31,463 matches
-
ponderea sa în cadrul efectului agregat exercitat de toate variabilele asupra comportamentului internațional al statului. În al treilea rând, adepților nivelului doi li se impută, mai ales de către cercetătorii care optează pentru nivelul trei de analiză, faptul că accentuează descrierea în detrimentul explicației. Cei din urmă, de pildă, susțin că toate statele, fie ele democratice sau nu, alocă resurse semnificative pentru domeniul militar, și că există o regulă generală a sistemului internațional de formare a unei balanțe de putere atunci când un stat tinde
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
ansamblul său și susține ca variabile independente, în funcție de autor și teoria îmbrățișată, structura sistemului (în special de către neorealiști), dinamica (procesele din sistem) și instituționalizarea sa (în special de către instituționaliștii neoliberali). Prin contrast cu nivelul precedent, al treilea orientează observația și explicația în direcția outside→in [lb. engl. din afară în interiorț, în sensul în care în formularea lui Waltz statele nu acționează, ci reacționează la presiunile sistemului. Sistemul este caracterizat de structuri, reguli și principii care constrâng statele să se comporte
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
ar explica prin existența unei singure superputeri în sistem SUA (variabila independentă) , judecând după distribuția capabilităților, ceea ce cauzează frustrări și tendințe antihegemonice, de echilibrare, din partea multor altor actori statali și nonstatali (variabila dependentă). La același nivel, se cuvine remarcată ca explicație și actuala răspândire difuză și incontrolabilă a armamentului, ceea ce pare să indice pe viitor luarea în considerare, în calculele balanței de putere, nu doar a statelor, ci și a unor actori nonstatali cu interese politice majore. Raportându-ne la același
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
SUA, Franța și Germania au manifestat poziții divergente față de intervenția militară în Irak, în ciuda faptului că toate sunt democrații și economii de piață (nivelul doi), s-ar putea explica prin temerea ultimelor două față de consolidarea hegemoniei americane în sistem o explicație așadar structurală, a cărei sursă se află la al treilea nivel de analiză. În sfârșit, variabila instituționalizarea sistemului internațional este considerată (în special de către adepții instituționalismului neoliberal) ca exercitând un impact major asupra relațiilor internaționale. Opus neorealiștilor, care consideră că
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
spus, cât din relațiile internaționale pot explica instituțiile internaționale problemă care constituie de altfel unul din punctele-cheie ale dezbaterii dintre neorealism și neoliberalism), o critică majoră la adresa nivelului al treilea vizează caracterul pe cât de general, pe atât de simplu al explicațiilor oferite și, poate tocmai de aceea, aparent infailibil. Deloc întâmplător, Waltz însuși recomandă analize integrate combinând nivelurile al doilea și al treilea, la fel cum mulți autori ulteriori apreciază că analiza la nivelul al treilea furnizează explicații generale și profunde
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
de simplu al explicațiilor oferite și, poate tocmai de aceea, aparent infailibil. Deloc întâmplător, Waltz însuși recomandă analize integrate combinând nivelurile al doilea și al treilea, la fel cum mulți autori ulteriori apreciază că analiza la nivelul al treilea furnizează explicații generale și profunde, analiza la al doilea nivel reliefează cauze intermediare, iar cea de la primul nivel pune în lumină cauze imediate ale proceselor și evenimentelor internaționale. Alte două critici vizează preponderent maniera neorealistă de abordare a nivelului al treilea de
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
ultimelor decenii (a organizațiilor teroriste transnaționale, de exemplu, dar și a corporațiilor multinaționale, dintre care unele cu cifre de afaceri ce depășesc net bugetele multor state ale lumii) complică mult calculele balanței de putere din sistem, oferind surse alternative de explicație. Cea de-a doua critică se referă la posibilitatea schimbării în relațiile internaționale: dacă sistemul constrânge statele și nu invers, atunci cum se explică tranzițiile de la un sistem la altul în decursul istoriei? Răspunsul oricărui adept al utilității nivelului al
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
oricărui adept al utilității nivelului al treilea de analiză ar fi, probabil, acela că schimbările inteligibile, de explicat, sunt doar cele în cadrul sistemului, nu și cele de sistem. În general, diversele teorii și modele explicative din Relațiile Internaționale recurg în explicațiile lor la unul sau două dintre cele trei niveluri de analiză, ceea ce explică în bună măsură și diferențele specifice între descrierile, explicațiile, judecățile normative și predicțiile lor. Idealismul, de pildă, oferă explicații atât la nivel individual (vezi rolul potențial sau
