la aproximări. Un flux trebuie să fie înregistrat în același moment pentru toate unitățile instituționale implicate și în toate conturile în cauză. Acest principiu poate părea simplu, dar punerea lui în practică nu este. Unitățile instituționale nu aplică întotdeauna aceleași reguli contabile. Chiar atunci când ele o fac, diferențe la nivelul înregistrării efective se pot produce
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
cazuri se recurge aproape inevitabil la aproximări. Un flux trebuie să fie înregistrat în același moment pentru toate unitățile instituționale implicate și în toate conturile în cauză. Acest principiu poate părea simplu, dar punerea lui în practică nu este. Unitățile instituționale nu aplică întotdeauna aceleași reguli contabile. Chiar atunci când ele o fac, diferențe la nivelul înregistrării efective se pot produce din motive practice, cum ar fi întârzierile în comunicare. În consecință, o operațiune poate fi înregistrată la momente diferite de către părțile
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
câteva excepții, contul financiar și contul altor modificări de active înregistrează creșterile de active și pasive pe o bază netă, prezentând rezultatul final al acestor fluxuri, la sfârșitul perioadei contabile. Conturile, soldurile contabile și agregatele 1.60. Pentru unități (unități instituționale, unități cu activitate economică la nivel local) sau grup de unități (sector instituțional și, prin extensie, restul lumii, ramuri de activitate), diferite subconturi contabilizează operațiunile și alte fluxuri legate de anumite aspecte specifice ale vieții economice (spre exemplu, producția). Aceste
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
active și pasive pe o bază netă, prezentând rezultatul final al acestor fluxuri, la sfârșitul perioadei contabile. Conturile, soldurile contabile și agregatele 1.60. Pentru unități (unități instituționale, unități cu activitate economică la nivel local) sau grup de unități (sector instituțional și, prin extensie, restul lumii, ramuri de activitate), diferite subconturi contabilizează operațiunile și alte fluxuri legate de anumite aspecte specifice ale vieții economice (spre exemplu, producția). Aceste ansamble de operațiuni, în general, nu se echilibrează; sumele totale ale plăților și
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
echilibrează; sumele totale ale plăților și încasărilor fiind adesea diferite. În consecință, se convine introducerea unui sold contabil. În general, se introduce un sold contabil între totalul de active și totalul de pasive ale unei unități sau ale unui sector instituțional. Soldurile contabile, prin ele însele, constituie deja instrumente precise de măsurare a performanțelor economice. Când sunt însumate la nivelul economiei totale, ele devin agregate semnificative. Secvența conturilor 1.61. Sistemul este construit în jurul unei secvențe de conturi legate unul de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de măsurare a performanțelor economice. Când sunt însumate la nivelul economiei totale, ele devin agregate semnificative. Secvența conturilor 1.61. Sistemul este construit în jurul unei secvențe de conturi legate unul de altul. Secvența completă de conturi ale unităților și sectoarelor instituționale cuprinde conturile de operațiuni curente, conturile de acumulări și conturile de patrimoniu. Conturile de operațiuni curente tratează producția, formarea, distribuirea și redistribuirea venitului, ca și utilizarea acestui venit sub formă de consum final. Conturile de acumulare prezintă toate variațiile de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]