31,773 matches
-
instituționale din aceste sectoare sunt alți producători non-piață). Pentru a determina, dacă o UTA locală secundară este un producător de piață sau un alt producător non-piață, trebuie să se aplice criteriul de 50%. 3.41. După ce a fost aplicată unităților instituționale și UTA locale distincția între producători de piață/pentru consumul final propriu/alți producători non-piață, aceeași distincție se poate aplica și producției UTA locale. Relațiile care rezultă sunt prezentate în tabelul 3.3. Tabelul 3.3 Distincția între producătorii de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
Producția trebuie întotdeauna evaluată la preț de bază; cu toate acestea se aplică mai multe convenții specifice pentru: a) evaluarea altei producții non-piață; b) evaluarea producției totale a altui producător non-piață (UTA locală); c) evaluarea producției totale a unei unități instituționale în care o unitate locală este un alt producător non-piață (vezi 3.53 - 3.56). 3.48. Definiție: Prețul de bază este contravaloarea primită de către producător de la cumpărător pentru o unitate de produs sau serviciu realizat, din care se scad
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de producție importante (de exemplu, în cazul societăților de construcții de locuințe). Același lucru se poate spune și despre valoarea locativă a construcțiilor nerezidente aparținând altor producători non-piață și destinate exercitării activității lor. 3.54. Producția totală a unei unități instituționale este suma producțiilor totale ale UTA locale care îi aparțin. Același lucru se aplică și unităților instituționale în calitate de alți producători non-piață. 3.55. Atunci când alți producători non-piață (UTA locale) nu au nici o producție secundară de piață, producția lor trebuie să
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
și despre valoarea locativă a construcțiilor nerezidente aparținând altor producători non-piață și destinate exercitării activității lor. 3.54. Producția totală a unei unități instituționale este suma producțiilor totale ale UTA locale care îi aparțin. Același lucru se aplică și unităților instituționale în calitate de alți producători non-piață. 3.55. Atunci când alți producători non-piață (UTA locale) nu au nici o producție secundară de piață, producția lor trebuie să fie evaluată la costurile de producție. În caz contrar, valoarea producției lor va fi calculată prin diferență
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
depozitare, întreținere, pază, etc.). Nici o diferență nu este stabilită între aceste bunuri și servicii și acelea consumate în cadrul activităților principale (sau secundare) ale unei UTA locală; b) valoarea bunurilor și serviciilor primite de o altă UTA locală aparținând aceleiași unități instituționale (numai dacă corespunde definiției generale dată în paragraful 3.69.); c) costurile de utilizare a activelor fixe închiriate (de exemplu, mașini sau vehicule) sub leasing operațional; d) cotizațiile, contribuțiile sau drepturile plătite de organismele profesionale non-profit; e) bunurile și serviciile
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de poliție și securitate, care sunt tratate ca formare brută de capital fix); 4) serviciile de cercetare și dezvoltare, pregătirea personalului, analizele de piață și prestațiile asemănătoare cumpărate din exterior sau furnizate de către o altă UTA locală aparținând aceleiași unități instituționale. f) plățile efectuate pentru a putea utiliza activele necorporale neproduse, cum ar fi activele brevetate, mărcile, etc. (exclusiv plățile pentru cumpărarea acestor drepturi de proprietate; acestea sunt tratate ca achiziționări de active necorporale neproduse); g) cheltuielile pe care angajații le
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
publică sau de către instituțiile non-profit în serviciul gospodăriilor, dar care sunt furnizate acestora din urmă sub forma transferurilor sociale în natură. Cheltuielile pentru consumul final (p.3) 3.75. Definiție: Cheltuielile pentru consumul final acoperă cheltuielile destinate achiziționării de către unitățile instituționale rezidente a bunurilor sau serviciilor, care sunt utilizate pentru a satisface direct nevoile individuale sau colective ale membrilor colectivității. Cheltuielile pentru consum final pot fi efectuate pe teritoriul economic sau în restul lumii. 3.76. Cheltuielile pentru consumul final al
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
gospodăriilor populației). Chiar și atunci când societățile finanțează consumul individual, de exemplu, cheltuielile pentru publicitate, acestea se regăsesc în consumul intermediar. Consumul final efectiv (p.4) 3.81. Definiție: Consumul final efectiv (P.4) cuprinde bunurile și serviciile achiziționate de către unitățile instituționale rezidente pentru satisfacerea directă a nevoilor umane, atât individuale cât și colective. 3.82. Definiție: Consumul individual acoperă bunurile și serviciile ("individuale") achiziționate de către gospodăriile populației în scopul satisfacerii nevoilor și dorințelor membrilor lor. Bunurile și serviciile individuale prezintă următoarele
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