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
sistemului, nu și cele de sistem. În general, diversele teorii și modele explicative din Relațiile Internaționale recurg în explicațiile lor la unul sau două dintre cele trei niveluri de analiză, ceea ce explică în bună măsură și diferențele specifice între descrierile, explicațiile, judecățile normative și predicțiile lor. Idealismul, de pildă, oferă explicații atât la nivel individual (vezi rolul potențial sau faptic acordat indivizilor în formularea politicii externe), cât și la cel statal, la care se formulează, de exemplu, teza păcii democratice. Realismul
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
și modele explicative din Relațiile Internaționale recurg în explicațiile lor la unul sau două dintre cele trei niveluri de analiză, ceea ce explică în bună măsură și diferențele specifice între descrierile, explicațiile, judecățile normative și predicțiile lor. Idealismul, de pildă, oferă explicații atât la nivel individual (vezi rolul potențial sau faptic acordat indivizilor în formularea politicii externe), cât și la cel statal, la care se formulează, de exemplu, teza păcii democratice. Realismul clasic consideră statele ca principale unități ale sistemului internațional și
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
cât și la cel statal, la care se formulează, de exemplu, teza păcii democratice. Realismul clasic consideră statele ca principale unități ale sistemului internațional și având ca scop menținerea-maximizarea puterii, indiferent de alte variabile domestice. Realiștii neoclasici păstrează în general explicațiile la nivelul al doilea, cu precizarea că unii dintre autorii săi (de exemplu, John J. Mearsheimer cu teoria politicii marilor puteri , Randall L. Schweller cu teoria balanței intereselor sau Dale Copeland cu teoria cooperării marilor puteri) se plasează între nivelurile
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
particulare ale unor proiecții de influență marxistă în disciplina Relațiilor Internaționale, se plasează la nivelul al treilea, analizând însă complementar și procese care aparțin de nivelul doi. Înrudit acestora, unii autori din economia politică internațională (de exemplu, Susan Strange) oferă explicații la nivelul sistemului (economic) internațional, la același nivel plasându-se și autorii unor modele și teorii normative precum cele al societății mondiale (J. Burton) sau a cosmopolitismului (D. Held). În ceea ce privește constructivismul, ca una dintre cele mai recente producții teoretice majore
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
unor autori. Poziția dominantă în cadrul disciplinei este însă aceea a recunoașterii complementarității lor, combinarea acestora având potențialul de a elimina inconvenientele fiecăruia în parte. În lumina acestei înțelegeri a utilității și a modului de utilizare a nivelurilor de analiză, o explicație pertinentă a celui de-al doilea război mondial, ca exemplu repetat în capitolul de față, ar trebui să combine toate cele trei niveluri de analiză, pornind de la explicații profunde, la nivel trei, bazate pe dezarticularea balanței de putere internaționale din
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
a utilității și a modului de utilizare a nivelurilor de analiză, o explicație pertinentă a celui de-al doilea război mondial, ca exemplu repetat în capitolul de față, ar trebui să combine toate cele trei niveluri de analiză, pornind de la explicații profunde, la nivel trei, bazate pe dezarticularea balanței de putere internaționale din sistemul interbelic și reafirmarea Germaniei ca mare putere, continuând cu cauze intermediare legate de ascensiunea extremei drepte pe fondul deprecierii economice și al climatului public revanșard în Italia
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
putere, continuând cu cauze intermediare legate de ascensiunea extremei drepte pe fondul deprecierii economice și al climatului public revanșard în Italia, dar mai ales în Germania, și terminând cu rolul personalității lui Hitler, Stalin, Churchill ș.a.m.d. Similar, o explicație comprehensivă a intervenției militare din 2003 în Irak ar trebui să integreze, inter alia, factori legați de structura unipolară a sistemului internațional și tensiunile sistemice, distribuția capabilităților, accesul la resurse, regimul nedemocratic și expansionist regional din Irak, convingerile și opiniile
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
dar, în mod cert, determinismul este reciproc. La fel, procesele interne din cadrul statelor determină în proporții diferite o anumită prezență internațională și influență a statelor asupra regulilor sistemului, dar sistemul impune statelor anumite constrângeri, prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat și de cadrul conceptual la care un autor sau altul aderă, iar posibilitatea cuantificării lor rămâne o sursă de controverse și, ca atare, o provocare deschisă. Astfel de provocări tind să ia forma unor întrebări metateoretice
