13,635 matches
-
capitalei, nutrit de lectura baladelor și idilelor coșbuciene și fascinat de personalitatea lui N. Iorga, tânărul C. se îndreaptă firesc spre sămănătorism. În poezia grupării, asfixiată aproape de clișee și de banalități, volumul său de debut aduce un aer proaspăt, datorat îndeosebi unei simțiri profunde, autentice. Prin el intră în lirica românească un peisaj - „șesurile nesfârșite”, scăldate în lumină, toropite de caniculă, răsfățate în propriul lor belșug, dar și arse de secetă. Esențială însă este expresia unei puternice solidarități între eul liric
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
imperfecțiunea sa funciară, când pe al celui posedat de porniri satanice. Alte trăiri - dragostea de patrie (Cântecul Dunării) și atașamentul față de țăran (Glas din câmp), eșecul erotic, care înseamnă anularea unei posibile existențe desăvârșite (Terține patriarhale, Elegia celor doi) - și îndeosebi trăirile provocate de moarte, de la regretul după bucuriile vieții (Elegie) la melancolia grea (Comoara) și angoasa terifiantă (Vis, Cântec de seară, Scrisoare), de la împăcarea resemnată, filosofică (Geamăna, Euthanasie) la afirmarea victoriei prin intensitatea vieții (Eu am trăit), nuanțează și mai
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
alocuri, nu împiedică Nostalgia paradisului a fi un închegat tratat de estetică și filosofie a culturii în viziune ortodoxă. În prima fază a carierei ziaristice, C. a dat la iveală și câteva proze scurte, „icoane” și „priveliști fugare”, interesante fiind îndeosebi impresiile de călătorie în Basarabia și în Transilvania. Excelente pagini memorialistice conținea și Coupo Santo, inclus de autor în Puncte cardinale în haos, în care se relata participarea la serbările felibrilor. Pe de altă parte, prilejuri diferite i-au impus
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
poetica a lui Tudor Arghezi, publicată tot în 1972, la prestigioasa editură Einaudi din Torino, si pentru care va fi distins cu Premiul „Città di Monselice”, îl va impune că redutabil cunoscător al tradiției poetice românești. Treptat va fi interesat îndeosebi de manifestările avangardei poetice românești, din scrierile căreia traduce, în 1975, pentru revista „L’Europa letteraria e artistică”, un prim grupaj de texte, prefațat de Ov. S. Crohmălniceanu. Volumul Poesia romena d’avanguardia (1980), pe care il publică în colaborare
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
parte din versuri este strânsă în plachetele Poezii (1901), Poezii (1905) și în cele două volume intitulate Din caierul vremii (I-II, 1916). Acestora li se adaugă traducerea dramei lui Fr. Schiller, Fecioara din Orléans (1909). Singură, fără familie, stingheră îndeosebi după moartea părinților și a unor prieteni, C. stă mai mult la București, găzduită de cunoștințe înstărite. După război, colaborează la „Sburătorul”, „Vlăstarul”, „Țăranul”, „Foaia tinerimei”, „Cosinzeana”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Duminica ortodoxă” etc. Propunea Teatrului Național, de asemenea
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
subversive” - denunțate ca „mecanisme infantile de apărare inerente” minoratului cultural. Eliade a mai caracterizat criterionismul și drept cel mai interesant precursor al existențialismului francez, care a însemnat „depășirea momentului universitar în cultură, coborârea intelectualului în arenă, contactul direct cu publicul, îndeosebi cu tineretul” (era și o aluzie la „trăirism”, ca experiență vie a actului cultural, inspirat unei părți a generației sale de profesorul Nae Ionescu). Într-un articol promoțional din „Cuvântul”, Mihail Sebastian releva că numele însuși al grupului conține o
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
