31,572 matches
-
Ucraina era de (în paranteze numărul de la 1 ianuarie 2013): Înafară de diviziunile administrative, diviziuni geografice sunt folosite deseori în diverse scopuri. Astfel, în din punct de vedere geografic Ucraina este împărțită între 4 și 6 regiuni geografice: Ucraina de Vest, Ucraina de Est, Ucraina de Sud, Ucraina Centrală, Ucraina de Nord (ocazional) și Ucraina de Sud-Vest (mai rar). În secolul al XIX-lea Ucraina la fel a fost împărțită în 3 guvernăminte generale ale Imperiului Rus (Guvernământul General Kiev, Guvernământul
Organizarea administrativă a Ucrainei () [Corola-website/Science/333610_a_334939]
-
prin reorganizarea sistemului financiar. Acestea au avut o vădită tentă de aplicare a sistemelor occidentale în statul otoman, probabil influențată și de faptul că o mare parte din cei care le-au redactat au urmat studii superioare la universități din vestul Europei. Astfel, după model francez, au fost reorganizate codurile civile și penale și introduse codurile comerciale(1850) și maritime (1863). În ceea ce privește educația, în 1846 a fost organizat primul sistem de educație de stat până la nivel universitar inclusiv (până atunci educația
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
Regiunilor, Blocul Iulia Timoșenko, Ucraina Noastră, Partidul Socialist și Partidul Comunist au trecut pragul electoral. Partidul Regiunilor a câștigat în toate regiunile de Sud-Est (inclusiv în Crimeea și Sevastopol), partidul președintelui Viktor Iușcenko „Ucraina Noastră” a luat cele mai multe voturi în Vestul țării, iar Blocul Iulia Timoșenko - în regiunile centrale (inclusiv în Kiev). Timp de 4 luni după alegeri 3 partide „portocalii” - Blocul Iulia Timoșenko, blocul „Ucraina Noastră” și Partidul Socialist din Ucraina au purtat negocieri cu privire la formarea "Coaliției Forțelor Democratice", insă
Alegeri legislative în Ucraina, 2006 () [Corola-website/Science/333635_a_334964]
-
Munții Trascăului alcătuiesc o arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Ighiu, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
și la toate celelalte clădiri construite sub Frederic al III-lea, pot fi găsite în Catedrala Graz litere gravate sau pictate (celebrul acronim "") și cifre reprezentând anul inaugurării: 1438 în fosta sacristie, 1450 în "seiful cor" (?), 1456 la portalul de vest și 1464 la pictura bolții. Prin urmare, anul 1464 este acceptat ca fiind anul finalizării lucrărilor. Din anul 1441 datează un document, emis de împăratul Frederic al III-lea, referitor la târgul ce avea loc aici la 1 mai a
Catedrala Sfântul Egidiu din Graz () [Corola-website/Science/333668_a_334997]
-
pentru producția de blană. Ca și alte marmote, bobacul este susceptibil de infecția cu ciumă bubonică. O populație de marmote care trăiesc în Munții Ural se crede că a servit drept gazdă pentru epidemia de ciumă bubonică care a lovit vestul Rusiei, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Paleontologul român I.Z. Barbu semnalase în anul 1930 resturi fosile de bobac în Botoșani și Cluj. Denumirea sa de bobac sau baibac este un împrumut din turco-tătară. ul sau marmota de stepă
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
40% din suprafața acestui platou înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre 200 și 430 m (dealul Bălănești). Codrul se întinde în mare parte pe teritoriul raioanelor: Strășeni, Hîncești, Călărași, Orhei și Nisporeni și, într-o măsură mai mică în: vestul raionului Ungheni, nordul raionului Cimișlia, sudul raionului Telenești și nordul/sud-vestul raionului Ialoveni. Printre altele, pe teritoriul Codrilor sunt amplasate cele mai străvechi mănăstiri din Republica Moldova: Vărzărești (sec. XIV), Căpriana (sec. XIV-XV), Hâncu (sec. XVII), Hârbovăț (sec. XVIII), Hârjăuca (sec
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
de masticație ale molarilor cu bucle și triunghiuri de email nu sunt ascuțite ca la celelalte arvicoline din România ("Arvicola", "Microtus", "Pitymys"), ci au vârfurile rotunjite. Femelele au 4 perechi de mamele: două pectorale și două inghinale. Este răspândit în vestul Regiunii Palearctice, din Marea Britanie și Peninsula Scandinavă spre sud până în Munții Pirinei, Italia, Peninsula Balcanică, Transcaucazia, iar spre răsărit, până în zona Centrală a Siberiei (Munții Altai și Sayan). În România este răspândit în zona de munte din Transilvania și Muntenia
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 40.677 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia și Runcu-Groși și se suprapune siturilor de importanță comunitară: Zarandul de Vest și Drocea. Situl reprezintă o zonă naturală (habitate de păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului (grupa montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali); constituită din culmi
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
Angeles-ului, California. Este cunoscut datorită numeroaselor descoperiri de animale dispărute în pleistocenul târziu. Descoperirile includ o faună bogată de mamifere mari, inclusiv ursul cu bot scurt, leul american, pisici cu dinți sabie, lupi groaznici, mamuți, mastodonți, leneși giganți, cămile de vest, bizoni preistorici, pecari, cai americani, lame și altele. Doar un singur om a fost găsit aici, este vorba de un schelet parțial al „Femeii de La Brea” datat cu aprox. 10.000 de ani calendaristici (cca. 8.000 de ani î.Hr.
