31,773 matches
-
de caz este ultima dintre cele menționate mai sus: prezentarea modelului de analiză a datelor. Există cel puțin trei modele de analiză a datelor unui studiu de caz, frecvent citate în articolele care includ cercetări calitative: -raportarea permanentă la cadrul teoretic, la cele mai relevante idei din literatura de specialitate și analiza datelor în acest context; -elaborarea unei structuri-cadru de organizare și prezentare a datelor relevante; -așa-numita tehnică de comparare a modelelor (pattern matching): un model predictiv elaborat înainte de debutul studiului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fi solicitate subiecților; d) realizarea unui studiu-pilot sau pretestarea chestionarului; e) revizuirea chestionarului. Circumscrierea problemei de studiat (inclusiv a dimensiunilor problemei ce vor fi efectiv investigate) și stabilirea obiectivelor chestionarului Se realizează atît prin trecerea în revistă a principalelor contribuții teoretice în clarificarea temei de cercetare alese, cît și prin analiza demersurilor investigative care au studiat teme similare (inclusiv a instrumentelor de cercetare similare). De asemenea, se poate realiza o pre-anchetă pentru a stabili dimensiunile de studiu ale problemei. Această etapă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și, eventual, specificațiile acestora în materialul analizat. -Producerea rezultatelor include atît sistematizarea datelor rezultate în urma analizei, cît și prezentarea acestora cu ajutorul tabelelor și graficelor. Interpretarea și explicarea rezultatelor presupune semnificarea și resemnificarea rezultatelor analizei, prin raportarea acestora atît la construcțiile teoretice care au fundamentat cercetarea, cît și la concluziile unor studii similare. Tehnicile de analiză a datelor calitative obținute din aplicarea interviurilor au fost rafinate și diversificate. Astfel, De Singly și colaboratorii săi (1998, pp. 182-196) prezintă patru tipuri de analiză
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
eșantionului pe care s-a realizat evaluarea. Validitatea de construct sau conceptuală se referă la cît de bine este transpus într-un instrument un concept (o trăsătură, o caracteristică, un fenomen etc.). Evaluarea validității de construct presupune atît un demers teoretic, cît și unul empiric: parcurgerea bibliografiei de specialitate ce cuprinde date experimentale anterioare cu privire la același construct/concept și claritatea raționamentelor ipotetico-deductive sînt la fel de importante ca procedurile bazate pe date empirice. Cele mai utilizate proceduri de evaluare a validității de construct
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la prejudecăți sau idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice apriorice; 3.concluziile să fie verificate prin cît mai multe dintre datele pe care obținute în urma demersului investigativ; 4.valoarea unui principiu anume să fie apreciată prin capacitatea lui de a contribui la înțelegerea fenomenului în ansamblu sau a unei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unei cercetări educaționale se suprapun în mare măsură cu secțiunile raportului de cercetare, principala formă de prezentare a informațiilor rezultate dintr-un demers de investigare a unei realități: -selectarea/prezentarea temei, a subiectului cercetării sau definirea problemei; -studiu asupra contextului teoretic al problemei de cercetare; -stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării; -alegerea designului de cercetare; -realizarea cercetării; -analiza datelor colectate în contextul cercetării; -interpretarea rezultatelor în raport cu literatura de specialitate; -elaborarea concluziilor și a implicațiilor rezultatelor pentru practica și/sau cercetarea educațională
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
includă o secțiune introductivă redusă ca dimensiune, care să ilustreze relevanța problemei pentru cercetarea educațională și relațiile acesteia cu alte teme de interes. Acest paragraf este plasat chiar la începutul raportului de cercetare și este un preambul la analiza contextului teoretic al temei de cercetare. Se recomandă reformularea problemei la finalul secțiunii destinate prezentării cadrului teoretic, în termeni nuanțați și cu posibile implicații. Pentru a redacta cît mai convingător această secțiune, puteți trece în revistă următoarele recomandări (Mason și Bramble, 1997
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și relațiile acesteia cu alte teme de interes. Acest paragraf este plasat chiar la începutul raportului de cercetare și este un preambul la analiza contextului teoretic al temei de cercetare. Se recomandă reformularea problemei la finalul secțiunii destinate prezentării cadrului teoretic, în termeni nuanțați și cu posibile implicații. Pentru a redacta cît mai convingător această secțiune, puteți trece în revistă următoarele recomandări (Mason și Bramble, 1997; Krathwohl, 1998; Gall, Gall și Borg, 2007): -Primele fraze ale raportului de cercetare trebuie să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
