33,912 matches
-
cursant trebuie să elaboreze fie proiecte reale (analiștii), fie aplicații testate și rulate efectiv pe calculator (programatorii). Aceste cursuri de specializare au început în luna februarie 1969 și au continuat neîntrerupt până la Desființarea Centrului și transferul parțial al activităților la Academia Ștefan Gheorghiu. Au fost organizate următoarele cursuri de specializare pe profilul de informatică, cu program continuu de organizare a seriilor de cursanți: Cursuri de specializare pentru programatorii în Limbajul Assembler 360: Aceste cursuri au reprezentat „bijuteria” CEPECA în materie de
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
un atestat de Consultant în Management. Primul program, la care au participat 20 de reprezentanți ai ministerelor economice, a început la 1 ianuarie 1971 și s-a terminat la sfârșitul lunii decembrie 1971, la două luni după transferarea CEPECA la Academia Ștefan Gheorghiu. Rezultatele deosebite obținute în urma generalizării programele de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi a determinat guvernul să emită, în anul 1970, o Hotărâre privind înființarea Centrelor de perfecționare departamentale. Ministerele importante erau obligate să înființeze, după exemplu
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
întreprinderile-pilot, la alte întreprinderi. Specialitatea de consultant în management a fost acceptată oficial și CEPECA a trecut la organizarea primului program de Pregătire a Consultanților in Management. De la 6 septembrie 1967 și până la 1 0ctombrie 1971, (data transferului CEPECA la Academia Ștefan Gheorghiu), au urmat Programele P1, P2 și P3, (Conducere generală, gestiune financiar-contabilă, organizare comercială, personal, Studiul muncii, organizarea producției) peste 2.000 directori și șefi de servicii din întreprinderi și peste 2500 specialiști în informatică (Analiști de Sisteme, Programatori
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
Odată cu întoarcerea în țară dintr-o îndelungată vizită a lui Ceaușescu în China, inspirat din Revoluția culturală chineză, a condus la ideea că „un conducător de întreprindere trebuie să fie în primul rând un conducător politic”. Aceasta a impus reorganizarea Academiei Ștefan Gheorghiu, destinată pregătirii ideologice a cadrelor superioare și activiștilor de partid (după modelul Academiei Jdanov din Moscova) și la transferarea unor activități CEPECA în noua structură a Academiei, unde erau: rector Miron Constantinescu, prorectori Balaure, Mocuța, Hutira și Jean
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
Revoluția culturală chineză, a condus la ideea că „un conducător de întreprindere trebuie să fie în primul rând un conducător politic”. Aceasta a impus reorganizarea Academiei Ștefan Gheorghiu, destinată pregătirii ideologice a cadrelor superioare și activiștilor de partid (după modelul Academiei Jdanov din Moscova) și la transferarea unor activități CEPECA în noua structură a Academiei, unde erau: rector Miron Constantinescu, prorectori Balaure, Mocuța, Hutira și Jean Beiu, acestuia din urmă fiindu-i subordonate unele dintre programele fostei CEPECA și un nou
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
fie în primul rând un conducător politic”. Aceasta a impus reorganizarea Academiei Ștefan Gheorghiu, destinată pregătirii ideologice a cadrelor superioare și activiștilor de partid (după modelul Academiei Jdanov din Moscova) și la transferarea unor activități CEPECA în noua structură a Academiei, unde erau: rector Miron Constantinescu, prorectori Balaure, Mocuța, Hutira și Jean Beiu, acestuia din urmă fiindu-i subordonate unele dintre programele fostei CEPECA și un nou Institut de Conducerea Întreprinderilor condus de Mihai Anastasescu, devenit director al acestuia. Fostului director
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
onorifică de Secretar științific, post pe care l-a părăsit la 1 aprilie 1972, fiind transferat ca director general al Direcției de Organizare din Ministerul Educației și Învățământului, iar de la 1 iulie 1973 a devenit expert ONU. După trecerea la Academia Ștefan Gheorghiu, în curriculumul programelor de perfecționare a conducătorilor din întreprinderi s-a introdus, cu o pondere de 10%, un modul ideologic de marxism-leninism, printre profesorii „emeriți” la această „disciplină” fiind Tudorel Postolache (actualmente academician), Hutira, iar printre asistenții acestora
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
