30,744 matches
-
și nedrămuită investiție de energie, de pricepere, de angajare afectiva dovedită de un om cum nu întâlnești în fiecare zi, conducătorul acestui club, Demeter József ajutat în organizare de asistență lui, Sántha Júlia! Cu excepția primei seri rezervate exclusiv recitalurilor Festivalului, s-au derulat încă trei zile pline la Tg. Mureș, începând de la ora 12 a amiezii cu instructive workshop-uri, argumentate ingenios și instructiv de Sárosi Péter, Mike Godoroja & Florian Lungu, Sárik Péter, continuând cu Concursul propriu-zis de la ora 17, cu
Tg. Mureș - din nou în topul concursurilor studențești by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83759_a_85084]
-
și elevi - li s-au atribuit diplome de participare. Spre satisfacția tuturor celor prezenți, competența jurizării a fost confirmată prin aplauze de publicul spectator. Iată-l consemnat în următoarele rânduri, palmaresul sărbătorii muzicale înnobilate cu genericul „6th INTERNAȚIONAL STUDENT JAZZ FESTIVAL - TG. MUREȘ 2014”. Cea mai bună trupa: BALOGH TAMÁS QUARTET (Kistarcsa, Ungaria); Cea mai bună vocalistă: KISGYÖRGY ILKA (Târgu-Secuiesc, România); Cel mai bun solist instrumentist: pianistul FARKAS JÓZSEF (din „Egri János Jr. Group”, Budapesta, Ungaria). Onorific au fost înmânate Premiul
Tg. Mureș - din nou în topul concursurilor studențești by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83759_a_85084]
-
din „Egri János, Jr. Group”, Budapesta, Ungaria). În final, premianții au revenit pe scenă cu prilejul anunțării palmaresului, reconfirmând prin scurte momente muzicale talentul și ținută care au legitimat sufragiile juriului și aplauzele entuziaste ale melomanilor prezenți. Cât privește recitalurile Festivalului propriu-zis, merita să reliefam notabile disponibilități de tehnica interpretativa și de fantezie improvizatorica dovedite cu prisosință de Trio-ul admirabilului pianist TÓTH LAJOS din Austria (câștigătorul Premiului pentru cea mai bună trupa la Concursul de anul trecut) cu MIHA KOREN
Tg. Mureș - din nou în topul concursurilor studențești by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83759_a_85084]
-
CSABA SÁNTA - contrabass și RADU PIELOIU - baterie (recitalul lor fiind însoțit de lansarea albumului discografic 2014 „A Pasha’s Abstinence”); de tandemul de excepție reunindu-i pe pianistul constănțean HARRY TAVITIAN și pe bateristul sătmărean CSEREY CSABA; iar în epilogul Festivalului, de către grupul de blues „TOM WHITE & HIS FRIENDS”, protagonistul cântând vocal și la harmonica, însoțit de MOTYOVSKI LÁSZLÓ - ghitara, SZILÁGYI MIHÁLY - contrabass și REGGEL FERENC - baterie. O unică recomandare adresată organizatorilor: deși publicul n-a lipsit, o mai intensă mediatizare
Tg. Mureș - din nou în topul concursurilor studențești by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83759_a_85084]
-
și desigur România, mai precis din Timișoara, Cluj și București. A fost realmente epicentrul blues-ului, în prima seară topit de o năucitoare caniculă iar în următoarea, amenințat de o uraganică furtună care totuși a avut bunăcuviința să aștepte finalul Festivalului, înainte de a se dezlănțui furibund. Organizarea, ca și alte dăți, fără cusur! De asemenea, sonorizarea coordonată de regizorul muzical Reset, a corespuns 100 % așteptărilor. Omniprezent, primarul Darius Postelnicu a gestionat cu mână sigură eficienta derulare a evenimentului. A deschis în
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83857_a_85182]
-
claviaturi, Lică Dolga - baterie, cu toți angrenați într-un demers de certă ținută profesională. În epilogul serii publicul a urmărit cu real interes o evoluție pe podium pe care o putem considera, convinși că nu greșim, un moment culminant al Festivalului. Ne referim la grupul „Mike Godoroja And The Blue Spirit” care cultivă cu notabile rezultate un stil rock blues alternativ, raportat de astă dată la surprinzătorul proiect „Diavolul și Robert Johnson” - un story avându-l drept subiect pe legendarul exponent
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83857_a_85182]
-
Leo a părăsit țara în 1981, împreună cu familia, exact după cei șapte ani de-acasă. Pe care nu i-a uitat niciodată, după stabilirea în Canada, via Paris. Dovada - cele câteva luni petrecute în 2006 în România, atunci când a câștigat festivalurile de folk la care a participat, culminând cu “Om Bun”! Filmat în iunie 2013, în ziua în care grupul său Florquestra, de expresie braziliană, cânta la festivalul de jazz de la Ottawa, artistul a povestit deopotrivă despre proiectele legate de poemele
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
