31,146 matches
-
i-a stârnit pasiunea pentru colecții. Colecția a fost extinsă în 1712 prin prin achiziționarea colecției Printului Anton Günther al II-lea, devenind una dintre cele mai importante colecții de monede din secolul al XVIII-lea și a inclus o colecție separată de peste 600 de bracteate medievale. Louis Günther a continuat să-și extindă colecția prin achiziții. Succesorii săi însă n-au fost interesați de colecție și chiar au vândut o parte din ea. Până în 1919 numai 1710 pise mai rămăseseră
Louis Günther al II-lea, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt () [Corola-website/Science/336655_a_337984]
-
achiziționarea colecției Printului Anton Günther al II-lea, devenind una dintre cele mai importante colecții de monede din secolul al XVIII-lea și a inclus o colecție separată de peste 600 de bracteate medievale. Louis Günther a continuat să-și extindă colecția prin achiziții. Succesorii săi însă n-au fost interesați de colecție și chiar au vândut o parte din ea. Până în 1919 numai 1710 pise mai rămăseseră; acum ele fac parte dintr-o colecție de 5000 de monede încă adăpostite în
Louis Günther al II-lea, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt () [Corola-website/Science/336655_a_337984]
-
cele mai importante colecții de monede din secolul al XVIII-lea și a inclus o colecție separată de peste 600 de bracteate medievale. Louis Günther a continuat să-și extindă colecția prin achiziții. Succesorii săi însă n-au fost interesați de colecție și chiar au vândut o parte din ea. Până în 1919 numai 1710 pise mai rămăseseră; acum ele fac parte dintr-o colecție de 5000 de monede încă adăpostite în castelul Heidecksburg. În 1778, Louis Günther II a înființat o bibliotecă
Louis Günther al II-lea, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt () [Corola-website/Science/336655_a_337984]
-
Louis Günther a continuat să-și extindă colecția prin achiziții. Succesorii săi însă n-au fost interesați de colecție și chiar au vândut o parte din ea. Până în 1919 numai 1710 pise mai rămăseseră; acum ele fac parte dintr-o colecție de 5000 de monede încă adăpostite în castelul Heidecksburg. În 1778, Louis Günther II a înființat o bibliotecă în aripa de vest a Castelului Heidecksburg, punând astfel bazele Bibliotecii Palatului, care astăzi conține aproximativ 7000 de volume. În plus, Louis
Louis Günther al II-lea, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt () [Corola-website/Science/336655_a_337984]
-
Oudin în "Mémoires de Trévoux" (iulie 1718, pp. 109-133). El își exprimă părerile cu deplină libertate, de exemplu despre opinia lui Augustin de Hippo cu privire la problema predestinării, sau despre ideile cu privire la Sfântă Treime ale scriitorilor anteniceeni. Opera să conține o colecție bogată de documente. Pétau a exagerat greșelile scolasticii; dar el a apărat-o de acuzațiile formulate de Erasmus. În "Dogmata", după ce a prezentat istoria fiecărei dogme, el a adăugat respingerea noilor erori dogmatice. Stilul său a fost amar în scrierile
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]
-
și thriller. A mai scris scenarii, romane grafice, piese de teatru. Locuiește în King's Cross, Londra și Barcelona. Povestirea sa "The Master Builder" a fost ecranizată ca "În brațele pericolului", cu Richard Dean Anderson, Marg Helgenberger și Tippi Hedren. Colecția sa de zece povestiri scurte, "Old Devil Moon", a câștigat Edge Hill Audience Prize 2008. Povesirile sale 'On Edge' și 'The Most Boring Woman In The World' au fost ecranizate. Nuvela sa "Breathe" a câștigat British Fantasy Society Award pentru
Christopher Fowler () [Corola-website/Science/336698_a_338027]
-
Codrescu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Carmen Stănescu, Emanoil Petruț, Mircea Breazu și Anna Széles. Scenariul este realizat de Elisabeta Bostan ca o adaptare a basmului popular " și viață fără de moarte" cules de Petre Ispirescu și introdusă în colecția "Legende sau basmele românilor" (1872). Făt-Frumos pleacă în lume pentru a găsi ceea ce i s-a promis de mic copil ca să nu mai plângă: tinerețea veșnică. Un țăran (George Motoi) îi promite copilul său "Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de
Tinerețe fără bătrânețe () [Corola-website/Science/336693_a_338022]
-
toată arhiva literară a tatălui său, a inventariat cele 22 de mape cu manuscrise și fotografii și le-a donat Academiei Române în anul 1987. A îngrijit edițiile postume ale scrierilor tatălui său. Contribuția sa ca editor și biograf include o colecție de gânduri ale tatălui său pe tema antisemitismului intitulată " F. Aderca și problema evreiască" (publicată în 1999 de Editura Hasefer din București).
