36,299 matches
-
asistenți în aproape fiecare continent, iar aceștia aveau la rândul lor asistenți în mai toate regiunile globului. Astfel Zara deveni curând foarte cunoscut, fusese invitat în mai multe emisiuni la radio, apoi la televiziune, scrisese o mulțime de articole, mai întâi în ziarele de specialitate, apoi în majoritatea jurnalelor naționale, ca în cele din urmă cazul său să ajungă în revistele franceze, germane și americane ale vremii. Toți cunoșteau problema lui Zara, majoritatea moderatorilor de talk-show se băteau să-l aibă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ațintite spre linia orizontului în speranța că vor vedea ceva prinzând o formă reală. De fiecare dată imaginația le juca feste și rămâneau în aceeași mare în care parcă se învârteau într-un cerc. Turiștii au început să vorbească, mai întâi între ei, apoi tot mai tare, până când nemulțumirile lor au ajuns la urechile căpitanului. Circulau tot felul de zvonuri. Unii susțineau că așa fusese prevăzută croaziera, alții că începuse un război, iar câțiva erau de părere că situația scăpase de sub
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
că el se jucase în tot acest timp. Degeaba le spunea că se pregătește să fie jucărie, mama îl punea în pat, un sărut grăbit pe frunte, plapuma până sub bărbie, lumina stinsă și Levi singur clipind în întuneric. Mai întâi își plimba degetele pe perete până când ele creșteau atât de mari, încât se făceau mâini de monstru în umbra ce acoperea peretele, apoi cobora din pat și își aducea jucăriile să doarmă cu el. Lui Levi cel mai mult îi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
este prin natura sa ființă metafizică, atunci potențele sale se actualizează În dovezile de decizie și acțiune conforme unei legislații universale. Conceptul de datorie este transpus În acțiunea practică În urma conștientizării ideii de datorie; respectul față de legea morală trebuie mai Întâi să treacă prin interioritatea umană. Chiar dacă dreptul pare a nu putea fi dedus a priori, el fiind dependent de experiență, de modelele concrete de drept cu care se lucrează În practica juridică curentă, astfel Încât, experiența pare a l fundamenta, Immanuel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
unei etici energetice teleologice, În care legea morală nu mai este pur și simplu formă apriorică, ci este principial Înrădăcinată În viață. În argumentarea mai realistă a filosofului neokantian tema eticii este o temă dublă: ea trebuie să determine mai Întâi „Scopul vieții sau binele suprem” (das höchste Gut); apoi, căile și mijloacele atingerii acesteia. Prima este tema doctrinei bunurilor (Güterlehre), a doua este „doctrina virtuții și a datoriei”. Conținutul eticii Îl constituie normele etice, care, ca și la Kant, se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a normelor a devenit etică istoric-genetică și socialteleologică, sub aceleași influențe ale secolului al XlX-lea sub care dreptul natural vechi, cu normele lui rigide, a devenit o filosofic social-teleologică a dreptului. Etica aceasta socialteleologică și istoric genetică apare mai Întâi sub forma evoluționismului speculativ al sistemului hegelian, mai apoi, către sfârșitul secolului, se ajunge la evoluționismul empiric. Herbert Spencer, Charles Darwin, Wilhelm Wundt sunt cei care trasează această traiectorie. Comportamentul moral și moravurile, sistemul moralității obiective, la fel ca și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
afirma din nou că, caracterul imperativ este, În chip mijlocit sau nemijlocit, propriu tuturor normelor juridice. Să amintim, În sfârșit, o altă distincție care se face după un criteriu divers, Între normele juridice taxative și normele juridice dispozitive. Expunem mai Întâi doctrina comună, după care va urma critica. Normele taxative, numite și norme de drept strict sau jus cogens sunt - conform doctrinei comune - acelea care comandă independent de voința părților, așa Încât nu e licit a deroga de la ele, fie În mod
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ordine juridică consistă, Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive sau de bază atribuie puterea de comandă, În limite și forme determinate, mai Întâi entității care e subiectul Întregii organizări (Statul), apoi autorităților minore (spre ex. județul, comuna etc.). și chiar fiecărui individ considerat În calitatea sa de membru al totului sau În exercițiul funcțiunilor sale față de tot (de ex. dreptul electoral). Aceste norme