realizare a studiului. -Prezentarea problemei trebuie să asigure un echilibru între generalități și detalii. Această secțiune a raportului nu include toate informațiile privind demersul de cercetare, dar nici nu expediază date importante în înțelegerea particularităților temei. 5.2. Prezentarea contextului teoretic al problemei cercetării Un raport de cercetare trebuie să includă o sinteză a principalelor contribuții teoretice în domeniu, cu accent pe problema vizată. Una dintre erorile frecvente în redactarea raportului de cercetare este slaba conectare a suportului teoretic cu proiectul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a raportului nu include toate informațiile privind demersul de cercetare, dar nici nu expediază date importante în înțelegerea particularităților temei. 5.2. Prezentarea contextului teoretic al problemei cercetării Un raport de cercetare trebuie să includă o sinteză a principalelor contribuții teoretice în domeniu, cu accent pe problema vizată. Una dintre erorile frecvente în redactarea raportului de cercetare este slaba conectare a suportului teoretic cu proiectul de cercetare realizat. Relațiile între punctele de vedere discutate în suportul teoretic și cercetarea propriu-zisă trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sinteză a principalelor contribuții teoretice în domeniu, cu accent pe problema vizată. Una dintre erorile frecvente în redactarea raportului de cercetare este slaba conectare a suportului teoretic cu proiectul de cercetare realizat. Relațiile între punctele de vedere discutate în suportul teoretic și cercetarea propriu-zisă trebuie marcate în mod explicit. Maniera de prezentare a datelor teoretice relevante trebuie să ilustreze capacitatea de resemnificare și organizare a cercetătorului, în sensul că este preferabil ca acesta să opteze pentru un criteriu unitar de trecere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
erorile frecvente în redactarea raportului de cercetare este slaba conectare a suportului teoretic cu proiectul de cercetare realizat. Relațiile între punctele de vedere discutate în suportul teoretic și cercetarea propriu-zisă trebuie marcate în mod explicit. Maniera de prezentare a datelor teoretice relevante trebuie să ilustreze capacitatea de resemnificare și organizare a cercetătorului, în sensul că este preferabil ca acesta să opteze pentru un criteriu unitar de trecere în revistă a literaturii de specialitate (tematic, cronologic etc.). Descrierea fiecărei teorii sau a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
similare: Tabelele pot fi utile și în surprinderea comparativă, cronologică etc. a teoriilor care au constituit repere în proiectarea și realizarea cercetării, cu condiția să surprindă informațiile cu adevărat relevante. Această secțiune trebuie să asigure un echilibru între perspectiva strict teoretică asupra problemei și ilustrarea acesteia în cercetări similare celei desfășurate de către cercetător. Analiza critică și construirea unor alternative explicative, precum și sesizarea posibilelor erori în studiile anterioare pot constitui argumente pentru cercetarea prezentată și reprezintă un semn al maturității profesionale în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
baza unei interpretări originale a cercetărilor anterioare. Pentru a redacta această secțiune a raportului, puteți avea în vedere următoarele sugestii: -Selectați literatura de specialitate invocată în raport cu maximă atenție și rigurozitate, evitînd redundanțele și respectînd specificul temei de cercetare. -Prezentați perspectivele teoretice cît mai echilibrat, fără a intra în detalii irelevante, dar și fără a face generalizări abuzive. -Faceți apel la considerații critice și puncte de vedere personale asupra materialului citat, ilustrînd preocuparea pentru fenomenul studiat. -Identificați erorile din studiile anterioare și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetării, cercetătorul trebuie să menționeze ce alternative de studiere a problemei a exclus și care sînt argumentele în favoarea realizării cercetării în forma propusă. Pentru elaborarea acestei secțiuni se recomandă: -definirea clară și succintă a principalelor concepte, fără a relua informațiile teoretice din secțiunile anterioare; -descrierea procedurii de eșantionare, cu accent pe detaliile relevante în explicarea ulterioară a rezultatelor și a implicațiilor cercetării; -prezentarea volumului eșantionului și argumentarea structurii acestuia (recomandare aplicabilă mai ales în cazul eșantioanelor de conveniență); -identificarea demersurilor alternative
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sfera temei alese, motivația alegerii temei (indicîndu-se direcțiile care nu au fost explorate sau care solicită investigații suplimentare și reconsiderări) și formularea explicită a scopului cercetării. De asemenea, se va prezenta pe scurt structura lucrării, rezumînd conținutul capitolelor. b)Cadrul teoretic al problemei studiate va fi inclus în unul sau două capitole, astfel încît să nu depășească 50% din numărul de pagini al lucrării. Această parte a lucrării trebuie să includă o evaluare critică a literaturii de specialitate, relevantă pentru tema
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