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
electro-magneticeă, având o capacitate de ionizare mai mare. Radiațiile au cea mai mare capacitate de ionizare dar au putere de pătrundere mică (sunt mai ușor absorbite de țesuturiă; radiațiile au o capacitate mică de ionizare, dar putere de pătrundere mare. Explicația constă în faptul că radiațiile nu sunt ionizante în mod direct, ci numai cu ajutorul efectului fotoelectric, punând astfel în mișcare particulele încărcate electric care vor produce ionizarea. Radiațiile X au acțiune asemănătoare cu cea a radiațiilor , au o putere de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a verbului „a fi” într-o formă arhaica. În schimb, traducerea ecumenica (TOB) atribuie acestui nume o origine preisraelită și un sens ce scăpa oricărei interpretări, oglindă a misterului lui Dumnezeu, ca și ’Ehyeh ’ašer ’ehyeh, care apare că o explicație doctrinala a celui dintâi. 1.2.4. Dicționare ale limbilor biblice • F. Brown, S.R. Driver, C.A. Briggs, A Hebrew and English Lexicon of the Old Testament based on the Thesaurus and Lexicon of William Gesenius aș translated by Edward
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
conform învățăturii sufite, dobândirea însușirilor lui Dumnezeu semnificate prin respectivele nume, acel taƒalluq bi-’aƒl"q Allah. Aceasta este, de fapt, și ideea fundamentală a lucrării. De aceea, ca și la Qušayr, dar mai sistematic, la fiecare nume divin, după explicațiile de ordin lexicografic sau filosofic, se continuă cu un tanbh („avertisment”) în care se arătă ce „parte” poate avea omul la respectivul nume (formulă curentă este ≤aðð al-‘abd min h":" al-ism ’an...), cum se poate învrednici și el
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care își propune să explice sensul tuturor termenilor din limba arabă care le sunt necesari juriștilor și teologilor. Printre acești termeni se află și aproape jumătate (46) din numele divine pe care le conține lista lui ‘Abd al-‘Azz. Explicațiile sunt pur filologice. • Abó al-Hasan al-Aš‘ar (m. 324/935), Maq"l"t al-isl"miyyn, ed. a 2-a Ritter. Pe parcursul a o sută de pagini (483-582) întitulate wa h":" :ikr iƒtil"f al-n"s f al-’asm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
the Great”; Arb „the All-great”. Ocurentele au fost semnalate la numele cu care este asociat: al-‘Al (4, 34/38; 22, 62/61; 31, 30/29; 34, 23/22; 40, 12) și al-Muta‘"l (13, 9). Comentatorii propun aproximativ aceleași explicații că și pentru ‘Aðm, si anume ca ar exprimă ideea de superioritate ierarhică: All"h este acela care, prin desăvârșirea atributelor sale, întrece toate fiintele; uneori se accentuează ideea de atotputernicie, ori aceea de transcendență (Hatt"b). Ghaz"l
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pentru ‘Aðm, si anume ca ar exprimă ideea de superioritate ierarhică: All"h este acela care, prin desăvârșirea atributelor sale, întrece toate fiintele; uneori se accentuează ideea de atotputernicie, ori aceea de transcendență (Hatt"b). Ghaz"l propune o explicație originală: kabr ar exprimă perfecțiunea ființei (kam"l al-wumód) că eternitate și ca principiu a tot ce exista. Semnificații de bază: superior, desăvârșit, transcendent. 2.1.5.7. al-Mutakabbir: SOI „preaînaltul”; ASM „Cel Preaînalt”; GG „Preamăritul”; Marr „Excelsus”; RB
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
h este ghan întrucât este unică Ființă necesară, care nu depinde de nimeni pentru a exista 92. Semnificații de bază: autosuficient, care are totul. Traducerea cu „avut” sau „bogat” e departe de a reda întregul conținut semantic, făcând necesară o explicație în notă, insă stilistic este preferabila folosirii unui neologism strident, cum ar fi „autosuficient”; „Cel Deajuns pentru Sine” este o traducere mai exactă, dar îngreunează ritmul versetului. 2.1.5.9. W"si‘: SOI „cuprinzător”; ASM „Cel cu hâr nemărginit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dreptate, căci El este Marele Judecător Și Atoateștiutorul!»” (ASM) Majoritatea comentatorilor dau că prima semnificație a acestor nume, având în vedere contextele respectivului verset, pe aceea de „judecător”, chiar dacă primul sens din dicționar al verbului față≤a este „a deschide”. Explicația ce se dă pentru acest lucru este că judecătorul „deschide ceea ce era închis între cei doi adversari”132. Se mai admit însă și alte două interpretări. Hatt"b înțelege termenul că referindu-se la bunătatea și mărinimia lui All"h
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
23-24, unde este precedat de al-Sal"m și urmat de al-Muhaymin. A fost înțeles în funcție de semnificația principala atribuită verbului ’"mâna: „a da siguranță, a garanta” sau „a declara/socoti veridic”. Prima variantă de traducere pare a se sprijini pe o explicație atribuită lui Hasan al-Basr: All"h s-ar fi calificat pe șine drept mu’min pentru că El însuși crede în propria-i unicitate 134. Parafrază prin care traduce Denise Masson acest nume este împrumutata din lucrarea lui Louis Gardet care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]