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ordine juridică consistă Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive sau de bază atribuie puterea de comandă În limite și forme determinate, mai Întâi entității care e subiectul Întregii organizări (Statul), apoi autorităților minore (spre ex. județul, comuna etc.) și chiar fiecărui individ considerat În calitatea sa de membru al Întregului sau În exercițiul funcțiunilor sale față de Întreg (de ex. dreptul electoral). Aceste norme
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la observanța limitelor lor juridice și a puterilor lor. Mai ales În acest scop s-a tot vorbit, În just titlu, despre Statul de drept, În opoziție cu Statul absolut sau de poliție. Dar această formulă a fost Înțeleasă mai Întâi Într-un sens riguros și pur negativ: de unde anumiți autori au susținut că statul trebuie să-și reducă activitatea sa la minimum și să se abțină chiar de la a promova binele sau fericirea universală, pentru a nu invada larga sferă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu pricepi tu! - Dar Alex ar vrea... - Eram sigură că Alex ți-a inoculat ideea asta. Discut eu cu domnul Alex, am să-l întreb ce anume nu-i convine!? - Ar fi mai bine să n-o faci. Discută mai întâi cu tata, vezi ce părere are și el. L-ai supăra foarte tare pe Alex. - Nu mai pot eu de supărarea lui! Și așa, nu vezi, în afară de câteva cuvinte în care strecoară ca printr-o sită făcută dintr-o plasă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
meu drag! Și înainte de a face mai mulți pași prin noua ei casă, se aruncă în brațele lui, îl sărută pătimașă și apoi, luându-l de mână, îi sugeră: - Acum, hai să ne bucurăm împreună de cuibul dragostei noastre! Mai întâi, intrară în bucătărie. Totul era ca în paginile renumitei reviste Nekerman: masa, scaunele, dulapurile suspendate, aragazul, frigiderul, vesela și tacâmurile... Fără a comenta, mută de fericire, Olga merse în sufragerie, în camera destinată copiilor, în care tronau pe dulapuri fel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Trebuie să știi însă că a cânta la vioară bine, ca un virtuoz, vreau să spun, este destul de dificil, îl avertiză grijuliu tatăl său. - Am să merg la clubul elevilor, voi învăța notele, o să vedeți! - Bine, scumpule, spuse Ina. Mai întâi, hai să mâncăm câte o înghețată și vom mai vedea... - Poate ar fi bine să-mi cumpărați pentru început o vioară veche... continuă el discuția, văzând că porțile spre îndeplinirea acestui vis erau deschise. Am auzit că o vioară cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
care plocoanele și mita formau fondul extrabugetar, îi dădea posibilitatea de a se hazarda în aventuri amoroase, jocuri de cărți, beții prelungite. Se întâmpla chiar să lipsească câte o noapte de acasă, ocrotit de către vreo puicuță care îi ciugulea mai întâi tot ce avea în portofel; dimineața se trezea tamponat pe frunte cu apa de colonie ieftină a fustiței aceleia scurte care îl conducea grăbită spre o ușă dosnică de ieșire. Olga începuse a se îngrijora. Sarcina ei înainta vertiginos. Mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ceva mai bun de făcut, se așeză pe pat și adormi. A doua zi dimineață era hotărât să se ducă la spital, să-și vadă soția, copilul, dar pe drum își adusese aminte că era imperios necesar să meargă mai întâi la birou. Era îngrijorat de unele vești ce-i parveniseră prin antenele sale, că ar fi posibilă apariția unui control superior ce putea să-i cadă pe cap de la o zi la alta și avea multe documente în neordine. Se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
afla Olga. În cei câțiva pași făcuți, asistenta gândi că nu era singurul bărbat întâlnit în activitatea ei care brava la obținerea titlului de tată. Unii bărbați făceau în așa fel, încât drumul lor spre maternitatea orașului să treacă mai întâi pe la un restaurant sau bufet unde se puteau aghezmui, găsind că numai așa pot cinsti cum se cuvine evenimentul. - Doamnă, i se adresă asistenta Olgăi, soțul dumneavoastră ar dori să vă vadă! Sunteți de acord? - Desigur! Apoi fata, ieșind pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