un modul ideologic de marxism-leninism, printre profesorii „emeriți” la această „disciplină” fiind Tudorel Postolache (actualmente academician), Hutira, iar printre asistenții acestora se număra și Virgil Astalosz, alias Virgil Măgureanu după 1989. Asistența ONU a încetat la 31 mai 1972, iar Academia Ștefan Gheorghiu nu a mai obținut nici-o asistență de la ONU. Denumirea CEPECA nu a mai apărut în nici-un document oficial al Academiei, fiind folosită numai în cazul unor acțiuni, pentru consumarea restului de burse din acordul tripartit, neonorate până la data
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
număra și Virgil Astalosz, alias Virgil Măgureanu după 1989. Asistența ONU a încetat la 31 mai 1972, iar Academia Ștefan Gheorghiu nu a mai obținut nici-o asistență de la ONU. Denumirea CEPECA nu a mai apărut în nici-un document oficial al Academiei, fiind folosită numai în cazul unor acțiuni, pentru consumarea restului de burse din acordul tripartit, neonorate până la data transferului CEPECA la Academie, precum și a celor 50.000 dolari SUA (vezi Seminarul YMCA), care au fost utilizați pentru vizita de studii
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
a mai obținut nici-o asistență de la ONU. Denumirea CEPECA nu a mai apărut în nici-un document oficial al Academiei, fiind folosită numai în cazul unor acțiuni, pentru consumarea restului de burse din acordul tripartit, neonorate până la data transferului CEPECA la Academie, precum și a celor 50.000 dolari SUA (vezi Seminarul YMCA), care au fost utilizați pentru vizita de studii de trei săptămâni a rectorului Leonte Răutu, înlocuitorul lui Miron Constantinescu, decedat, și a unuia dintre consilierii lui, Ion Tomescu, fost șef
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
trei săptămâni a rectorului Leonte Răutu, înlocuitorul lui Miron Constantinescu, decedat, și a unuia dintre consilierii lui, Ion Tomescu, fost șef al colectivului Conducere generală de la CEPECA. Fostul director-adjunct CEPECA (în ultimele luni de existență) Mihai Dumitrescu, a dezvoltat în cadrul Academiei Ștefan Gheorghiu o serie de programe pentru perfecționarea procurorilor și magistraților, folosind în mod oneros sigla CEPECA alterată ca „Centru de Perfecționare a cadrelor din Administrația de Stat” (vezi articolele critice din ziarul Ziua, documentar realizat de Silviu Alupei sub
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
România-ONU pentru înființarea și desfășurarea activității CEPECA, nu a existat profilul de specialitate pentru perfecționarea cadrelor din Administrația de Stat și nici nu s-au desfășurat programe pentru perfecționarea procurorilor și magistraților. Majoritatea foștilor experți CEPECA au fost eliminați din Academia Ștefan Gheorghiu pe motive de „origine socială”, aceștia fiind eliminați cu ocazia purificărilor din decembrie 1982. Unitatea P.A.D. a continuat să mai funcționeze. Leonte Răutu a fost exclus din partid și din funcția de rector al Academiei, fiind înlocuit
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
eliminați din Academia Ștefan Gheorghiu pe motive de „origine socială”, aceștia fiind eliminați cu ocazia purificărilor din decembrie 1982. Unitatea P.A.D. a continuat să mai funcționeze. Leonte Răutu a fost exclus din partid și din funcția de rector al Academiei, fiind înlocuit de Ion Popescu-„Dumnezeu”, care a rămas în funcție până la evenimentele din decembrie 1989. La cererea noului guvern FSN, condus de Petre Roman, fostul director CEPECA, Ion Niculescu, a fost trimis de către directorul general BIM să acorde asistență
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
de perfecționare a cadrelor de conducere în cadrul unui nou proiect PNUD/BIM. Lipsa de fonduri substanțiale ale PNUD din programul de asistență acordat României, disputele din cadrul guvernului român privind subordonarea noului proiect și intrigile foștilor experți CEPECA convertiți în fosta Academie Ștefan Gheorghiu, au făcut ca relansarea noului program să fie sortită eșecului. Fostul director CEPECA a elaborat proiectul noului acord, după o misiune de două săptămâni (7 - 21 mai 1990), pentru crearea Institutului Român de Management (IROMA). Institutul a început
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
a Guvernului României, publicată în Monitorul Oficial nr. 9 /14 ianuarie 1990, Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere a trecut în subordinea Ministerului Economiei Naționale. Fostul complex CEPECA este astăzi sediul unei unități subordonate SRI, unde-și desfășoară activitatea Academia Națională de Informații.