servicii de piață (adică transferurile sociale în natură), minus plățile efectuate de către alte unități, minus formarea de capital pe cont propriu. Momentul înregistrării și evaluării consumului final efectiv 3.97. Bunurile și serviciile sunt considerate ca fiind achiziționate de către unitățile instituționale din momentul în care acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci când furnizarea acestor bunuri și servicii este încheiată. 3.98. Achiziționările (consumul final efectiv) sunt evaluate la prețurile de achiziție plătite de către unitățile care suportă cheltuielile. Transferurile în natură, altele
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
altele decât transferurile sociale în natură ale administrației publice și ale instituțiilor non-profit în serviciul gospodăriilor populației sunt tratate ca transferuri în numerar. În mod corespunzător, valoarea bunurilor și serviciilor este efectiv înregistrată ca o cheltuială a unităților sau sectoarelor instituționale care le achiziționează. 3.99. Valoarea celor două agregate care sunt cheltuieli pentru consum final și pentru consum final efectiv, este identică. Bunurile și serviciile achiziționate de către gospodăriile populației rezidente, sub formă de transferuri sociale în natură, sunt în consecință
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
fix (p.51) 3.102. Definiție: Formarea brută de capital fix (P.51) reprezintă achizițiile producătorilor rezidenți, minus cedările de active fixe într-o anumită perioadă, mărind plusvaloarea activelor neproduse, ce rezultă din activitatea de producție a unităților productive sau instituționale. Activele fixe reprezintă activele corporale sau necorporale produse în procesul de producție și utilizate în mod repetat sau continuu în alte procese de producție, pentru o perioadă de cel puțin un an. 3.103. Formarea brută de capital fix poate
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
fiind legate de serviciile de intermediere și nu de activele cumpărate. Momentul înregistrării și evaluării formării brute de capital fix 3.112. Formarea brută de capital fix este înregistrată în momentul transferului de proprietate al activelor fixe către o unitate instituțională care are intenția de a le utiliza în scopul producției. Excepțiile de la această regulă generală se referă la: a) leasingul financiar (pentru care există un schimb fictiv al proprietății); b) formarea de capital fix pe cont propriu. Activele dobândite prin
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
nerezidenți; c) remunerarea angajaților nerezidenți de către angajatori rezidenți; SEC înregistrează aceste elemente diferite în modul următor: 1) remunerarea angajaților rezidenți și nerezidenți de către angajatori rezidenți grupează elementele a) și c) și figurează între utilizări în contul de exploatare al sectoarelor instituționale și ramurilor de activitate cărora le aparțin angajatorii; 2) remunerarea angajaților rezidenți de către angajatori rezidenți și nerezidenți grupează elementele a) și b) și figurează între resurse în contul de venituri primare al gospodăriilor populației; 3) elementul b) remunerarea angajaților rezidenți
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
lor unitar sau din valoarea bunurilor și serviciilor produse sau tranzacționate. Ca principiu general, impozitul care grevează un produs trebuie inclus în impozitele pe produse, exceptând cazul în care este inclus în altă rubrică în mod specific, indiferent de unitatea instituțională care îl achită. Taxe de tip TVA ( D.211) 4.17. Definiție: Taxa de tip TVA ( D.211) este un impozit pe bunuri și servicii colectat, în etape, de întreprinderi și integral suportate în ultima etapă, de ultimul cumpărător. Taxele
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
consumul final propriu (P.12). Subvenții pe importuri (D.311) 4.34. Definiție: Subvențiile pe importuri (D.311) sunt subvenții care sunt datorate atunci când bunurile trec frontiera pentru a fi utilizate pe teritoriul economic sau când serviciile sunt furnizate unităților instituționale rezidente. Această rubrică include pierderile înregistrate în mod deliberat de către organismele comerciale publice a căror funcție este de a cumpăra produse de la unități nerezidente și de a le revinde la prețuri inferioare (mai mici) unităților rezidente. Alte subvenții pe produse
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
produse (D.319). VENITURI DIN PROPRIETATE (D.4) 4.41. Definiție: Veniturile din proprietate ( D.4) sunt veniturile pe care le primește proprietarul unui activ financiar sau al unui activ corporal neprodus, în schimbul punerii sale la dispoziția unei alte unități instituționale. Sistemul clasifică veniturile din proprietate în modul următor: a) dobânzi (D.41); b) venituri distribuite ale societăților (D.42): 1) dividende (D.421); 2) prelevări pe veniturile cvasi-societăților (D.422). c) beneficii reinvestite din investiții străine directe (D.43); d
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
indexare sunt de fapt reinvestite în titluri și trebuie să fie contabilizate în conturile financiare ale purtătorului și emițătorului. Operațiuni swap privind rata dobânzii și contracte de garanție a ratelor 4.47. Operațiunile swap sunt contracte încheiate între două unități instituționale care convin să facă schimb de creanțe reprezentând contractări de datorii echivalente în timp. Operațiunile swap cele mai obișnuite au ca obiect ratele dobânzii și devizele. Fluxurile dobânzilor care rezultă din acordurile swap trebuie să fie contabilizate net de eventuale
