30,920 matches
-
eliberarea de dărâmături și resturi, tancurile germane au reușit să traverseze podul pentru întărirea forțelor din Nijmegen. Britanicii reușiseră să păstreze controlul asupra podului din Arnhem suficient de mult pentru ca parașutiștii din Regimentul 82 și din cadrul diviziei blindate să cucerească podul din Nijmegen După ce au înfrânt rezistența britanicilor la Arnhem, germanii au avut mai mulți soldați disponibili pentru operațiuni la Oosterbeek. În cursul serii, germanii și-au schimbat prioritățile. Două zile mai târziu, batalioanele de parașutiști din cadrul Brigăzii I comandate de
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Au înaintat pe malul râului, dar au descoperit că feribotul fusese scufundat pentru ca să îi împiedice pe germani să îl folosească. Sosirea polonezilor a ușurat presiunea exercitată de germani asupra liniilor britanice. Pentru ca să facă față unor atacuri asupra capătului sudic al podului de la Nijmegen sau al drumului care ducea către acesta, Rinul a fost traversat în cursul nopții de Batalionul 34 SS olandez, Batalionul 47 de mitraliori și alte subunități mai mici. La Oosterbeek, pozițiile defensive fuseseră întărite și reorganizate în două
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
linie defensivă. În timpul nopții, soldații germani de la sud de Rin au organizat o linie de blocare de-a lungul căii ferate, făcând joncțiunea cu subunitățile SS spre sud, realizând o linie defensivă împotriva unui posibil atac al polonezilor pentru cucerirea podului rutier. Polonezii săpaseră tranșee la Driel, iar tancurile germane nu au reușit să manevreze în așa fel încât să îi atace. Speranțele polonezilor au crescut când trei blindate ale Corpului XXX au reușit să ocolească defensiva germană și să se
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
au continuat să se desfășoare lupte grele. Datorită bombardamentelor intense de artilerie și a activității lunetiștilor, numărul evacuați pentru îngrijire în hoteluri și casele din regiune a crescut continuu. Bittrich a ordonat organizarea de atacuri care să distrugă capul de pod britanic de la nord de Rin. La ora 09:00 au fost declanșate atacuri puternice ale mai multor „Kampfgruppes” ale Diviziei a 9-a SS Panzer dinspre este și a „Kampfgruppe von Tettau” dinspre vest. Aceste atacuri au adus germanilor doar
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
a stabilizat în zona dintre cursurile râurilor Rin și Waal. Deși germanii au încercat să contraatace în octombrie, acțiunea lor nu a avut succes, iar linia frontului a rămas neschimbată în Olanda până la terminarea iernii. Cu toate aceste, capetele de pod cucerite peste Maas și Waal au fost folosite ca baze de plecare pentru acțiunile viitoare ale aliaților printre care și Operațiunea Veritable. Numeroși istorici militari consideră că eșecul operațiunilor de la Arnhem nu se datorează comportamentului forțelor aeropurtate (care au rezistat
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
cu mult peste ceea ce fusese planificat), ci a fost un rezultat al proastei planificări și executări a operațiunii militare ca întreg. John Frost avea să noteze că „de departe, cea mai mare greșeală a fost lipsa de prioritate acordată cuceririi podului de la Nijmegen” și că este de neînțeles de ce Browning i-a ordonat generalului James M. Gavin, comandantul Diviziei a 82-a aeropurtate să cucerească înălțimile Groesbeek mai înainte asigurarea controlului asupra podului Nijmegen.Pe de altă parte, istoricul mlitar britanic
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
greșeală a fost lipsa de prioritate acordată cuceririi podului de la Nijmegen” și că este de neînțeles de ce Browning i-a ordonat generalului James M. Gavin, comandantul Diviziei a 82-a aeropurtate să cucerească înălțimile Groesbeek mai înainte asigurarea controlului asupra podului Nijmegen.Pe de altă parte, istoricul mlitar britanic Martin Middlebrook consideră că acest ultim fapt nu este decât una dintre multele slăbiciuni ale planului operațiunii. Robert Kershaw, în cadrul analizei făcute din perspectiva germanilor, a ajuns la concluzia că „bătălia de pe
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Planificarea operațiunilor aeriene a fost una dintre cele mai mari slăbiciuni ale acțiuniilor de la Arnhem. Middlebrook consideră că refuzul planificatorilor de a lua în considerație parașutări de noapte, două misiuni de transport în prima zi, sau un atac masiv asupra podului de la Arnhem au fost erori fundamentale. În plus, eșecul aterizărilor din zona imediat învecinată podului a anulat cel mai important avantaj al asaltului trupelor aeropurtate - factorul surpriză. La rândul lui, Frost consideră că distanța prea mare dintre zonele de parașutare
