KorAP: Find »[drukola/base=teoretic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...1226 1227 1228 ...1271 >

31,773 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

migrația internațională, am constata că fiecare încorporează, în manieră explicită sau implicită, cel puțin referința la decalajul de dezvoltare dintre spațiul de origine și cel de destinație pentru a explica declanșarea și evoluția migrației. În aceeași măsură, fiecare dintre construcțiile teoretice include propoziții care pot servi ca bază pentru inferențe despre influența migrației asupra dezvoltării, respectiv a dezvoltării asupra migrației. Prin alegerea subiectului nu ne plasăm așadar într-un spațiu de originalitate. Un studiu despre efectele migrației asupra dezvoltării în România

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
indirecte, pe termen scurt/mediu/lung)? Este necesar facem o serie de precizări, mai ales abordând un asemenea subiect față de care interesul e mare și așteptările ridicate. Există două direcții asupra cărora ne concentrăm. Una este mai degrabă de interes teoretic și pornește de la două observații simple, după părerea noastră contradictorii: există o întreagă literatură care vorbește despre modificarea și diversificarea caracteristicilor migrației internaționale, despre schimbările calitative ale fenomenului, despre tipuri de migrație; cu toate că diversificarea migrației este acceptată, efortul către evaluarea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod esențial prin reglările inerente acestui tip de cod. În acest caz, vorbirea nu devine obiectul unei activități speciale de percepție și nu se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a frazei” (1978, p. 71). Teoria lui Bernstein face explicite mecanismele prin care mesajul educațional limitează oportunitățile educaționale ale copiilor din clasele de jos, contribuind, astfel, la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori, cel puțin, să fie orientat spre un cod elaborat (1978, p. 73). Dincolo de pozițiile teoretice, mai mult sau mai puțin speculative, ale funcționaliștiilor sau conflictualiștilor, rămân studiile empirice realizate pe eșantioane consistente în diverse țări din Europa Occidentală. Cercetările empirice (Jencks, Boudon, Goldthorpe, Bowles, Gintis și alții) au demonstrat că, în cazul unor țări precum

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
au fost create departamente de dezvoltare, au apărut „profesioniști ai dezvoltării” (development professionals), s-a conturat o „comunitate internațională a dezvoltării” (incluzând, în primul rând, organizațiile finanțatoare ale programelor de dezvoltare), au apărut discipline și metode de cercetare „developmentaliste”. Dezbaterile teoretice stârnite în jurul indicatorilor promovați au reactivat dileme teoretice mai vechi sau au generat unele dileme și direcții de cercetare noi. Axele pe care evoluția conceptului de dezvoltare socială poate fi urmărită prin prisma consecințelor asupra metodologiilor de măsurare sunt multiple

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
profesioniști ai dezvoltării” (development professionals), s-a conturat o „comunitate internațională a dezvoltării” (incluzând, în primul rând, organizațiile finanțatoare ale programelor de dezvoltare), au apărut discipline și metode de cercetare „developmentaliste”. Dezbaterile teoretice stârnite în jurul indicatorilor promovați au reactivat dileme teoretice mai vechi sau au generat unele dileme și direcții de cercetare noi. Axele pe care evoluția conceptului de dezvoltare socială poate fi urmărită prin prisma consecințelor asupra metodologiilor de măsurare sunt multiple, proeminente fiind: economic-social; indici-sisteme de indicatori, (trans)național-teritorial

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
50, momentul nașterii putând fi considerat discursul de investire al președintelui Truman (SUA, 1949), care susținea „dezvoltarea și creșterea zonelor subdezvoltate” (Voicu, 2002). Impunerea dezvoltării sociale ca principiu al programelor politice contemporane a fost precedată de o serie de abordări teoretice din secolele trecute (List, Marx, Weber, Parsons, printre alții) care au delimitat semnificațiile conceptului. Creșterea interesului pentru sistemele de indicatori a fost stimulată ca urmare a activității unor comisii guvernamentale: Recent Social Change, 1933, raportul Comisiei pentru studierea tendințelor sociale