urmărindu-i fiecare gest pe chipul ei întunecat, găsi că mama sa este foarte tristă, dar nu avu curajul să o întrebe. După ce spuse sărut-mâna pentru masă, ceru voie să intre în camera lui să-și facă lecțiile. - Vino mai întâi la mama să te sărute! Așa o să-ți meargă lecțiile șnur, o să vezi, încercă ea să coloreze atmosfera. Mihăiță zâmbi binevoitor, o îmbrățișă pe mama lui și o sărută de mai multe ori. - Ce bună ești tu, mamă, cu mine
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
de două zeci de ani, încă era virgin. Totuși, scăpă o sintagmă: dar ție? Mie mi-a plăcut. Cu toate că e primul contact sexual din viața mea.Vreau să-l repetăm. Da? Da. Hai. și-l repetară.La fel de reușit. Trecură mai întâi dânsa, apoi și el, prin bae, după care se îmbrăcară și revenirea în aerul curat, proaspăt și sub soarele atoatebinefăcător. Îl conduse la fotoliul de pe care îl luase. Vrei să rămâi aici, ori să ne mișcăm puțin? Să ne mișcăm
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
voi. Că eu nici așa nu am de gând să mă mai sustrag. Sunt unde sunt.Lăsați-mă aici. Nu. Mergi cu noi. Nu așa, măi băieți. Nu așa. Dar cum? Fiți pe pace, că, doar mă aveți în mână. Întâi să mă simt bine, să inaugurez darea în folosință a casei, și-apoi, pe mâine-poimâine, vă chem eu, când să veniți, să mă luați și să mă duceți acolo unde vi sa ordonat. Dar nu putem. Ei, pe dracu, nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
La intrarea în elicopter, m-au dat afara, din rândurile implicaților; m-au trimis acasă, iar eu am recuperat căciula cu euro, și-am venit la tine. Vă-leu, vrei să mă bagi în cine știe ce?! Nu, prostule, nu. Stai, mai întâi, să-i numărăm; să vedem câți avem. Apoi, te urci în mașina ta, pleci la Brașov, pe la mai multe case de schimb valutar îi transformi în lei, revii acasă, facem jum-jum, din total, și, gata, ne-am ales și noi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din totdeauna, negustor cinstit. Unde dai și unde crapă Polițistul Sandu Aldea era un om tânăr,bine făcut, înzestrat cu mult vino-ncoa, Măndița, vecina de la blocul din deal, cu la fel de mult nu mă lăsa. Ce s-o fi mai întâi înfiripat, iar mai la urmă, sedimentat, între ei, viața știe. Mai puteau presupune și câțiva dintre vecinii postului de poliție, din suburbia Bolați, unde, birourile frumosului Sandu Aldea erau situate la parter, iar locuința șefului, la etaj. De la flăcău până la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Cornete dormea, pe fotoliu, cu fața în sus, cu picioarele răscăcărate, cu mâinile larg date în lături, ca un broscoi. Nu sforăia tare. Din când în când icnea. și-și trăgea răsuflarea, mai adânc, și o lua de la capăt. Mai întâi, femeia nu îndrăzni să-i tulbure odihna. Lipsise toată noaptea deacasă și se gândea c-o fi ostenit, cine știe pe unde-o fi hălăduit, și pe unde-o fi muncit, că așa-i spunea, dimineața,cînd revenea de pe unde
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
speriată, de parcă ar fi comis ceva neadmis, și dădu un pas înapoi. Privi mai atentă. Da, erau bani. Se apropie, puse mâna pe bani, îi pipăi. Îi smulse din bocanci. Îi scoase și pe cei de mai dedesupt. O cuprinse întâi o bucurie foarte mare. Bucuria se transformase, mai apoi, într-o frică la fel de mare. Îndesă banii, înapoi, în bocancii găsiți, și gândi: i-aș duce la poliție, dar, oare, or fi valorând mult? Pentru mine, poate, pentru alții, cu siguranță
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
afară, cu mândrie. Are și de ce. În partea astalaltă, pe prichici, stau, cu privirile țintă la ea, trei motani: unul gri, ca și dânsa, altul tărcat, alb cu negru, și cel de la mijloc, de la marginea de aproape de alee, galben. Mai întâi, câteva zile în șir, s-au miorlăit și bătut, mai și căzând pe jos, ori zgâriindu-se. Au tot țupăit, după dragostea lor comună - pisicuța. Ea, în primele zile, a tot fugit: când de unul, când de altul, când de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
alcoolic. Maria era tot mai ocupată cu atelierul. Fata își căuta, cuminte, de școală. Într-o seară, Maria a întârziat mai mult decât de obicei. Mihaiu a venit acasă, beat tare. Copila dormea. Cu trupșorul cam dezgolit. El a voit întâi să i-l acopere. Brusc, s-a răzgândit. și a descoperit-o total. În el au luat foc dorințe animalice, de fiară turbată. și a violat-o. Fata n-a apucat să-și dea seama de ce i se întâmplă. Mihaiu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]