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Middlebrook consideră că refuzul planificatorilor de a lua în considerație parașutări de noapte, două misiuni de transport în prima zi, sau un atac masiv asupra podului de la Arnhem au fost erori fundamentale. În plus, eșecul aterizărilor din zona imediat învecinată podului a anulat cel mai important avantaj al asaltului trupelor aeropurtate - factorul surpriză. La rândul lui, Frost consideră că distanța prea mare dintre zonele de parașutare și pod, precum și drumul prea lung pe care trebuiau să îl străbată parașutiștii a fost
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Arnhem au fost erori fundamentale. În plus, eșecul aterizărilor din zona imediat învecinată podului a anulat cel mai important avantaj al asaltului trupelor aeropurtate - factorul surpriză. La rândul lui, Frost consideră că distanța prea mare dintre zonele de parașutare și pod, precum și drumul prea lung pe care trebuiau să îl străbată parașutiștii a fost o piedică mult prea mare în calea succesului, iar refuzul forțelor aeriene de executare a mai mult de o misiune de transport pe zi a fost unul
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
calea succesului, iar refuzul forțelor aeriene de executare a mai mult de o misiune de transport pe zi a fost unul dintre factorii hotărâtori care au redus dramatic șansele de succes ale operațiunii. Eșecul operațiunii de preluare a controlului asupra podului de peste cursul inferior al Rinului a dus la eșecul Operațiunii Market Garden. Deși toate obiectivele propuse de Market Garden, mai puțin cucerirea și păstrarea controlului asupra podului de peste Rin, fuseseră atinse, eșecul de la Arnhem a echivalat cu eșecul operațiunii ca
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
dramatic șansele de succes ale operațiunii. Eșecul operațiunii de preluare a controlului asupra podului de peste cursul inferior al Rinului a dus la eșecul Operațiunii Market Garden. Deși toate obiectivele propuse de Market Garden, mai puțin cucerirea și păstrarea controlului asupra podului de peste Rin, fuseseră atinse, eșecul de la Arnhem a echivalat cu eșecul operațiunii ca un tot. Fedlmareșalul Montgomery a pretins că operațiunea a fost un succes parțial iar aliații au reușit să elibereze a o zonă adâncă în teritoriul ocupat de
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
nu au revenit până la sfârșitul războiului. Casele olandezilor au fost jefuite în mod sistematic, bunurile furate fiind trimise ca ajutoare victimelor bombardamentelor aliate din Germania. Germanii au continuat să lupte cu forțele aliate pe câmpurile dintre Arnhem și Nijmegen, iar podul pentru care parașutiștii britanici au luptat atât îndârjit a fost în cele din urmă distrus de aliați din motive tactice. Pe 7 octombrie, podul a fost distrus în timpul unui raid aerian al Escadrilei a 344-a americane. Clădirile din Arnhem
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Germania. Germanii au continuat să lupte cu forțele aliate pe câmpurile dintre Arnhem și Nijmegen, iar podul pentru care parașutiștii britanici au luptat atât îndârjit a fost în cele din urmă distrus de aliați din motive tactice. Pe 7 octombrie, podul a fost distrus în timpul unui raid aerian al Escadrilei a 344-a americane. Clădirile din Arnhem au fost bombardate intensiv de artileria aliată în lunile care au urmat și au suferit noi distrugeri când orașul a fost în cele din
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
victorie și opt soldați au fost decorați cu Crucea de Cavaler a Crucii de Fier. Soldații germani căzuți la datorie au fost înmormântați în „Cimitirul eroilor SS” de lângă Arnhem, dar după război, rămășițele lor pământești au fost reînhumate la Ysselsteyn. Podul rutier distrus de la Arnhem a fost înlocuit cu o succesiune de poduri prefabricate până când a fost reconstruit în aceeași formă cu originalul. Podul a fost rebotezat în cinstea lui John Frost pe 17 decembrie 1977. Pe 31 mai 2006, regina
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Crucii de Fier. Soldații germani căzuți la datorie au fost înmormântați în „Cimitirul eroilor SS” de lângă Arnhem, dar după război, rămășițele lor pământești au fost reînhumate la Ysselsteyn. Podul rutier distrus de la Arnhem a fost înlocuit cu o succesiune de poduri prefabricate până când a fost reconstruit în aceeași formă cu originalul. Podul a fost rebotezat în cinstea lui John Frost pe 17 decembrie 1977. Pe 31 mai 2006, regina Beatrix a Țărilor de Jos a conferit două ordine militare forțelor poloneze