Marcel Aderca () [Corola-website/Science/336723_a_338052]
-
-lea tablourile lui Hollosy au apărut în public doar sporadic. Revenirea în atenția publicului s-a produs o dată cu expoziția aniversară din anul 1957 - cea a centenarului nașterii sale. Ulterior, pânzele lui Hollosy au obținut dintr-o dată un statut prețios în colecțiile publice ale muzeelor din Ungaria și din România (Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Muzeul de Artă din Târgu Mureș și Muzeul de Artă din Baia Mare). După expozițiile organizate cu ocazia întemeierii taberei de artă din Baia Mare din anul 1996, întreaga
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]
-
prima generație de interpreți pentru Organizația Națiunilor Unite. El a fost interpret-șef al serviciului de traduceri al Națiunilor Unite din New York. Specialist în India, el este autorul mai multor lucrări consacrate hinduismului și Asiei. A coordonat realizarea mai multor colecții pe teme spirituale și a fondat în 1946 colecția "Spiritualités vivantes" la Éditions Albin Michel. Tatăl său era un francez vorbitor de limba engleză. El a fost căsătorit cu o englezoaică, cu care a avut două fiice: Janine Yates și
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
a fost interpret-șef al serviciului de traduceri al Națiunilor Unite din New York. Specialist în India, el este autorul mai multor lucrări consacrate hinduismului și Asiei. A coordonat realizarea mai multor colecții pe teme spirituale și a fondat în 1946 colecția "Spiritualités vivantes" la Éditions Albin Michel. Tatăl său era un francez vorbitor de limba engleză. El a fost căsătorit cu o englezoaică, cu care a avut două fiice: Janine Yates și Yvette Renoux. În timpul Primului Război Mondial, a fost consilier tehnic pe lângă
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
s-a mutat apoi la Geneva (Elveția), făcând parte din comisia de admitere la școlile de la Sorbona și Trieste. El a publicat "Manuel de l'interprete" (Manualul interpretului) în 1952. De asemenea, el a inițiat și coordonat realizarea a două colecții de dicționare tehnice multilingvistice publicate de Elsevier și finanțate de către universitățile din Paris, Heidelberg, Mainz, Trieste și Georgetown. Herbert a devenit, de asemenea, vicepreședinte și apoi președinte timp de trei ani al Asociației Internaționale a Interpreților de Conferințe (AIIC). După ce
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
de mitologii orientale la Universitatea din Geneva, unde a predat din 1954 până în 1964. A publicat în 1947, la cererea lui Albin Michel și în urma unei polemici cu Paul Masson-Oursel în revista "Cahiers du Sud", cartea "Spiritualité hindoue", preluând coordonarea colecției Spiritualités vivantes. În 1960, la cererea guvernului Japoniei, a scris o carte despre shintoism (unul dintre cele patru cărți care vor fi premiate de Academia Franceză).. A tradus și editat scrierile mai multor maeștri spirituali hinduși printre care Shri Aurobindo
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
a Butterfly, care a intrat în topurile din mai multe țări. Albumul a fost influențat de genurile jazz liber, soul și funk, și a debutat în vârful clasamentelor din Statele Unite și Marea Britanie. În 2016, Lamar a lansat untitled, unmastered., o colecție de înregistrări demonstrative nelansate ce își au originea în sesiunile de înregistrare ale lui "Butterfly". Lamar a primit numeroase distincții pe parcursul carierei sale, printre care și șapte Premii Grammy. În 2013, MTV l-a numit cel mai bun MC în
Kendrick Lamar () [Corola-website/Science/336771_a_338100]
-
19 decembrie 2013. A colaborat cu Childish Gambino pe o piesă de pe noul său album, "Because the Internet", care a apărut pe data de 6 decembrie 2013. În martie 2014, Bennett a apărut într-un video online pentru Dockers, promovând colecția de primăvară a brandului și vorbind despre stilul său, dragostea pentru muzică și viața în Los Angeles. Pe 5 mai 2014, publicația "XXL "a dezvăluit că Bennett va face parte din lista nou veniților a anului, alături de alți rapperi în
Chance the Rapper () [Corola-website/Science/336793_a_338122]
-
va reprezenta baza muzicii cultice și culte. Dupa scindarea Imperiului Roman devenise o necesitate organizarea slujbei muzicale unice pe tot teritoriul controlat de Biserica, lucru vital pentru recunoașterea autorității centrare. Astfel că papa Grigore cel Mare(590-604) alcătuiește cunoscutul Antifonar, colecția de corale pe textele psalmilor biblici în limba latină, care va fii impus cu forța în țările catolice europene. Din ordinul său se înființează la Roma prima școală de cântăreți în care se predă teoria muzicii și se învață repertoriul
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