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
oferi o definiție a excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația lui Sen cu privire la necesitatea de lărgire a perspectivei capitalului uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor, cu o perspectivă a capabilităților umane înțelese ca scop al dezvoltării și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
keyword></keywords><dates><year>2001</year></dates><accession-num>ISI:000169220700001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000169220700001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Hagerty et al., 2001). Alături de mai sus citatele condiții, în acest document de sinteză teoretică se mai cere ca: indexul să fie bazat pe o teorie bine întemeiată, adică testată empiric; domeniile trebuie să cuprindă totalitatea experienței umane, adică să nu se refere numai la părți ale acesteia; domeniile trebuie să aibă nu numai contribuții

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
2002, „Evoluția tematicii calității vieții: o analiză sociologică”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții in România (pp. 11-24), Editura Expert, București. Monitorizarea, un instrument al dezvoltării Manuela Sofia Stănculescu Paradigma dezvoltării sociale (vezi capitolul „Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice”) stimulează creativitatea instituțiilor (și a colectivităților) în identificarea problemelor sociale și soluționarea acestora prin programe bazate pe sisteme expert. Procesul de dezvoltare socială este astfel structurat pe baza următoarelor faze principale: 1) identificare problemei sociale și diagnoza acesteia; 2) formularea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și local. Principalele dificultăți ale instituțiilor guvernamentale în realizarea activităților necesare în vederea atingerii obiectivelor PNAinc se referă la: lipsa sau insuficiența resurselor financiare; deficiențe de comunicare și colaborare interinstituțională (lipsa unui „vocabular” instituțional comun tuturor instituțiilor guvernamentale face ca distincții teoretice importante - între strategie și plan de acțiune, între program și proiect - să aibă un grad ridicat de artificialitate); resurse umane insuficiente sau insuficient pregătite; probleme de ordin birocratic și de organizare la nivelul instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Deși subiectul acestei cărți a fost într-un fel fixat chiar de comunitatea celor din Aurel Vlaicu, preocupați - ca majoritatea locuitorilor din mediul rural după 1990 - de reglementarea drepturilor de proprietate, studiul lui Katherine Verdery este relevant și la nivel teoretic. Datorită controverselor la nivel global legate de proprietatea intelectuală, biologică sau culturală, studiul proprietății a devenit o zonă centrală în teoria antropologică. Sunt luate în discuție regimurile de tip democratic, care se bazează pe suport din partea populației, și nu cele

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744

asemănător cu alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidentă și indiscutabilă a fenomenului educație determină o pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, educația este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare procedînd din punctul său de vedere, utilizînd propriile teorii, propriul aparat conceptual, urmărind propriile obiective și punînd în operă, pe lîngă universaliile logico-metodologice, propriile metodologii. De exemplu, disciplinele psihologice abordează premisele și condițiile individuale ale educației, dar

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
least, am ajuns la disciplinele care se ocupă de educația ca atare, de educația ca educație, deci nu de condițiile și premisele individuale, sociale, culturale, economice etc. ale educației, iar acestea sînt disciplinele pedagogice. Această diversitate de perspective disciplinare și teoretice determină o diversitate la fel de mare a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în sens larg și, în sens mai restrîns, „cercetarea pedagogică”. În mod similar, se practică și distincția între „metodologia cercetării

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi și modele care caută să aducă noi informații științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
științifică o investigație precis delimitată ca temă ce încearcă să răspundă unei întrebări precis formulate născute dintr-o situație educativă. La rîndul său, răspunsul trebuie să fie precis și argumentat logic și științific, prin recurgerea la fapte și la procedurile teoretice de elucidare și interpretare a respectivelor fapte. 2.2. Cercetarea se naște din probleme și naște alte probleme! Prin urmare, niciodată nu există cercetare științifică acolo unde nu există o problemă de rezolvat, indiferent dacă problema este una de cunoaștere

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
există cercetare științifică acolo unde nu există o problemă de rezolvat, indiferent dacă problema este una de cunoaștere ori este de natură pragmatică, concretă. Dacă problema este una de cunoaștere, vom avea de-a face cu ceea ce numeam o cercetare teoretică sau fundamentală, iar dacă este vorba despre o problemă practică, concretă, cercetarea ce se va întreprinde va fi una aplicativă. În activitatea de cercetare, această problemă, născută dintr-o situație educativă, va fi formulată sub forma unei ipoteze, pe care