Paris. Dovada - cele câteva luni petrecute în 2006 în România, atunci când a câștigat festivalurile de folk la care a participat, culminând cu “Om Bun”! Filmat în iunie 2013, în ziua în care grupul său Florquestra, de expresie braziliană, cânta la festivalul de jazz de la Ottawa, artistul a povestit deopotrivă despre proiectele legate de poemele unor Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Dinescu, Ștefan Radof. În dulcele stil clasic... dar nu tocmai! Guido Manusardi (Milano). Pianist jazz deja celebru în anii ’60, după
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
Viitorul sună bine Lavinia COMAN Primăvara muzicală a orașului Râmnicu Vâlcea și-a trăit apogeul prin Festivalul internațional „Tinere talente”, aflat la a XXXV-a ediției. Prima dintre cele trei seri a cuprins în program Tineri interpreți în recital, un grup de soliști care și-au demonstrat calitățile în interpretări concentrate și convingătoare. Astfel, Adiguzel Samuel Alper
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
remarcabile care se adresează deja ascultătorilor cu o voce viguroasă, bine configurată. În încheierea concertului, violonista Mălina Ciobanu de la Colegiul Național prin virtuozitatea spectaculoasă. A fost o prezență electrizantă, aclamată intens de cei prezenți în sală. A treia seară a festivalului a debutat cu interpretarea fermecătoare a Concertului pentru fagot și orchestră în Si bemol major, K.V. 191 de W.A. Mozart, de către studentul la Academia ieșeană de Arte Alin Dănilă. Îndrumat cu înaltă competență de profesorul său Dumitru Ursu, tânărul
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
de către ca un artist format, cu experiență și ansamblu cu pasiune a uneia dintre autoritate scenică. Interpretarea sa a cele mai frumoase melodii care au fost încântat prin frumusețea sunetului și compuse vreodată pentru orchestră. Momentul de vârf al întregului festival l-a constituit evoluția pianistului de 18 ani Nicola Losito din Italia, cu o viziune surprinzătoare asupra Concertului nr. 1 în Mi minor de Fr. Chopin. Ascultându-l, am avut revelația arhicunoscutului concert chopinian care sună cu totul diferit decât
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
profesorii Maria Puxeddu, Teresa Trevisan de la Conservatorul „G. Tartini” din Trieste, precum și maeștrilor cu care s-a perfecționat, între care se numără Aquilles Delle Vigne. La capătul unei suite de seri muzicale remarcabile, vom admira consecvența și tenacitatea organizatorilor acestui festival inițiat acum câteva zeci de ani de către inimoasa profesoară vâlceană Irina Șațki, continuat cu dârzenie de urmașii săi reuniți în Asociația Culturală care-i poartă numele și aflat cu ediția actuală pe un plan cu totul remarcabil de exigență artistică
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
Muzică românească la Paris=Sorin LERESCU Sâmbătă, 8 iunie, a avut loc la Paris, la Espace „59 Rivoli”, în cadrul celei de a 36 ediții a Festivalului franco- englez de poezie, un concert cameral cu lucrări în primă audiție inspirate din poemele unor poeți contemporani din diferite țări ale lumii. Genericul ediției din acest an a festivalului a fost: „poèmes que nous sommes / our selves aș poems
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
Espace „59 Rivoli”, în cadrul celei de a 36 ediții a Festivalului franco- englez de poezie, un concert cameral cu lucrări în primă audiție inspirate din poemele unor poeți contemporani din diferite țări ale lumii. Genericul ediției din acest an a festivalului a fost: „poèmes que nous sommes / our selves aș poems”. Invitată de onoare a fost România! De altfel, afișul acestui eveniment cutural de tradiție din capitală Franței a fost realizat de Wanda Mihuleac, una dintre cele mai valoroase reprezentante ale
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
românești, cea care a realizat și grafică LP-ului meu de autor, apărut la Electrecord în 1991, si a LP-ului lui Octavian Nemescu, editat de aceeași casă de discuri. Wanda Mihuleac a avut și expoziții de artă contemporană în cadrul festivalurilor de muzică nouă din România. Coordonatorul concertului de muzică și poezie din acest an a fost cunoscutul compozitor elvețian Jean- Luc Darbellay, ales în 2004, la Festivalul ISCM World New Music Days din Elveția, membru în Comitetul Executiv al ISCM
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
casă de discuri. Wanda Mihuleac a avut și expoziții de artă contemporană în cadrul festivalurilor de muzică nouă din România. Coordonatorul concertului de muzică și poezie din acest an a fost cunoscutul compozitor elvețian Jean- Luc Darbellay, ales în 2004, la Festivalul ISCM World New Music Days din Elveția, membru în Comitetul Executiv al ISCM (Internațional Society for Contemporary Music). Autorii poemelor au fost prezentați de Irène Gayraud. Au fost interpretate opus-uri semnate de: François Bousch (Franța): Que nous sommes - versuri
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