în multe dintre poeziile sale se regăsesc idilismul, voioșia, expansivitatea fără profunzime a autorului Steluței. C. dă și el câteva pasteluri, idile și șăgalnice madrigale. Dar „revoluționarul” socialist metamorfozat în reacționar naționalist este în fapt un umorist înnăscut. Epigramele sale, îndeosebi cele 67 închinate lui... Damaschin, sunt savuroase, pe măsura celor care, mai târziu, vor fi iscălite de G. Topîrceanu și Al. O. Teodoreanu. SCRIERI: Versuri, Iași, 1887; Generația de la 48 și era nouă, Iași, 1889; Despre poporație, Iași, 1899; Naționalitatea
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
să realizeze „rostirea adevărată ce trebuie societății actuale”. Conform acestui program, în cele nouă numere apărute, revista excelează prin spiritul polemic și printr-un ton tranșant, exprimând opinii fără echivoc, corespunzătoare antinomicelor „da” și „nu”. Ilustrativă în acest sens este îndeosebi pagina de mijloc, care găzduiește confruntarea unor puncte de vedere diametral opuse, grupând, sub genericul „Da”, opinii afirmative privitoare la problema în discuție, vehement combătute de luările de poziție plasate sub genericul „Nu”. De exemplu, chestiunea „Este problematica tinerei generații
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
conchizând că agitația pe care hitleriștii au făcut-o în jurul lui Nietzsche a însemnat în fond falsificarea perspectivelor și denaturarea gândirii acestuia. Miron Radu Paraschivescu, în Fascism și spiritualitate, se arată la curent cu evoluția unor scriitori în raport cu fascismul, vizând îndeosebi cazul lui Gottfried Benn, singurul creator de valoare rămas în Germania lui Hitler. La C.l. este urmărită atent înfruntarea ce se desfășura la noi în țară între forțele de dreapta, orientate tot mai mult spre Germania hitleristă, și forțele de
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
scrierilor vizate (de la Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie la Istoria ieroglifică) un număr de repere de natură să dea o imagine asupra complexității și profunzimii acestei literaturi, asupra creativității primilor noștri scriitori (cronicarii). Demersul autoarei se înscrie, îndeosebi, în descendența opiniilor lui Pompiliu Constantinescu și G. Călinescu în acest domeniu, fiind, în același timp, ilustrativ pentru valoarea tinerilor critici și istorici literari români din anii ’70 ai secolului al XX-lea. Spirit analitic, dar cu apetență istoristă și
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
limba și literatura italiană. Prin concurs, obține postul de profesor la Colegiul Național „N. Filipescu” din Predeal. Stabilit apoi în Brașov, lucrează ca profesor de limba și literatura română la Liceul „Andrei Șaguna” (1948-1984). Poartă corespondență cu marii săi profesori, îndeosebi cu Tudor Vianu, și colaborează cu studii de istorie literară, proză, teatru, versuri, cronici de artă și de spectacol la „Tânărul scriitor”, „Luceafărul de ziuă”, „Karpaten Rundschau”, „Drum nou”, „Astra”, „Argeș”. Împreună cu profesorii Ion Popescu-Topolog și Florin Marcu îndrumă apariția
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
Nicolae Drăganu, Constantin Lacea, Sever Pop, Ștefan Pașca, Ion Mușlea, N. Georgescu-Tistu, Dimitrie Macrea, Ion I. Russu, Ion Pătruț, Romulus Todoran, Carlo Tagliavini, Leo Spitzer, G. D. Sera, W. Meyer-Lübke ș.a. În ce privește partea literară, mai puțin reprezentată, interesul revistei constă îndeosebi în textele critice dedicate literaturii române, cu accent special asupra epocii vechi și clasice. Prin urmare, studii și articole erudite fac descrierea filologică și comentariul critic al unor cărți și manuscrise vechi. Nicolae Drăganu scrie despre Un fragment din cel
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
I. Heliade Rădulescu”), N. Drăganu (Alexe Procopovici, „Introducere în studiul literaturii vechi”, N. Cartojan, „Legendele Troadei în literatura veche românească”), Sextil Pușcariu (Radu Dragnea, „Mihail Kogălniceanu”, B. Munteano, „Panorama de la littérature roumaine contemporaine”). Din perioada contemporană, atenția comentatorilor se îndreaptă îndeosebi spre lucrări de critică și istorie literară, mai puțin către literatura propriu-zisă. Ion Chinezu și N. Georgescu-Tistu recenzează Memorii, respectiv volumul IX din Criticele lui E. Lovinescu, I. V. Constantinescu se ocupă de Arta prozatorilor români a lui Tudor Vianu