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
propuse diriguitorilor învăță mîntului dintr-o țară care intrase în criza finală a sistemului socialist, bîntuită de multiple penurii și în care cuvîntul de ordine era „economii cu orice preț” în toate domeniile. Rezolvasem, prin urmare, o problemă la nivel teoretic, epistemologic, dar nu noi eram în măsură să rezolvăm și problema prag matică din care se născuse cealaltă! Am rezolvat o problemă, dar ne-am trezit cu alta, care nu mai era a noastră! Am propus, prin urmare, factorilor de

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
unei probleme, să reușească s-o și precizeze cu oarecare competență, dar ipoteza să rămînă totuși neexplicită. În acest caz, cercetătorul va recurge la un proces de elucidare a ipotezei, prin ceea ce se numește o cercetare prealabilă, de natură conceptual teoretică. În procesul de elucidare a ipotezei, cercetătorul sau profesorul-cercetător poate apela la tehnici specifice de exercitare a imaginației creatoare, precum: brainstormingul (furtuna în creier, asaltul de idei), sinectica, modelarea - eventual modelarea asistată de computer -, metoda proiectelor etc. Trebuie, de asemenea

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
la alte cercetări. Nu trebuie să fim descurajați dacă ipotezele noastre nu se verifică sau nu se verifică integral. Dacă toate ipotezele tuturor cercetărilor s-ar verifica mereu, cercetarea științifică ar deveni inutilă! De altfel, drumurile noi ale științei, soluțiile teoretice sau aplicative noi, au fost găsite tocmai plecînd de la cercetări care inițial au eșuat - total sau parțial! De ce? Pentru că aceste „eșecuri” ne pun mintea în mișcare, ne ajută să ieșim din rutina care tinde să cuprindă chiar și cele mai

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
în schimb, nu specifică natura relației dintre două variabile. Exemple: 1. „Există o corelație între inteligența emoțională și performanța școlară”; 2. „Există diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește manifestarea emoțiilor” etc. Formulăm ipoteze unidirecționale atunci cînd avem o bază teoretică sau empirică pentru acest lucru. De exemplu, studiile asupra satisfacției la locul de muncă au relevat faptul că angajații care dețin funcții de conducere au o satisfacție mai mare la locul de muncă, în comparație cu cei care nu dețin funcții de

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
satisfacție mai mare la locul de muncă, în comparație cu cei care nu dețin funcții de conducere. Prin urmare, putem formula o ipoteză unidirecțională privind relația dintre funcția cadrelor didactice și satisfacția acestora la locul de muncă. Cînd nu dispunem de argumente teoretice sau empirice privind relația dintre două variabile, ipotezele vor fi bidirecționale. Astfel, în ceea ce privește relația dintre gradul didactic și satisfacție, ipoteza va fi bidirecțională. 2.4.3. Lotul de subiecți În această etapă vom descrie lotul de subiecți folosiți în cercetare

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
variabilele ce vor fi studiate prin aceeași metodă sau prin intermediul altora. Studiile de caz explicative pot fi utilizate în cercetarea calitativă a cauzelor unui fenomen sau ale unui eveniment, pe cînd cele descriptive sînt utilizate pentru a ilustra un model teoretic. Fiecare dintre cele trei tipuri de studii poate avea în vedere un caz unic sau cazuri multiple. O altă clasificare menționează o tipologie diferită a studiilor de caz (Mucchielli, 2000): -studiul de caz intrinsec se concentrează asupra unui caz foarte

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
se concentrează asupra unui caz foarte rar sau unic, greu accesibil și care poate permite descoperiri științifice; -studiul de caz instrumental se referă la o situație, un eveniment cu caracteristici tipice care constituie o oportunitate de ilustrare a unor modele teoretice elaborate în prealabil; -studiul de caz multiplu presupune identificarea elementelor constante și a celor repetitive din mai multe situații studiate, fiind utilizat mai ales în cercetările cu caracter inductiv. Considerăm prima clasificare mai pertinentă, deoarece respectă același criteriu și acoperă

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
caz, un instrument de cercetare ce trebuie elaborat înainte de debutul investigației, indiferent dacă aceasta este realizată de unul sau mai mulți cercetători. Acest protocol trebuie să includă: a)prezentarea generală a proiectului de cercetare (definirea problemei de studiat, prezentarea datelor teoretice relevante, obiectivele); b)întrebările sau ipotezele studiului, astfel încît cercetătorul să le aibă permanent în vedere; c)modalitățile de colectare a datelor pot fi foarte diverse (permițînd triangularea prin apelul la mai multe surse de informare și la mai multe

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]