32,821 matches
-
al satului. În 1790 acest drum de hotar era încă unul secundar, circulat mai mult de localnici spre târgul de la Hodin și spre satele din valea Crișului Repede. Într-o hartă a Transilvaniei de la 1832 "„drumul țării”" apare deja marcat. Traseul lui apare în harta militară de la 1868-1869, marcat de căteva hanuri și birturi. Importanța acestei noi artere de comunicație era dată de legătura mai rapidă dintre orășelele Șimleul Silvaniei, Crasna și Huedin și de dirijarea poștei dintre comitate pe acest
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
lui apare în harta militară de la 1868-1869, marcat de căteva hanuri și birturi. Importanța acestei noi artere de comunicație era dată de legătura mai rapidă dintre orășelele Șimleul Silvaniei, Crasna și Huedin și de dirijarea poștei dintre comitate pe acest traseu, Cizerul devenind ultima stație de poștă din Comitatul Crasna spre sud, îndeosebi spre Huedin și Cluj. După 1870 "„drumul țării”" crește în importanță datorită deschiderii căii ferate dintre Oradea și Cluj, cu stație la Ciucea. Înainte de 1883 "„drumul țării”" a
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Comitatul Crasna spre sud, îndeosebi spre Huedin și Cluj. După 1870 "„drumul țării”" crește în importanță datorită deschiderii căii ferate dintre Oradea și Cluj, cu stație la Ciucea. Înainte de 1883 "„drumul țării”" a fost mutat de-a lungul "Văii Boului", traseu care oferea suficiente resurse de apă pentru animalele de tracțiune. Hărțile de secol 19 surprind o extindere a satului și pe "Valea Așului" în sus, care în hărțile de la 1869 și 1883 apare sub numele de „Valea Secăturei”. Extinderile se
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
sunt ortodocși (94,19%). Pentru 5,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna este accesibilă pe DN54 Turnu Măgurele - Corabia. Transportul în comun este asigurat de diferite linii de autobuze și microbuze, mai ales pe ruta Corabia-București. Pe traseul Islaz -- Turnu Măgurele circulă taxiuri colective cu traseu fix, cu orele de plecare în funcție de clienți. Prima atestare documentară este din 9 iulie 1569. În Dacia romană, pe locul Islazului de azi exista o așezare rurală și un tezaur de denari
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna este accesibilă pe DN54 Turnu Măgurele - Corabia. Transportul în comun este asigurat de diferite linii de autobuze și microbuze, mai ales pe ruta Corabia-București. Pe traseul Islaz -- Turnu Măgurele circulă taxiuri colective cu traseu fix, cu orele de plecare în funcție de clienți. Prima atestare documentară este din 9 iulie 1569. În Dacia romană, pe locul Islazului de azi exista o așezare rurală și un tezaur de denari republicani romani. Așezarea era punctul cel mai sudic
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
o importantă comunitate bulgărească care a fost strămutată în Dobrogea de Sud în urma prevederilor din tratatul româno-bulgar de la Craiova din 1940. Potențialul economic al zonei este valorificat în domeniile: agricol, exploatarea pietrei, industrie mică. Localitatea este punct de plecare pentru trasee în Munții Măcin. Pe teritoriul satului Cerna se află Muzeul memorial Panait Cerna, cu exponate ce evocă viața poetului.