inclus în unul sau două capitole, astfel încît să nu depășească 50% din numărul de pagini al lucrării. Această parte a lucrării trebuie să includă o evaluare critică a literaturii de specialitate, relevantă pentru tema cercetată. Prin conținutul său, partea teoretică a lucrării trebuie să se centreze pe fundamentarea ipotezelor avansate și să demonstreze capacitatea de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le analiza critic și de a formula un punct de vedere personal asupra subiectului studiat. c
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Metoda eliminării (remove), care elimină din analiză variabilele în bloc, într un singur pas. Majoritatea autorilor de cărți de statistică nu o iau în calcul. Dintre cele cinci metode, primele două sînt cele mai des folosite, deoarece combină atît criteriile teoretice, cît și statistice în alegerea modelului potrivit de regresie. Metodele 3 și 4 sînt criticate deoarece iau în calcul doar criteriile statistice în stabilirea modelului potrivit de regresie, existînd riscul includerii în model a unei/unor VI irelevante teoretic și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prin scale Likert în șapte trepte). 6.Este presupusă existența unor variabile latente în spatele variabilelor manifeste analizate prin analiza factorială. În caz contrar, se aplică principiul GIGO (garbage in, garbage out); nu putem introduce un amalgam de variabile fără legătură teoretică între ele și să obținem un set de factori valizi. C12: Îmi este destul de ușor să-mi expun punctele de vedere într-o conversație. C13: Cînd comunic îmi accentuez ideile prin voce, mimică sau gestică. C14: Intru în discuțiile cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
rotație a factorilor, unele ortogonale (Varimax, Quartimax și Equamax), altele oblice (Direct Oblimin și Promax). Cele mai des utilizate metode de rotație sînt Varimax (rotație ortogonală) și Direct oblimin (rotație oblică). Alegerea uneia dintre cele două rotații ține de bazele teoretice de care dispunem: dacă avem motive să credem că factorii (dimensiunile latente) sînt corelați, atunci alegem rotația oblică Direct Oblimin, iar dacă factorii sînt necorelați, alegem rotația ortogonală Varimax. Cu toate acestea, în general, cercetătorii optează pentru rotația ortogonală Varimax
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care comentatorul vădește o afinitate certă; analiza e lipsită de preconcepții și supusă la obiect, fără obnubilări hagiografice ale spiritului critic: pe adevăratul Lovinescu, după părerea exegetului, „îl descoperim în aplicațiile lui practice, în confruntarea cu operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din 1981 cu evidentă simpatie, însă fără gesticulația idolatriei „mateine”, în maniera sa raționalist-analitică obișnuită. Cartea este un eseu critic și, în același timp, o biografie comentată; G. îl „apără”, argumentat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
delegației chineze, Peng Zhen, a ripostat la atacul personal al lui Hrușciov împotriva lui Mao. Etalarea în public a antipatiei personale releva gradul de rea-voință de care dădeau dovadă cei doi lideri. Între Hrușciov și Mao existau nu numai divergențe teoretice și practice, dar și o imensă antipatie reciprocă 945. Faptul că Hrușciov voia să transforme conflictul chino-sovietic într-o problemă comunistă îl avantaja pe Gheorghiu-Dej în ceea ce privește obiectivele vizate de el. Moscova sprijinise prea puțin Planul pentru Șase Ani al României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tributare "naționalismului metodologic" întrucât vizează realități social politice strict circumscrise spațiului românesc, au repercusiuni ce răzbat dincolo de granițele specifice ale cazului românesc. Din acest motiv, desfășurarea argumentului nostru va urma traseul ce duce de la general la particular. Plecând de la considerații teoretice generale asupra legăturii dintre memoria istorică, naționalism și statul-națiune, ne vom delimita gradual sfera de cuprindere pentru a ajunge, în cele din urmă, la examinarea aprofundată a situației autohtone. Problematica relației dintre memoriei și națiune își găsește un teoretician percutant
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
documentelor. Orientarea esențialmente empirică a studiilor elaborate pe această bază metodologică nu condamnă ineluctabil la un empirism trivial capabil să ofere doar un descriptivism steril teoretic. Cercetătorul social ce mânuiește metoda analizei documentelor poate evita, cu puțin efort și simț teoretic, ceea ce ar putea fi numită eroarea empiristă, constând în "confundarea științei cu acea vană erudiție care acumulează mașinal fapte" (Comte, 1999, p. 26). Dimpotrivă, metoda analizei discursive, mobilizată de un cercetător imaginativ, pune la dispoziția acestuia o platformă metodologică robustă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un cercetător imaginativ, pune la dispoziția acestuia o platformă metodologică robustă de analiză a datelor empirice. Mânuită cu dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit caracter teoretic, ferm ancorate însă în materialul empiric pe care îl procesează. Revenind la ideea de start, anume la preceptul lui R.E. Park de a te mânji pe mâini cu cercetare, analiza documentelor tocmai asta face. Doar că în locul interviurilor sau a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]