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
o chirie pe clădire în caz contrar. Chirii pe zăcăminte 4.74. Această rubrică include redevențele percepute de proprietarii de zăcăminte minerale și de combustibili fosili (cărbune, petrol, gaze naturale) în schimbul închirierii lor, pe timpul unei perioade determinate, de către alte unități instituționale care doresc să le prospecteze sau să le exploateze. 4.75. Momentul înregistrării: chiriile sunt contabilizate în cursul perioadei pe timpul cât ele sunt datorate. 4.76. În sistemul conturilor, chiriile sunt înregistrate: a) între utilizări și între resurse în contul
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
ETC. (D5) 4.77. Definiție: Impozitele curente pe venit, pe patrimoniu, etc. (D5) cuprind toate vărsămintele obligatorii fără contrapartidă, în numerar sau în natură, prelevate în mod periodic de administrația publică și de restul lumii asupra venitului și patrimoniului unităților instituționale, cât și anumite impozite periodice, care nu sunt percepute nici asupra venitului, nici a patrimoniului. Impozitele curente pe venit, pe patrimoniu, etc. se împart în: a) impozite pe venit (D.51); b) alte impozite curente (D.59). IMPOZITE PE VENIT
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
constituire de rezerve subîmpărțite în: 1) sisteme în care cotizațiile sociale sunt plătite terților (societăți de asigurare, fonduri de pensii autonome), 2) sisteme în care angajatorii constituie rezerve speciale distincte de alte rezerve ale lor, chiar dacă ele nu constituie unități instituționale distincte de cele ale angajatorilor. Aceste sisteme sunt denumite fonduri de pensii neautonome. Rezervele astfel constituite sunt considerate ca active aparținând beneficiarilor și nu angajatorilor. c) sisteme fără constituire de rezerve în care angajatorii asigură, din propriile lor resurse, prestații
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
nerezidente, în exporturile de servicii. În cazul sistemelor neautonome de asigurare socială cu constituire de rezerve în care angajatorii își formează propriile lor rezerve, nici un serviciu nu este dedus din cotizațiile plătite de angajați. Deoarece aceste sisteme nu reprezintă unități instituționale distincte ale angajatorilor, cheltuielile pentru gestionare și administrare a fondurilor sunt asimilate cu costurile de producție ale angajatorilor. 4.96. Momentul înregistrării: cotizațiile sociale efective în sarcina angajatorilor (D.6111) și cotizațiile sociale în sarcina angajaților (D.6112) sunt înregistrate
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
vorba la D.6311). Ele sunt furnizate în cadrul sistemelor de securitate socială. Prestații de asigurare socială ale sistemelor private (D.622) Aceste prestații (în numerar sau în natură) sunt vărsate gospodăriilor populației de societățile de asigurare sau de alte unități instituționale care administrează sistemele private de asigurare socială cu constituire de rezerve. Prestații de asigurare socială directe ale angajatorilor (D.623) Aceste prestații (în numerar sau în natură) sunt vărsate angajaților, persoanelor în întreținerea acestora sau urmașilor lor de către angajatorii care
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
înregistrate în D.62 - Prestații sociale, altele decât transferurile sociale în natură). ALTE TRANSFERURI CURENTE (D.7) Prime nete de asigurare-daune (D.71) 4.109. Definiție: Primele nete de asigurare-daune (D.71) sunt vărsăminte efectuate în cadrul polițelor subscrise de unități instituționale. Polițele subscrise de gospodării corespund contractelor încheiate de acestea din propria lor inițiativă și pentru a acoperi propriile lor nevoi, independent de angajatorii lor sau de administrația publică și în afara oricărui sistem de asigurare socială(35). Primele nete de asigurare-daune
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de hrană, îmbrăcăminte și medicamente, etc.); e) salariile plătite de un stat, o instituție a Uniunii Europene sau o organizație internațională consilierilor sau personalului tehnic, pus la dispoziție de țările în curs de dezvoltare. Organizațiile internaționale nefiind considerate ca unități instituționale rezidente ale țării în care ele sunt stabilite, cooperarea internațională curentă include, de asemenea, transferurile între administrația publică a unei țări și organizațiile internaționale care sunt instalate acolo. 4.123. Momentul înregistrării: cooperarea internațională curentă trebuie să fie înregistrată în
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
între resurse și între utilizări în contul de distribuire secundară a venitului gospodăriilor populației; b) între resurse și între utilizări în contul exterior al veniturilor primare și transferurilor curente. Amenzi și penalități 4.132. Definiție: Amenzile și penalitățile impuse unităților instituționale de tribunale sau de alte instanțe judiciare sunt considerate drept transferuri curente. 4.133. Această rubrică nu include: a) amenzile și penalitățile impuse de autoritățile fiscale pentru fraudă fiscală sau întârziere în plata impozitelor, care nu se pot separa în
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]