La Brea Tar Pits () [Corola-website/Science/333726_a_335055]
-
împărați - Septimius Severus sau Aurelian, de exemplu - au condus armatele romane de la un cap la celălalt al imperiului pentru ca să facă față amenințărilor. După prăbușirea Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin a trebuit să facă față atacurilor invadatorilor, care atacau din vest și est și în același timp să lupte pentru păstrarea controlului asupra posesiunilor din Italia. În timpul Războielor napoleoniene, Franța a luptat în mai multe râduri pe fronturi multiple. În timpul „Războiului Peninsular”, francezii au luptat atât cu trupele spaniole și cu
Război pe două fronturi () [Corola-website/Science/333712_a_335041]
-
și cu cele ale Imperiului Rus în timpul invaziei din Rusia. În timpul primei conglagrații mondiale, Imperiul German sub conducerea Kaiserui Wilhelm al II-lea a luptat pe două fronturi împotriva forțelor franceze, britanice, belgiene și, mai târziu, americane pe frontul de vest și, în același timp, pe frontul de răsărit împotriva rușilor, până când Revoluția bolșevică a scos Rusia din război. Comandanții germani luaseră în considerație o asemenea posibilitate concepuseră așa numitul „Plan Schlieffen” prin care considerau că pot împiedica încercuirea forțelor proprii
Război pe două fronturi () [Corola-website/Science/333712_a_335041]
-
-lea. Poate cel mai cunoscut exemplu al războiului pe două fronturi a fost fronturile europene din timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. Germania Nazistă sub conducerea lui Adolf Hitler a trebuit să lupte împotriva aliaților occidentali pe frontul de vest și împotriva Uniunii Sovietice pe cel de est. Germanii nu au reușit să obțină o victorie zdrobitoare pe niciunul dintre cele două fronturi și, în cele din urmă, au pierdut războiul. Dacă au existat factori a căror importanță nu poate
Război pe două fronturi () [Corola-website/Science/333712_a_335041]
-
Câmpia Cermeiului este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în vestul țării (Crișana), pe teritoriul administrativ al județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central-nordică a județului Arad, pe teritoriile administrative ale comunelor Apateu, Bârsa, Beliu, Bocsig, Cărand, Cermei, Ignești, Mișca, Seleuș, Șepreuș, Șicula, Șilindia, Tauț și Târnova și pe
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
cursuri de apă dulce, albii părăsite, pășuni și fânețe umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul carpatic al Occidentalilor), în Câmpia de Vest (sectorul românesc al câmpiei Panonice). Acesta include rezervațiile naturale Balta Rovina, Poiana cu narcise Rovina și Pădurea Sâc. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
curte. Portofoliul grupului se măreste în anul 2006 cu Mazda, când Arian Motors devine importator Mazda în România. Prin intermediul Arian Motors grupul devine al 4-lea dealer Mazda din România și are loc inagurarea showroom-ului Mazda în zona de vest a capitalei. În următorul an Rădăcini Motors a intrat pe segmentul auto premium, devenind importator unic în România pentru legendarele brand-uri americane (North American Vehicles): Cadillac, Corvette și Hummer, aflate tot în portofoliul General Motors. În iunie 2007 Rădăcini
Rădăcini Grup () [Corola-website/Science/333736_a_335065]
-
în partea de nord a Bucurestștiului și un showroom Suzuki în locul fostului showroom Daewoo. una dintre cele mai complexe autospeciale realizată de Rădăcini Grup pâna atunci și service Opel și Chevrolet la Galați și service Opel, Chevrolet și Citroen țn vestul Bucureștiului distribuitor autorizat Volkswagen autorizat pentru service Honda în Brașov „Grupul Rădăcini și-a extins portofoliul de mărci auto integrând marca Peugeot în centrul sau de vânzări și service, Irmex Galați.