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
de formare a strategiei. Formarea strategiei demarează cu o analiză a situației existente, începând cu produsul de bază și caracteristicile pieței căreia i se adresează, ca și cu „zestrea tehnologică”. Trebuie avute în vedere și evoluțiile probabile ale tripletei produs-tehnologie-piață, îndeosebi sub influența condiționărilor europene. Produsul de bază este reprezentat de modelul comun de pâine, standardizat din punctul de vedere al caracteristicilor tehnice - gramaj, gust etc. - și, în special, al prețului. Prețul apare ca o variabilă importantă în decizia de cumpărare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
rezultatele trebuie să fie înțelese de cei cărora li se adresează, iar perspectiva pe care o oferă trebuie să fie realistă. Deși par niște condiții de bun-simț, în practică situația lor este de multe ori alta decât cea din manuale, îndeosebi când procesul de benchmarking este gestionat de un terț. Nu trebuie omis că rezultatele vor fi transferate rapid în practică sub forma unui plan de acțiune, măsuri de luat etc., astfel încât forma în care sunt exprimate ar trebui să faciliteze
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în timp ce direcțiile principale sunt acoperite de autocare cu capacitatea între 32 și 75 de locuri, adaptate cererii existente. Deși autocarele au o capacitate rezonabilă de transport a bagajelor, de regulă ele sunt însoțite de remorci pentru bagaje. Acestea sunt necesare îndeosebi pentru returul în România, pentru că în acest caz numărul bagajelor românilor este mult mai mare decât la dus. Îmbunătățirea calitativă a parcului de autocare și microbuze a fost o preocupare constantă. Pe de o parte, normele existente în țările occidentale
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
râvnite, poezia este, până la Iancu Văcărescu, de caracter ocazional în cea mai mare parte, și de o mediocră realizare literară, viciată fiind de frivolitate și dulcegării, punctată doar intermitent de formulări sclipitoare, de accente cu adevărat poetice, interesantă, în consecință, îndeosebi ca document de epocă. Poeții, de altfel puțini, chiar luând în considerare și simplii versificatori, sunt prezențe izolate; nu se formează grupări, nu există o mișcare literară. Adecvate promovării valorilor și mentalităților clasice sunt, în această perioadă, cadrul și climatul
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
Primele sale lucrări, Izvoare mitice (1980) și Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică (1983), reprezintă investigații în maniera școlii comparatiste asupra topoilor culturali arhaici, identificabili în textele folclorice românești. Fără a plăti tribut exagerărilor tracizante și utilizând subiecte preluate îndeosebi din lucrările lui Georges Dumézil, aceste studii sunt centrate mai ales pe riturile de inițiere (identificate în colindele de fecior și în cântecul epic), precum și pe modelele cosmogonice identificate în legendele populare. Modificarea de perspectivă metodologică este evidentă în Mitos
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
pe modelele cosmogonice identificate în legendele populare. Modificarea de perspectivă metodologică este evidentă în Mitos și epos (1985), unde sunt dezbătute concepte fundamentale, precum acelea de mit, gen literar, transformare narativă și inversiune simbolică, într-o tehnică de cercetare amintind îndeosebi de antropologia cognitivă. Aceeași metodă este pusă în aplicare în Mitologie populară românească (I-II, 1986-1988), consacrată bestiarului zoomorf folcloric. Interesul lucrării rezidă nu atât în excursurile comparatiste sau istorice, cât în prezentarea conexiunilor dintre diferitele unități constitutive în cadrul limbajului