Cerna, Tulcea () [Corola-website/Science/301833_a_303162]
-
nu este atrasă în circuitul turistic datorită lipsei infrastructurii. Nu există structuri de cazare de nici un fel sau puncte de informare turistică, nimic. Singura sursă de informare sunt localnicii și singura variantă de cazare este cortul. Unul dintre cele 6 trasee turistice omologate din parc este traseul turistic "Cozluk" de 16 km, pe ruta Greci-Cozluk-Valea lui Jug-Groapa de Arama-Valea Plopilor-Greci. Descriere: Traseul pornește din centrul comunei Greci și se continuă pe un drum de țară până în Valea Cozluk, respectiv la punctul
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
datorită lipsei infrastructurii. Nu există structuri de cazare de nici un fel sau puncte de informare turistică, nimic. Singura sursă de informare sunt localnicii și singura variantă de cazare este cortul. Unul dintre cele 6 trasee turistice omologate din parc este traseul turistic "Cozluk" de 16 km, pe ruta Greci-Cozluk-Valea lui Jug-Groapa de Arama-Valea Plopilor-Greci. Descriere: Traseul pornește din centrul comunei Greci și se continuă pe un drum de țară până în Valea Cozluk, respectiv la punctul de acces în Parcul National Munții
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
turistică, nimic. Singura sursă de informare sunt localnicii și singura variantă de cazare este cortul. Unul dintre cele 6 trasee turistice omologate din parc este traseul turistic "Cozluk" de 16 km, pe ruta Greci-Cozluk-Valea lui Jug-Groapa de Arama-Valea Plopilor-Greci. Descriere: Traseul pornește din centrul comunei Greci și se continuă pe un drum de țară până în Valea Cozluk, respectiv la punctul de acces în Parcul National Munții Măcinului. Continuă pe drumul forestier într-o pădure de tei veche de 80 de ani
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
de acces în Parcul National Munții Măcinului. Continuă pe drumul forestier într-o pădure de tei veche de 80 de ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare. De aici, prin păduri de stejar, cărpinița, tei și mojdrean, traseul duce spre pe creasta, pe care o urmează o perioadă. Părăsind creasta, începe să traverseze vai cu poduri și poieni până la vechiul "Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind foarte greu de practicat
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind foarte greu de practicat cu mijloace de transport. Drumul traversează păduri formate în principal din tei, gorun și cărpinița de diferite vârste. La ieșirea din pădure traseul urmează drumul spre nord-vest, ocolind Dealul Secaru, până ajunge în Valea Cozluk, la punctul de acces în parc. Pe acest traseu se poate admira versantul vestic al Culmii Măcinului cu vârfurile Călcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
transport. Drumul traversează păduri formate în principal din tei, gorun și cărpinița de diferite vârste. La ieșirea din pădure traseul urmează drumul spre nord-vest, ocolind Dealul Secaru, până ajunge în Valea Cozluk, la punctul de acces în parc. Pe acest traseu se poate admira versantul vestic al Culmii Măcinului cu vârfurile Călcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
realiza cu ajutorul vehiculelor pe un drum asfaltat până la ieșirea din Gura Bustei (penultima stație Transurb - Dealul Cornului), iar de acolo, accesul în sat făcându-se pe un drum pietruit. Transportul în comun se face pe baza autobuzelor Transurb Vaslui pe traseul Gară-Centru-Gura Bustei-Viișoara, biletul fiind la prețul de 2 lei. Capătul rutei este în parcarea asfaltată a cabanei din Viișoara, unde autobuzul întoarce spre oraș. De la cabană oamenii sunt nevoiți să meargă pe jos aproximativ 2 km până în vârful dealului.
Bahnari, Vaslui () [Corola-website/Science/301858_a_303187]
-
din jurul Plevnei. După închierea războiului, prim-ministrul I.C. Brătianu a anunțat prefectura Fălciu (din care făcea parte comuna) că sunt obligați să asiste întoarcerea trupelor rusești. Acest ordin a avut un efect negativ asupra comunei Crețești, având în vedere că traseul principal al trupelor era Crasna - Crețești - Huși - Albița, locuitorii find nevoiți să suporte costurile de transport, de hrană și alte materiale fără nici o desbăgubire. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații proveniți din Crețești au făcut parte din Divizia
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
de astăzi și curgea prin ținutul Putn a, pe teritoriul actualei comune Vulturu. După deplasarea apei Șiretului în albia Bârladului, albia veche a rămas un curs secundar, ia cu timpul a secat și s-a astupat, dar nu pe tot traseul. Astfel a a luat naștere pârâul Leica.