de basset, avec l’ensemble Spirale de Rouen, dirigé par Marc Sieffert et composé de Christine Marchais, piano, ainsi que de Marc Sieffert, Asdrubal Bandeira et Altamiro Rocha, saxophones”. Pentru mine a fost cea de-a doua participare la acest festival, prima fiind în 2008 când am compus lucrarea Voici, venir... pentru saxofon alto, pe versurile poetei franceze Gabrielle Althen. Piesă - interpretată de saxofonistul francez Marc Sieffert, solist la Radio France - a fost cântată atunci la Centrul Cultural Român din Paris
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
lucrarea Voici, venir... pentru saxofon alto, pe versurile poetei franceze Gabrielle Althen. Piesă - interpretată de saxofonistul francez Marc Sieffert, solist la Radio France - a fost cântată atunci la Centrul Cultural Român din Paris. Pentru ediția din 2013 a August 2013 festivalului am ales poemul „Portrait imaginaire”, semnat de una dintre cele mai interesante poete canadiene de expresie franceză din Québec: Hélène Dorion. Repetiția generală a avut loc la Cité Internaționale des Arts, nu departe de Galeria de artă „59 Rivoli”. Cu
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
în intervențiile sale, Jean-Luc Darbellay s- a referit la trăsăturile specifice ale muzicii românești contemporane - racordata la tehnicile moderne de compoziție - , ca și la orientările sale estetice marcate, de multe ori, de sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate în colaborare cu Festivalul de film experimental de la Baia Mare, invitarea unor poeți români, cum este ieșeanul Valeriu Stancu sau Linda Maria Baros, stabilită la Paris, au întregit prezenta românească în cadrul ediției din acest an a festivalului care a avut ca principal partener revista La
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate în colaborare cu Festivalul de film experimental de la Baia Mare, invitarea unor poeți români, cum este ieșeanul Valeriu Stancu sau Linda Maria Baros, stabilită la Paris, au întregit prezenta românească în cadrul ediției din acest an a festivalului care a avut ca principal partener revista La Traductière.
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu=Doinel TRONARU Ce înseamnă pentru dumneavoastră, ca personaj public implicat pe toate planurile în viața muzicală (compozitor, președinte de uniune de creație etc.), manifestarea bienală a Festivalului Enescu
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu=Doinel TRONARU Ce înseamnă pentru dumneavoastră, ca personaj public implicat pe toate planurile în viața muzicală (compozitor, președinte de uniune de creație etc.), manifestarea bienală a Festivalului Enescu? Simțiți vreo diferență între anii când are loc Festivalul și cei în care nu? Adrian Iorgulescu: Emblematic și fastuos, Festivalul Internațional „George Enescu” reprezintă cea mai prestigioasă manifestare dedicată domeniului sonor din România. Înseamnă totodată, un real brand de
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
vorbă cu Adrian Iorgulescu=Doinel TRONARU Ce înseamnă pentru dumneavoastră, ca personaj public implicat pe toate planurile în viața muzicală (compozitor, președinte de uniune de creație etc.), manifestarea bienală a Festivalului Enescu? Simțiți vreo diferență între anii când are loc Festivalul și cei în care nu? Adrian Iorgulescu: Emblematic și fastuos, Festivalul Internațional „George Enescu” reprezintă cea mai prestigioasă manifestare dedicată domeniului sonor din România. Înseamnă totodată, un real brand de țară, având o incontestabilă rezonanță europeană și mondială. Încă de la
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
personaj public implicat pe toate planurile în viața muzicală (compozitor, președinte de uniune de creație etc.), manifestarea bienală a Festivalului Enescu? Simțiți vreo diferență între anii când are loc Festivalul și cei în care nu? Adrian Iorgulescu: Emblematic și fastuos, Festivalul Internațional „George Enescu” reprezintă cea mai prestigioasă manifestare dedicată domeniului sonor din România. Înseamnă totodată, un real brand de țară, având o incontestabilă rezonanță europeană și mondială. Încă de la debutul său, principalele obiective ale evenimentului rezidă în a face cunoscute
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
a face cunoscute întregii lumi opusurile enesciene, în a promova potențialul creației sonore românești clasice și contemporane, în a se constitui într- o rampă de lansare pentru tinerii compozitori și interpreți. În context, decuplarea din acest an a concursului de festival mi se pare regretabilă. Ca om care, încă din perioada de formație intelectuală, v- ați dedicat muzicii culte, care a fost primul contact cu Festivalul Enescu? Ce însemna în acei ani ‘60-’70 - așadar cei pe care-i identificăm cu
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]