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
în „Cimitirul eroilor SS” de lângă Arnhem, dar după război, rămășițele lor pământești au fost reînhumate la Ysselsteyn. Podul rutier distrus de la Arnhem a fost înlocuit cu o succesiune de poduri prefabricate până când a fost reconstruit în aceeași formă cu originalul. Podul a fost rebotezat în cinstea lui John Frost pe 17 decembrie 1977. Pe 31 mai 2006, regina Beatrix a Țărilor de Jos a conferit două ordine militare forțelor poloneze care au participat la bătălia de Arnhem. Brigada I independentă de
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Podul Willem (în ) este un pod peste Meusa Nouă situat în centrul orașului olandez Rotterdam. Podul conectează cartierele "Centrum" și "Feijenoord". Inaugurat în 1981, "Willemsbrug" este o operă a " Dienst Gemeentewerken Rotterdam" (în ), condus de arhitectul Cor Veerling și este al
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
Podul Willem (în ) este un pod peste Meusa Nouă situat în centrul orașului olandez Rotterdam. Podul conectează cartierele "Centrum" și "Feijenoord". Inaugurat în 1981, "Willemsbrug" este o operă a " Dienst Gemeentewerken Rotterdam" (în ), condus de arhitectul Cor Veerling și este al doilea pod care poartă acest
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
Podul Willem (în ) este un pod peste Meusa Nouă situat în centrul orașului olandez Rotterdam. Podul conectează cartierele "Centrum" și "Feijenoord". Inaugurat în 1981, "Willemsbrug" este o operă a " Dienst Gemeentewerken Rotterdam" (în ), condus de arhitectul Cor Veerling și este al doilea pod care poartă acest nume. Primul pod Willem, conceput de arhitectul C.B. van der
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
în ) este un pod peste Meusa Nouă situat în centrul orașului olandez Rotterdam. Podul conectează cartierele "Centrum" și "Feijenoord". Inaugurat în 1981, "Willemsbrug" este o operă a " Dienst Gemeentewerken Rotterdam" (în ), condus de arhitectul Cor Veerling și este al doilea pod care poartă acest nume. Primul pod Willem, conceput de arhitectul C.B. van der Tak, a fost inaugurat în 1878 și a fost denumit în onoarea regelui Willem al III-lea. În 1927, ornamentele care împodobeau primul pod Willems au fost
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
Nouă situat în centrul orașului olandez Rotterdam. Podul conectează cartierele "Centrum" și "Feijenoord". Inaugurat în 1981, "Willemsbrug" este o operă a " Dienst Gemeentewerken Rotterdam" (în ), condus de arhitectul Cor Veerling și este al doilea pod care poartă acest nume. Primul pod Willem, conceput de arhitectul C.B. van der Tak, a fost inaugurat în 1878 și a fost denumit în onoarea regelui Willem al III-lea. În 1927, ornamentele care împodobeau primul pod Willems au fost furate pe o distanță de câțiva
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
este al doilea pod care poartă acest nume. Primul pod Willem, conceput de arhitectul C.B. van der Tak, a fost inaugurat în 1878 și a fost denumit în onoarea regelui Willem al III-lea. În 1927, ornamentele care împodobeau primul pod Willems au fost furate pe o distanță de câțiva metri. Ulterior, trotuarele și pista pentru bicicliști au fost mutate în exteriorul podului, datorită situațiilor periculoase care se creau din cauza creșterii traficului auto. Până la deschiderea Tunelului Maas, în 1942, Podul Willem
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
1878 și a fost denumit în onoarea regelui Willem al III-lea. În 1927, ornamentele care împodobeau primul pod Willems au fost furate pe o distanță de câțiva metri. Ulterior, trotuarele și pista pentru bicicliști au fost mutate în exteriorul podului, datorită situațiilor periculoase care se creau din cauza creșterii traficului auto. Până la deschiderea Tunelului Maas, în 1942, Podul Willem a rămas cea mai vestică legătură fixă de traversare a Meusei, astfel că și traficul internațional care traversa centrul Rotterdamului utilizând podul
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
primul pod Willems au fost furate pe o distanță de câțiva metri. Ulterior, trotuarele și pista pentru bicicliști au fost mutate în exteriorul podului, datorită situațiilor periculoase care se creau din cauza creșterii traficului auto. Până la deschiderea Tunelului Maas, în 1942, Podul Willem a rămas cea mai vestică legătură fixă de traversare a Meusei, astfel că și traficul internațional care traversa centrul Rotterdamului utilizând podul a sporit în mod semnificativ. Podul Willemsbrug a jucat un rol important în mai 1940, în timpul celui
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]