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
(n. 28 noiembrie 1908, Bruxelles - d. 30 octombrie 2009, Paris) a fost un antropolog francez, teoretician al structuralismului etnologic. A fost membru al Academiei Franceze. S-a născut din părinți francezi, de etnie evrei alsacieni, care pe atunci locuiau în Brussel, unde tatăl lucra ca pictor. A copilărit la Paris. În timpul Primului Război Mondial a locuit la bunicul matern care era rabin la o sinagogă din
Claude Lévi-Strauss () [Corola-website/Science/314220_a_315549]
-
expediții în Mato Grosso și bazinul amazonian. Va relata aceste experiențe în "Tropice triste" și "Gândirea sălbatică". Din 1959, este titularul catedrei de Antropologie socială de la "Collège de France". Se pensionează în 1982. În 1973, devine primul etnolog primit în Academia Franceză. Unul dintre discipolii săi a fost romanciera și filozoful Catherine Clément. Aceasta, referindu-se la metoda structuralistă aplicată de Lévi-Strauss faptelor simbolice, avea să declare: Când ne spune că «gândirea sălbatică» este în fiecare din noi, [] nu vrea să
Claude Lévi-Strauss () [Corola-website/Science/314220_a_315549]
-
epidemiologiei clinice și a învățământului de medicină generală/medicina familiei în etapa universitară, a introdus în UMF ”Carol Davila” cursul de master în managementul sănătății publice și a serviciilor de sănătate (din 1998). De asemenea, a fost membru titular al Academiei de Știinte Medicale din România, membru al Asociației Române de Sănătate Publică și Management Sanitar (ARSPMS), al Asociației Latine de Analiză a Sistemelor de Sănătate (ALASS), al Asociației Europene a Școlilor de Sănătate Publică (ASPHER), al colegiului de redacție al
Dan Enăchescu () [Corola-website/Science/314233_a_315562]
-
Pentru meritele sale, profesorul Enăchescu a primit Ordinul Meritul Sanitar clasa I, Ordinul Muncii clasa I, Ordinul Steaua României în grad de Ofiter, Ordinul Marea Cruce pentru Merit cu Stea și Cordon a Germaniei, Premiul și Diploma „Iuliu Moldovan” a Academiei de Științe Medicale, Diploma pentru întreaga activitate a Colegiului Medicilor din România. Dan Enăchescu a publicat 70 de lucrări științifice, în următoarele domenii de cercetare: evaluarea stării de sănătate, epidemiologia bolii și a sănătății, formarea universitară și postuniversitară în sănătate
Dan Enăchescu () [Corola-website/Science/314233_a_315562]
-
politic francez. A deținut diferite funcții politice ca: prim-ministru în timpul lui Ludovic-Philippe, președinte interimar al Franței, președinte al Consiliului de Miniștri în perioada Monarhiei din Iulie, deputat în perioada celei de-A Doua Republici. A fost ales membru în Academia Franceză în 1833. Studiază la un liceu din Marsilia, apoi urmează Dreptul la Aix-en-Provence. Aici îl cunoaște pe jurnalistul și istoricul François-Auguste Mignet. Thiers se simțea atras mai mult de literatură decât de domeniul juridic. În toamna lui 1821, Thiers
Adolphe Thiers () [Corola-website/Science/314237_a_315566]
-
Note biografice: Născută în anul 1958, 24 decembrie în Bacău; Studii: Academia de Artă “George Enescu” din Iași, specialitatea sculptură. Ocupația: profesor la Colegiul Național de Artă „George Apostu” Bacău. Din 1992 este membru titular al U.A.P. din România. Participări: din 1982 și până în prezent participa la anualele Filialei U.A.P.
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
Unit, Suedia, Norvegia, Japonia etc. Este autorul a peste 80 de articole despre muzica și muzicienii români aflate în cel mai important dicționar de specialitate din lume, "The New Grove Dictionary of Music and Musicians". este doctor honoris causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și al Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Este membru al American Musicological Society. A primit numeroase premii și distincții, între care Premiul Academiei Române, Premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
distincții, între care Premiul Academiei Române, Premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și decorații ale statului român. Este cetățean de onoare al municipiului Blaj și al comunei natale. Din 2011 este membru corespondent al Academiei Române (singurul muzicolog din istoria Academiei care a obținut această recunoaștere), iar din 2016 este membru titular. Alături de compozitorul Cornel Țăranu, a reprezentat, ani de zile, breasla muzicienilor în cadrul Academiei. În trecut au mai fost academicieni următorii muzicieni: folcloriștii Teodor T. Burada și Constantin Brăiloiu, compozitorii
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
Blaj și al comunei natale. Din 2011 este membru corespondent al Academiei Române (singurul muzicolog din istoria Academiei care a obținut această recunoaștere), iar din 2016 este membru titular. Alături de compozitorul Cornel Țăranu, a reprezentat, ani de zile, breasla muzicienilor în cadrul Academiei. În trecut au mai fost academicieni următorii muzicieni: folcloriștii Teodor T. Burada și Constantin Brăiloiu, compozitorii George Enescu, Sigismund Toduță, Sabin Drăgoi, Matei Socor, Ștefan Niculescu. De curând a fost primit ca membru și pianistul Valentin Gheorghiu. A scris următoarele
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
la Liceul de Muzică „George Enescu” din București (1973-1984) cu profesoara Dina Stancu. A absolvit apoi Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, secția muzicologie (1985-1989), la clasa tatălui său. Ulterior a obținut licența în regie de teatru muzical la Academia de Muzică din București (1991-1995), clasa prof.univ. Anghel Ionescu-Arbore. A devenit doctor în muzicologie în 2000, la Universitatea de Muzică din București, sub îndrumarea prof.univ.dr. Victor Giuleanu. A absolvit programul de studii post-doctorale MIDAS în 2012. A fost asistent, lector
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]