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul pedepsit, după Cervantes. Alte transpuneri sunt Broasca minunată, după Mark Twain, Sistema doctorului Catran și a profesorului Pană, Masca, O balercă de Amontillado, după E. A. Poe, prin intermediul tălmăcirii lui Charles Baudelaire. În scrisori, îndeosebi în cele din anii exilului berlinez (1905-1912), sălășluiește un alt C., spiritual și acut, ca întotdeauna, însă mai cordial și prietenos, cu nebănuite accese de sentimentalitate. E mereu în căutare de amici (privilegiați sunt C. Dobrogeanu-Gherea și Paul Zarifopol), împreună cu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
De copac, caii jură că muma/ Mi-e apa și tatăl un țărm.” Ca prozator, C. aduce în prim-plan spațiul tradițional al satului oltenesc, în care, în perspectivă literară soresciană, întâmplările sunt puse în scenă de un regizor preocupat îndeosebi de autenticitatea limbajului. Pitorească și plină de vervă, limba este aceea care dă naștere evenimentului, acesta schimbându-și desfășurarea, conform viziunii moderniste, în funcție de perspectiva personajului care vorbește. În romanul Ristea împărat (1984), focalizarea unghiurilor narative are drept catalizator moartea lui
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
semnătura lui C. poate fi găsită în „Ramuri”, „Revista Carol I”, „Gazeta școalei”, „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Flacăra”, „Icoane maramureșene”, „Cuvântul literar și artistic”, „Săptămâna”, „Clipa”, „Tribuna nouă”, „Falanga literară și artistică”, „Ritmul vremii”, „Familia” și în alte câteva periodice, îndeosebi craiovene, unde îi vor fi publicate și niște postume. Atât în Idoli de humă, secțiune din placheta scoasă împreună cu frații săi, Eugen și Paul Constant, Poezii (1926), cât și în Versuri (volum postum, 1935), C. e un poet care se
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
a fi o insuficientă înțelegere din partea „Gândirii”. De asemenea, în 1928-1929, „Tiparnița literară” (ai cărei codirectori erau C., pe atunci în vârstă de douăzeci și trei de ani, și Camil Baltazar) își va defini o atitudine clară față de tradiționalism și îndeosebi față de excesele recent constituitului grup al „Crinului alb”, reprobând „înșiruirea de înjurături și acuzații aduse generației precedente”. Punctul său de vedere va fi formulat limpede în paginile „Caietelor semestriale de sinteză națională în cadrul secolului XX”, cum se subintitula revista „Acțiune
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
nu a acceptat niciodată suprarealismul. Opunându-se suprarealismului, C. va accepta în schimb programul expresionismului, „generalizare și fundament pentru alte explicații”. Singurul element important al teoriei expresioniste asupra căruia insistă este empatia (termenul însă a apărut în opera unor esteticieni - îndeosebi W. Worringer - care nu aveau în vedere neapărat expresionismul și de la care l-au preluat partizanii curentului). Concluzia lui C. răstoarnă, de fapt, raportul worringerian: nu arta imprimă mișcare vieții emoționale, ci activitatea estetică este aceea care exprimă „impresiile eterogene
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
de imensa suferință umană. O altă schiță, Revenire, relatează o întâmplare ce probează personajului-narator infinita reîntrupare a sufletelor, iar câteva „inscripții pe cristalul de gheață” se desfășoară poematic pe arcul unei simțiri delicate, subtile. În schimb, Subiect de nuvelă și îndeosebi Truică șefu arată o înclinație spre zugrăvirea unui personaj și a unui mediu. Pe această traiectorie se plasează și Conu Enake considerat „roman comprimat”, „cu cheie”, întrucât trimite fără dubii la un cunoscut om politic, fost ministru al Domeniilor și
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]