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
înconjurată de dealurile: Muntenești(330 m.), Motuș, Ruginoasa-Merei și ramificația Ludești-Budăiul.La marginea de sud a satului, din punctul numit "Fântânele", izvorăște pârâul Muntenești care trece și prin satul vecin, Bârzești, după care se varsă în râul Bârlad după un traseu de 7,5 km. Întâmplător, în anul 1951, s-a descoperit pe teritoriul acestui sat un vas de lut cu 775 de monede romane de la împăratul Nero și până la Septimius Severus (aprox.58-200 d.H.). Satul Muntenești apare pentru prima dată
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
Marginea este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Singurul sat al comunei (Marginea) este și un important centru turistic, situat la intersecția principalelor trasee turistice din Bucovina. Comună Marginea este un renumit centru de artă populară, cunoscut îndeosebi pentru ceramică neagră ce se produce aici. Îndeletnicirea olăritului are tradiții vechi în localitate. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuițare
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma că zidurile ei, ridicate în tehnica "murus Dacicus", înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configurația terenului. După cucerire, romanii au reamenjat cetatea, mărindu-i suprafața, fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora. La cca. est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piațetă. În acest
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
3381 iugăre (circa 1700 ha), ponderea fiind deținute de familii nobiliare maghiare. Încă din timpul românilor, Boju a constituit răscruce de drumuri ce lega exploatarea de sare de la Cojocna cu orașul Turda (Potaissa), respectiv legătură orașelor Turda cu Cluj-Napoca, pe traseul spre Cojocna - Apahida - Cluj, sau Boju - Straja - Pată {sau Gheorgheni} - Cluj . În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gema și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințata din vechi timpuri de către localnici.
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
Suatu în partea de vest. În Berchieșu predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în cele două mari platouri care mărginesc satul în partea de nord și sud, foarte bune pentru activități agricole. Satul se află pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin Frata. Între cele două războaie mondiale și până la apariția colectivizării, satul a fost celebru prin Moara de măcinat grâu, care deservea toate satele din jur și asigura o calitate deosebită a făinii obținute
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
4,45%), reformați (1,72%) și unitarieni (1%). Pentru 4,78% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: În apropierea satului Săndulești, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii "Transilvania" au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o populație a cărei origine
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a comunei, respectiv monumentele istorice și arheologice de pe raza comunei. Din traseele turismului rural nu poate lipsi Rezervatia naturală de la Suatu în suprafață de 9,2 hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi (Lintea Pratului), respectiv lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
-o pe Maica Domnului îndurerată. Icoana a fost adusă de la Muntele Athos de un creștin din Rusia, după ce a fost salvată de sub dărâmăturile unei mănăstiri bombardate) și Biserica Reformată. Turiștii interesați de drumeții au posibilitatea de a alege mai multe trasee marcate pentru a ajunge în Munții Bodoc și Baraolt. În stațiune, se mai pot vizita izvoarele Mioara și Ileana și fostele băi terapeutice.
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
următoarele drumuri județene: D.J. 606 Craiova-Predești, D.J. 606A Coțofenii din Dos, D.J. 606B Breasta-Grecești și de drumul comunal (D.C.) 80 Breasta-Pleșoi. Acestea asigură legătura comunei cu localitățile din județ și cu Municipiul Craiova. Legăturile dintre satele comunei se realizează prin intermediul traseelor, drumurilor județene și al drumurilor comunale. Drumul comunal, DC80, leagă satele Breasta, Roșieni, Făget și satul Pleșoi de comuna Predești. Transportul de călători este asigurat pe căile de transport rutiere existente. Comuna se situează la circa 10 km distanță față de
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Din acest drum, la Clejani se ramifică șoseaua județeană DJ411, care duce spre est la Bulbucata, Iepurești (unde se intersectează cu DN6), Singureni, Călugăreni (unde se intersectează cu DN5), Comana (unde începe un traseu comun cu DN5A până la Hotarele) și mai departe în județul Călărași la Radovanu și Chirnogi (unde se termină în DN41). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Clejani se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]