dedicate-o “amintirii omului care i-a arătat calea către iubirea fluturilor”, respectiv tatălui său. Începând cu 1985, ea s-a concentrat asupra poeziei. Prima sa carte cu poeme a fost La eternă prometida (Veșnică logodnică), publicată în 1987, în colecția de poezii Aquario, a editurii Andrómeda, colecție îngrijita de Leoncio García-Jiménez, cel ce a semnat și prefață cărții. “Veșnică logodnică” a căutat să prezinte moartea drept ceva dorit, fără teama, precum o logodnică, o soră, o mamă sau o amantă
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
arătat calea către iubirea fluturilor”, respectiv tatălui său. Începând cu 1985, ea s-a concentrat asupra poeziei. Prima sa carte cu poeme a fost La eternă prometida (Veșnică logodnică), publicată în 1987, în colecția de poezii Aquario, a editurii Andrómeda, colecție îngrijita de Leoncio García-Jiménez, cel ce a semnat și prefață cărții. “Veșnică logodnică” a căutat să prezinte moartea drept ceva dorit, fără teama, precum o logodnică, o soră, o mamă sau o amantă, fiind egală tuturor și care face posibilă
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
mare de un an. Doi ani mai tarziu, a publicat la Bilbao volumul A través de mi noche (Prin noaptea mea), în Studiul de Proiecție Editorială (Estudio de Proyección Editorial). În 1990 a aparut Cuarto creciente (Al doilea pătrar), în colecția de poezii Tagore a editurii Andromeda, colecție din nou condusă de Leoncio García-Jiménez. Lucrarea constituie un dialog între amanți, într-o grădină din Al-Andalus. Pentru această carte de poezii, autoarea a cercetat și a folosit un număr mare de cuvinte
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
tarziu, a publicat la Bilbao volumul A través de mi noche (Prin noaptea mea), în Studiul de Proiecție Editorială (Estudio de Proyección Editorial). În 1990 a aparut Cuarto creciente (Al doilea pătrar), în colecția de poezii Tagore a editurii Andromeda, colecție din nou condusă de Leoncio García-Jiménez. Lucrarea constituie un dialog între amanți, într-o grădină din Al-Andalus. Pentru această carte de poezii, autoarea a cercetat și a folosit un număr mare de cuvinte spaniole de origine arabă. Cartea cuprinde câteva
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
10 aprilie 2003 a luat parte la “Arco Poético”, fiind prezentată de Jesús de la Peña A avut nevoie de circa șase ani ca să-și pregătească următoarea carte de poeme, Requiem de Julio (Recviem de iulie), lansată în în 2006 în Colecția Torremozas ( Colección Torremozas ) și care are drept caracteristică dualitatea, constituită, pe de o parte, de durerea dispariției prietenului poet din Zămora, Claudio Rodríguez, în 1999, si, pe de alta, de sentimentele trăite la regasirea unui prieten intim, la jumătatea anilor
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
două fațete cu totul diferite, ale poeziei și, în consecință, s-au produs însemnate neînțelegeri. Drept urmare, a avut nevoie de aproximativ opt ani ca să-și recapete inspirația pentru scris. În martie 2015 reușește să publice Tornaviaje (Întoarcerea din călătorie) în Colecția Torremozas. Poemele au fost dedicate fratelui său mai mare, Agustín, de care fusese foarte legată în copilărie. Ele exprimă, totodată, depășirea tristeței provocate de neînțelegerea pomenita, în cazul cărții anterioare. A fost ultima ei carte, pe care a trimis-o
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
19 iunie 1951 în Atena după ce a băut din neatenție Lysol în loc de Nujol (un medicament). El a fost îngropat în Primul Cimitir al Atenei. Sikelianos și-a publicat opera sa poetică în trei volume în anii 1946 și 1947. Titlul colecției a fost "Viață lirică". El a lăsat, cu toate acestea, mai multe poezii nepublicate. În 1965 G.P. Savvides, un proeminent filolog grec, a început să publice întreaga operă poetică a lui Sikelianos, care a fost cuprinsă în cele din urmă
Anghelos Sikelianos () [Corola-website/Science/336841_a_338170]
-
(Povestiri științifico-fantastice bulgare) este o culegere de povestiri științifico-fantastice scrise de autori din Bulgaria, o antologie din 1967 în limba română de Victor Kernbach și Mihail Magiari. A fost publicată la Editura Tineretului în Colecția SF. Antologia cuprinde mai multe povestiri din colecția de povestiri din 1964 în limba bulgară "Човекът, който търси" ("Omul care caută"). "Ciudatul meu prieten, astronomul" (Моят странен приятел — астрономът) este o povestire scurtă de Liuben Dilov. Un renumit astronom descoperă
Enigma Văii Albe () [Corola-website/Science/336869_a_338198]
-
bulgare) este o culegere de povestiri științifico-fantastice scrise de autori din Bulgaria, o antologie din 1967 în limba română de Victor Kernbach și Mihail Magiari. A fost publicată la Editura Tineretului în Colecția SF. Antologia cuprinde mai multe povestiri din colecția de povestiri din 1964 în limba bulgară "Човекът, който търси" ("Omul care caută"). "Ciudatul meu prieten, astronomul" (Моят странен приятел — астрономът) este o povestire scurtă de Liuben Dilov. Un renumit astronom descoperă mai multe semnale radio care provin din constelația
Enigma Văii Albe () [Corola-website/Science/336869_a_338198]