Rădăcini Grup () [Corola-website/Science/333736_a_335065]
-
permitea să bombardeze ținte dintr-o regiune vastă din regiunea de la est de Liège. Eben-Emael ocupă un deal vast la est de satul Eben-Emael, de-a lungul Canalului Albert. Fortul de formă neregulată măsura aproximativ 600 m de la est la vest și cam 750 m de la nord la sud. Era cel mai puternic înarmat dintre toate fortificațiile PFL I. Spre deosebire de celelalte forturi ale căror arme principale erau plasate în turele, tunurile de la Eben-Emael erau montate în turele și cazemate. Tunurile de
Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333743_a_335072]
-
cu o dezvoltare de circa 270 km, între văile Bistriței și Cașinului, având misiunea de a nimici rezistența inamicului și a ajunge cât mai rapid în văile superioare ale Mureșului și Oltului, creându-și condiții favorabile pentru dezvoltarea ofensivei spre vest și stabilirea legăturilor cu Armata 9 rusă. În vederea trecerii la ofensivă, Armata de Nord a constituit un dispozitiv de luptă cu cele trei divizii de infanterie (Diviziile 7, 8 și 14 Infanterie) în primul eșalon și cele două mari unități
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
grupați în 15 batalioane de infanterie și 8 baterii de artilerie, a organizat trei grupuri de acoperire: Până la data de 2 septembrie 1916, grupurile de acoperire ale Divizie 14 Infanterie au deschis trecătorile omonime atingând aliniamentul: vârful Călimănel - Bilbor - imediat vest Borsec - confluența valea Putnei cu Putna Puturoasă. În același timp, a început deplasarea grosului forțelor diviziei din raionul de concentrare de pe valea Bistriței spre zona acțiunilor de luptă. Divizia 7 Infanterie (comandant - general de brigadă Ioan Istrate), cu un efectiv
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
Miercurea Ciuc la 8 septembrie 1916, printr-o acțiune de dublă învăluire executată cu forțele Brigăzii 13 Infanterie din subordine și ale Brigăzii 15 Infanterie, din compunerea Diviziei 8 Infanterie. La sfârșitul etapei, Divizia 7 Infanterie atinsese aliniamentul : Sândominic - 4 km vest Miercurea Ciuc - intrarea în trecătoarea Ciba-Vlăhița. Divizia 2 Cavalerie, a înlocuit parțial Brigda 15 Infanterie pe front, forțând Oltul și angajând lupte pe pantele Munților Harghita, atingând la sfârșitul etapei aliniamentul: muntele Cucului(1.558 m) - vârful Olișca Mare (1.374
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
în trecătoarea Ciba-Vlăhița. Divizia 2 Cavalerie, a înlocuit parțial Brigda 15 Infanterie pe front, forțând Oltul și angajând lupte pe pantele Munților Harghita, atingând la sfârșitul etapei aliniamentul: muntele Cucului(1.558 m) - vârful Olișca Mare (1.374 m) - imediat vest Bixad. În scopul asigurării flancului drept al Armatei de Nord, a fost constituit, la 10 septembrie, "Detașamentul „Colonel Constantin Colori”", format din Regimentul 85 Infanterie și trei baterii de artilerie, cu misiunea de a interzice eventualele încercări de pătrundere a
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
până la 10 septembrie. La această dată, Armata de Nord, își îndeplinise misiunea de a ieși cu forțele principale în Podișul Transilvaniei. La sfârșitul etapei, forțele Armatei de Nord ocupau aliniamentul: Toplița - vârful Bătrâna (1.634 m) - Bucin - muntele Cucului - imediat vest Bixad. Obiectivele principale ale operațiilor Armatei de Nord au fost realizarea și menținerea joncțiunii cu Armata 9 rusă la flancul drept, respectiv Armata 2 la flancul stâng, concomitent cu continuarea înaintării forțelor din flancul stâng în vederea scurtării și rectificării frontului
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]
-
ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Corpul 1 Armată român ocupa un front de 55 de km la sud - sud-est de Sibiu, pe aliniamentul Racovița-Avrig-Săcădat-Cașolț-Gura Râului, cu flancurile sprijinite pe Munții Făgăraș la est și Munții Cibin la vest. Marile unități ale corpului erau dispuse astfel: Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase forțele principale ale Armatei 9: Corpul XXXIX Rezervă cu trei divizii de infanterie - Divizia 76 Rezervă, Divizia 187 Rezervă și Divizia 51 Honvezi - precum și Corpul Alpin
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]